Vei crede
de Alexandru Macedonski
Publicată în volumul Excelsior (1895).


Vei crede poate că acuma când sunt tăcut și liniștit
Când te iubesc și tot-o dată la rândul meu când sunt iubit,
Sunt fericit la adăpostul acestui fel de alinare?...
Te-nșeli: Mai mult ca totdeauna nenorocirea mi-e de mare,
Și suferința mea de astăzi e că nu sunt nenorocit.