Ulise/4

←3

Ulise de Ilarie Voronca 4

5→

în sânge ne cad fructele putrede
o otravă sub fructe subțiază păsări ca perlele
și păianjeni torc reîntoarcerea în dantela ghețarilor
fierăria uitării aruncă flăcări topește întâlnirea uitarea
și ca două faruri se sărută se îndepărtează inimile
cai sălbateci vegetațiile cu vânători cu panoplie amurgul
se năpustește mușcă vântul intestinele în pustă
luna pune o fundă în laboratorul urechei
evenimentele se succed ca ferestrele
în vitrina cerului sunt busole chei degetele
papagal toamna îți oferă horoscopul frunzelor
vinele tale alcătuiesc un frumos model de broderie
și nervii
nervii atleți negri pneuri serpentine afișe
plasă în care se zvârcolesc peștii lămpilor stelelor
sârme pentru dansatoarea în echilibru a spasmului
ce bobină rumkorf nervii hartă a continentelor fantomelor
crocodilii își înfig dinții în pulpa anotimpului
drumuri ca un obraz palide se încâlcesc drumuri
nervii câte mărgeane și cetăți dăruie sărutul umbrei
nervii bucle prinse cu spelci de luceferi
herghelii de jăratec
alge brune în apele trupului
flori submarine unghii subțire ca accidente
curcubeie surâsuri
gări la întretăierea munților aerieni ca privirile
pupile despânzite în carne precum așteptarea la ospățul
în care bucătarul țigan rostogolește ca buturugi capetele
balaurului
dar vine făt-frumos cu limbile păstrate în sân ca o
colecțiune de timbre
și tresare iarba ținutului se desface în lumină feriga
vuiesc suveicile nervilor aceste gene lăuntrice
și ochii se desfac ca șantiere ca lacuri
câmpul e tăiat de linii ca palmele
noaptea se urcă în pomi ca un copil neascultător
sfărâmă dorințele cuvintele cuiburi de pasăre
gesturile noastre din paie și pământ adunat în câmp
orice glas rănește aerul
câte furtuni clănțănesc brațele cerul
mările se varsă pe fața de masă ca paharul de lapte
mesteacănii fac mătănii
în sân se crucesc fulgere
spintecă întunericul ca un pântec
dăruie lumini zărite ca reclamele marilor bijutieri