XVIII
de George Coșbuc

Mamă, sunt silită eu
Să-i tot văd în vis mereu
Ochii de jăratic?
Sar prin somn, mi-e somnul greu
Visul mi-e sălbatic.

Ca să uit ce-am învățat.
Tu mi-ai așternut în pat,
Troscot și sulfine —
Dar în zori m-am deșteptat
Tot cu focu-n mine.

Mamă, de-n zadar aștept!
Azi așterne-mi pe sub piept
Flori de mătrăgună;
Mamă, vreau să mă deștept
Mâne-n zori nebună.