Vara (I. Păun)
VARA
Privește lanul galben cum scînteĭe la soare!
Și nicĭ un pic de vieață, de umbră, de răcoare…
Jaratec pare cîmpul și ’n urmă și ’nnainte,
Doar secerea sclipește și-atîta-ĭ de fĭerbinte
Că fĭerb cînd cad pe dînsa sudorĭ în boabe marĭ
Clădind răcoritoare comorĭ pentru ceĭ tarĭ…
Pe cînd în țernă plînge un copilaș cu plete,
Asemenĭ unuĭ înger cu-aripele tăĭete…
Și nicĭ un pic de vieață, de umbră, de răcoare…
Jaratec pare cîmpul și ’n urmă și ’nnainte,
Doar secerea sclipește și-atîta-ĭ de fĭerbinte
Că fĭerb cînd cad pe dînsa sudorĭ în boabe marĭ
Clădind răcoritoare comorĭ pentru ceĭ tarĭ…
Pe cînd în țernă plînge un copilaș cu plete,
Asemenĭ unuĭ înger cu-aripele tăĭete…
I. PĂUN.