Ulise/7

 

de aici trenurile sunt coupe-papieruri pentru peisagiu
stogurile se înalță se salută ca arhiereii
plopii îți vâră degetele în pleoape
și ca un pietriș simți pe brațe verdeața răcoarea
tăpșanele sunt cu vaci călimări joacă domino
câmpurile cu iepuri și prepelițe și spinările
colinelor fac băi de soare aerul e asemeni
pescărușilor atingând cu aripile în fildeș apele
ochiul duce zarea până-fund ca o salină
simțurile se tăvălesc cu brotăceii în ierburi
lăcustele fac reverențe se deplasează ca râsete
râmele umede sărută scoarța plămânilor
vântul fumegă și cu omizi frunzele înstelărilor

liniștea se scutură ca duzii
glasul întârzie cu văcarii satului sub ulmi
soarele joacă la capră pe culmi
și pocnesc în vraja zilei cucuruzii
brazii rod tava cerului ca linguri
seara gârlele își pun la ureche stele cercei
calea laptelui mână de la șapte miei
și în noapte dumnezeu și câmpul rămân singuri