Voci din public

Voci din public
de George Coșbuc


Unul din high-lifeModificare

Iar omul în lume se naște
Cuminte-ori netot,
Și scopul său ultim: să caște.
Trudit că vieții nu poate
Să-i afle menirea și rostul,
Cumintele cască; iar prostul
Stă gură căscată la toate —
Și-atîta e tot

Vorbește măgarulModificare

Intrat-ar și-n sfînta cetate
Știutul Isus,
De nu l-aș fi dus eu pe spate?
Clădirăți degeaba sofismul !
Puteam să-l azvîrl de pe mine,
Și-adio, Isuse, cu tine!
Dar vrui ca să nasc creștinismul.
Voi ce-aveți de spus?

ExploatațiiModificare

Plec capul puternic, iar jugul
Îmi geme pe gît,
Dar fără de mine nici plugul,
Nici carul! Din negur-adîncă
Prin mine se nalță popoare.
Eu ar, gîfîind pe răzoare,
Ovăzul. Dar caii-l mănîncă,
Nu boii.Și-atît.

Unul de la MărcuțaModificare

Aici sunt nebunii? Și-afară
Cuminții? Frumos.
S-aude gîlceavă și-ocară,
Discută bărbații politici
Și toți decadenții fac gură,
Pe stradă dau ghionturi și-njură
Sergenții și vajnicii critici —
Ce lume pe dos !

(1902)