Aquarele/Povestea regelui
< Aquarele
POVESTEA REGELUI
In cîrciumă larma se’ntinde.
Sînt mesele pline de lume;
Iar fetele ’mpart tuturora
Pahare și glume…
Sînt mesele pline de lume;
Iar fetele ’mpart tuturora
Pahare și glume…
Un orb cu o țiteră’n spate
S’așează pe-un scaun de-o parte;—
Și berea se varsă’n șiroaie
Din halbele sparte…
S’așează pe-un scaun de-o parte;—
Și berea se varsă’n șiroaie
Din halbele sparte…
— „Să cânte!”… și orbul începe,
Și strunele tainice spun,
Istoria regelui sumbru,
Uitat și nebun…
Și strunele tainice spun,
Istoria regelui sumbru,
Uitat și nebun…
O fată frumoasă ascultă
Și’ntreabă: „De ce a murit?”…
Iar orbul sfîrșește povestea:
„Ea nu ’l a iubit!”
München, 1894.
Și’ntreabă: „De ce a murit?”…
Iar orbul sfîrșește povestea:
„Ea nu ’l a iubit!”
München, 1894.