Balcic (Ion Pillat, 1940)/Sarcofag tracic
Pe drumul de la vii de unde marea
Se vede ca un lan de stânjenei
Purtând lumina serii peste ei,
Răsare sarcofagul sur cu zarea.
Doar greerii vrăjesc tăcerea vie —
Păgâne mâni cu trudă l-au purces,
Cu vremea ei ce’n pulbere s’a șters,
O barcă grea de veșnicii să’nvie.
Dar un măceș în piatra despicată
Cu rădăcina’n moarte a’nflorit
Și crește floarea primăverii, toată
Împărăția morții biruind.