Deschide meniul principal
Vînzătoarea de iluzii
de Traian Demetrescu


Și.... într-o bună dimineață,
Decepția, urîtă foc,
Intră-n oraș, pe ne-așteptate,
Strigînd: „Iluzii de noroc!”

„Iluzii de amor!... Iluzii
De glorie și tinerețe!...
Iluzii mari de sănătate!...
Iluzii dulci de frumusețe!”

Și marfa asta nesfîrșită
Mai mult ca pîinea se vindea,
Căci fiecare-și cumpărase
Iluzia ce urmărea...

Dar un poet, retras de-o parte,
Zîmbea amar spre vînzătoare: —
El cunoscuse altă dată
Pe vecinica amăgitoare...