Ulise
de Ilarie Voronca
12
36954Ulise — 12Ilarie Voronca

îmi place răcoarea lucioasă a sălilor de gimnastică
prin ferestrele ca ghețari înalte aerul își întinde gâtul
mușchii se desfac ca rădăcinile sub piele
respirarea boxeurului regulată îmi amintește
zgomotul făbricii de cherestea în lemnul după-amiezii la soveja
pulpele bronzate vibrează ca rochia vântului
privirea cu un gest de înotător se oprește înaintează
și aceste noduri de liniște halterele cât de clară
sărutarea în infinit ca două glasuri a paralelelor
pântecele se dilată izbucnesc ca lăcuste
salturile descriu în aer frontiere steaguri
alunecă stea căzătoare trapezul
pașii cercuiesc în tăcere unde liane
și iată frânghia sub mâinile tale ca lumina lunii netedă
buteliile se roșesc te îmbie ca borcanele cu dulcețuri
aripile sănătății cresc de pe ziduri te acoperă
împrospătat timpul se încoardă izbește în ceasornic ca în biceps
surâsul se sfarmă în ghips avalanșa orelor
deschid o perspectivă solară inelele articulațiile
se mișcă asemeni zborului de rândunică suple
trupul liberat sparge fanfara mișcărilor
omoplații ca mările din sud aruncă lumini
spuma valurilor lasă pe țărm melci pașii
fluxul brațelor clatină catarge
umerii se rotunjesc ca scoicile