Biblia(Biblia de la București)/Testamentul Vechi/Avdiu

←Amos

DUMNEZEIASCA SCRIPTURĂ VEACHE AVDIU

Iona→

CAP 1

Vedearea despre pedeapsa idumiților și mântuirea israiliților.

1. Vedearea lui Avdiu. Aceastea zice Domnul Dumnezeu Idumeii: „Auz am auzit de la Domnul, și cuprinderi la limbi au trimis: ‘Sculați-vă, și să ne sculăm asupra ei cu războiu!’

2. Iată, împuținat te-am dat pre tine întru limbi, necinstit ești tu foarte.

3. Semeția inimii tale te-au rădicat pre tine, lăcuind în gaurile pietrilor, înălțind lăcașul lui, zicând în inima lui: ‘Cine mă va duce pre pământ?’

4. De te vei înălța ca un vultur, și de vei pune în mijlocul stealelor cuibul tău, de acolo te voiu pogorî“, zice Domnul.

5. „De au întrat la tine furi sau tâlhari noaptea, unde te-ai fi lepădat? Au n’ar fi furat destule lor? Și de ar fi venit culegători cătră tine, au nu ar fi greșit struguri?

6. Cum s’au cercetat Isaf și să luară ceale ascunse ale lui!

7. Până la hotară te-au trimis pre tine toți oamenii făgăduinții tale, stătură împotrivă ție, slăbiră cătră tine oamenii cei de pace ție, pusără vicleșug supt tine, nu iaste minte într’însul.

8. În ziua aceaea, zice Domnul, piarde-voiu înțelepții den Idumea și mintea den muntele lui Isaf;

9. Și să vor spământa războinicii tăi de la Theman, pentru ca să să rădice om den muntele lui Isaf;

10. Pentru junghiarea și pentru necurăția fratelui Iacov, acoperi-te-va rușinea și te vei rădica în veaci.

11. Den ziua aceaea ce ai stătut împotrivă den preajmă, în ziua care robiia cei de neam striin putearea lui și striinii au întrat în porțile lui și pre Ierusalim au pus sorți, și voi veți fi ca unul dentru dânșii.

12. Și să nu vezi ziua fratelui tău în ziua striinilor, și să nu te veselești pre fiii Iudii în ziua pierzării lor, și să nu grăiești mari în ziua primejdiei.

13. Nici să întri în porțile norodurilor în ziua durorilor lor, și să nu privești și tu adunarea lor în ziua pierirei lor, și să nu te pui și tu împreună preste putearea lor în ziua pierirei lor;

14. Nici să stai pre la margenile ieșirei lor ca să piarză pre cei ce hălăduiescu dentru ei, nici să oprești pre cei ce fugu de la ei, în ziua primejdiei,

15. Pentru că aproape iaste ziua Domnului preste toate limbile; în ce chip ai făcut, așa va fi ție; răsplătirea ta ți să va răsplăti asupra capului tău;

16. Pentru că în ce chip ai băut pre muntele cel sfânt al mieu, bea-vor toate limbile vin; bea-vor și vor înghiți, și vor fi ca când n’ar fi fost.

17. Iară în muntele Sionului va fi mântuirea și va fi sfânt; și vor moșteni casa lui Iacov pre ceia ce au moștenit de tot pre ei.

18. Și va fi casa lui Iacov foc, și casa lui Iosif văpaie, iară casa lui Isaf în loc de trestie, și vor arde întru ei și vor mânca de tot pre ei, și nu va fi purtătoriu de foc la casa lui Isaf, căci Domnul au grăit.

19. Și vor moșteni de tot cei den Naghev muntele lui Isaf, și cei de la Sefila pre cei de alt fealiu; și vor moșteni muntele lui Efraim și câmpul Samariei, și pe Veniamin și Galaadita.

20. Și începătura mutării aceasta e: fiilor lui Israil și a hananeilor până la Arethon, și mutarea Ierusalimului până la Afarath, și vor moșteni cetățile lui Naghev.

21. Și să vor sui mântuindu-se den muntele Sion ca să izbândească pre muntele lui Isaf, și va fi Domnului împărăția“.

▲ Începutul paginii.