Trebuie să plec astă seară

 

Trebuie să plec astă-seară
sau mâine. Un înger de pară
lângă patul meu va veni.
Scoală-te, nu zăbovi.

Îngere, lasă-mă pe pământ.
Strânge-ți aripile pline de vânt
și privește:
totu-nflorește și crește.

Lasă-mă să-mi mai trec umbra pe-aici,
peste ape-n tremur și poteci,
Să culeg flori, să-mpletesc cununi...
Iată, nu cer multe minuni.

Ia o ramură și prefă-o-n femeie,
Du-o-naintea dumnezeului tău să steie.
Ea va răspunde nevinovată
despre viața mea toată.