Zbor de suflet
de Iuliu Cezar Săvescu
Publicată in revista Literatorul. Republicată în Universul Literar, an. 41, nr. 11 din 25 martie 1923

Ușor și fără suferință,
Se duse sufletul la cer;
Era o mistică ființă,
Mișcare limpede ’n eter,
Ușor și fără suferință,
Se duse sufletul la cer.

N’avea nici formă nici culoare
Și’n clarul serei se vedea,
Și-o muzică legănătoare
Din sfere ’n sfere se pierdea,
N’avea nici formă, nici culoare
Și’n clarul serei se vedea.

Ușor ca visul ce se lasă
Sub focul stelelor gălbui,
Lăsându-și corpu’ntins pe masă
Se ridica in zborul lui
Ușor ca visul ce se lasă
Sub fccul stelelor gălbui.

Și s’a pierdut in albăstrime,
Căci era noapte cănd s-a dus,
Iar dintre stele ’n adâncime
Se auzea: mai sus, mai sus!
Și s’a pierdut în albăstrime
Căci era noapte cănd s’a dus.