Biblia(Biblia de la București)/Testamentul Vechi/Numerile
_pagina_1.png)
CAP 1
modifică
1. Și grăi Domnul cătră Moisi în pustia Sinaii, în cortul mărturiei, într’una a lunii a doua a anului al doilea, ieșând ei den pământul Eghipetului, zicând:
2. „Luați începătură a toată adunarea fiilor lui Israil, după rudeniile lor, după casele moșiilor lor,
3. După număr den numele lor, după capul lor, tot bărbatul den 20 de ani și în sus, tot cela ce iase întru putearea lui Israil, socotiți-i pre ei cu putearea lor; tu și Aaron să-i socotiți pre dânșii.
4. Și împreună cu voi vor fi fieștecare cu putearea lor, fieștecarele după neamul a fieștecăruia dentru boiari, după casele moșiilor vor fi.
5. Și aceastea-s numele oamenilor carii vor sta împreună cu voi: dentr’ai lui Ruvim, Elisur, feciorul lui Sedeur;
6. Dentr’ai lui Semeon, Salamiir, feciorul lui Surisadai;
7. Dentr’ai Iudii, Naason, feciorul lui Aminadav;
8. Dentr’ai lui Isahar, Nathanail, feciorul lui Sohar;
9. Dentr’ai lui Zavolon, Eliav, feciorul lui Helon;
10. Dentru fiii lui Iosif, dentr’ai lui Efraim, Elisama, feciorul lui Semiud; dentr’ai lui Manasi, Gamaliil, feciorul lui Fadasur;
11. Dentr’ai lui Veniamin, Avidan, feciorul lui Gadeoni;
12. Dentr’ai lui Dan, Ahiezer, feciorul lui Amisadai;
13. Dentr’ai lui Asir, Fagheil, feciorul lui Ehran;
14. Dentr’ai lui Gad, Elisaf, feciorul lui Raguil;
15. Dentr’ai lui Neftalim, Ahire, feciorul lui Enan.
16. Aceștea-s cei aleș ai adunării, boiarii neamurilor, după moșiile lor, peste mii mai mari lui Israil sânt“.
17. Și luo Moisi și Aaron pre bărbații aceștea ce s’au chemat pre nume.
18. Și toată adunarea au adunatu-o, într’una a lunii, în al doilea an, și să socotiră după rudele lor, după moșiile lor, după numărul numelor lor, den 20 de ani și în sus, tot bărbatul după capul lor.
19. După cum au poruncit Domnul lui Moisi, și să socotiră ei întru pustiiul Sinaiei.
20. Și să făcură fiii lui Ruvim, celui dentâi născut al lui Israil, după rudeniile lor, după noroadele lor, după casele moșiilor lor, după numărul numelor lor, după capul lor, toată partea bărbătească den 20 de ani și în sus, tot cela ce iase cu putearea, socoteala lor den ruda lui Ruvin:
21. Patruzeci și șase de mii și cinci sute.
22. Și fiii lui Simeon, după rudeniile lor, după noroadele lor, după casele moșiilor lor, după numărul numelor lor, după capul lor, tot bărbatul den 20 de ani și în sus, tot cela ce iase cu putearea:
23. Socoteala lor den ruda lui Simeon, 50 și 9 de mii și trei sute.
24. Fiilor lui Gad, după rudele lor, după noroadele lor, după casele moșiilor lor, după numărul numelor lor, tot bărbatul de 20 de ani și în sus, tot cela ce iase cu putearea:
25. Socoteala lor den ruda lui Gad, 40 și 5 de mii și 6 sute și 50.
26. Fiilor Iudei, după rudele lor, după noroadele lor, după casele moșiilor lor, după numărul numelor lor, după capul lor, toți bărbații den 20 de ani și în sus, tot cela ce iase cu putearea:
27. Socoteala lor den fealiul Iudei, 70 și 4 de mii și 6 sute.
28. Fiilor lui Isahar, după rudeniile lor, după noroadele lor, după casele moșiilor lor, după numărul numelor lor, după capul lor, tot bărbatul den 20 de ani și în sus, tot cela ce iase cu putearea:
29. Socoteala lor den fealiul lui Isahar, 50 și 4 de mii și 4 sute.
30. Fiilor lui Zavulon, după rudele lor, după noroadele lor, după casele moșiilor lor, după numărul numelor lor, după capul lor, tot bărbatul den 20 de ani și în sus, tot cela ce iase cu putearea:
31. Socoteala lor den fealiul lui Zavulon, 50 și șapte de mii și 4 sute.
32. Fiilor lui Iosif, fiii lui Efraim, după rudele lor, după noroadele lor, după casele moșiilor lor, după numărul numelor lor, după capul lor, tot bărbatul den 20 de ani și în sus, tot cela ce iase cu putearea:
33. Socoteala lor den fealiul lui Efraim, 40000 și 500.
34. Fiilor lui Manasi, după rudeniile lor, după noroadele lor, după casele moșiilor lor, după numărul numelor lor, după capul lor, tot bărbatul den 20 de ani și în sus, tot cela ce iase cu putearea:
35. Socoteala lor den neamul lui Manasi, treizeci și doao de mii și doao sute.
36. Fiilor lui Veniamin, după rudele lor, după noroadele lor, după casele moșiilor lor, după numărul numelor lor, după capul lor, toată partea bărbătească den 20 de ani și în sus, tot cela ce iase cu putearea:
37. Socoteala lor den neamul lui Veniamin, 35000 și 400.
38. Fiilor lui Dan, după rudeniile lor, după noroadele lor, după casele moșiilor lor, după numărul numelor lor, după capul lor, toată partea bărbătească den 20 de ani și în sus, tot cela ce iase cu puteare:
39. Socoteala lor den fealiul lui Dan, 62000 și 700.
40. Fiilor lui Asir, după rudele lor, după noroadele lor, după casele moșiilor lor, după numărul numelor lor, după capul lor, toată partea bărbătească a lor den 20 de ani și în sus, tot cela ce iase cu putearea:
41. Socoteala lor den fealiul lui Asir, 41000 Și 500.
42. Fiilor lui Neftalim, după rudeniile lor, după noroadele lor, după casele moșiilor lor, după numărul numelor lor, după capul lor, tot bărbatul lor den 20 de ani și în sus, tot cela ce iase cu puteare:
43. Socoteala lor den feliul lui Neftalim, cincizeci și trei de mii și 400.
44. Aceasta e socoteala carea au socotit Moisi și Aaron, și boiarii lui Izrail, 12 bărbați, un bărbat dupe un neam, după neamul caselor moșiilor lor era.
45. Și să făcu toată socoteala fiilor lui Israil, cu putearea lor, den 20 de ani și în sus, tot cela ce ieșiia să să rânduiască la războiu în Israil,
46. Șase sute de mii și trei mii și cinci sute și cincizeci.
47. Iară leviții den ruda moșiilor lor nu s’au socotit dentru fiii lui Israil.
48. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
49. „Caută ruda lui Levi să nu o socotești împreună și numărul lor să nu-l iai în mijlocul fiilor lui Israil.
50. Și tu socoteaște pre leviți la cortul mărturiei și la toate vasele lui și la toate câte sântu în el. Râdica-vor ei cortul și toate vasele lui, și ei vor sluji întru eale și prejur cort vor tăbărî.
51. Și râdicând cortul, vor coborî pre el leviții și, tăbărând, vor întinde cortul; și cel de alt neam care se va apropia va muri.
52. Și vor tăbărî fiii lui Israil, om întru a lui rânduială și om după a lui voivozie, cu putearea lor.
53. Iară leviții să să tăbărască în preajmă, împrejurul cortului mărturiei, și nu va fi greșală întru fiii lui Israil și vor păzi leviții aceștea paza cortului mărturiei“.
54. Și făcură fiii lui Israil după toate câte au poruncit Domnul lui Moisi și lui Aaron, așa au făcut.
CAP 2
modifică
1. Și grăi Domnul cătră Moisi și cătră Aaron, zicând:
2. „Omu țiindu-se după șireagul lui, după steagurile, după casele moșiilor lor, să să tăbărască fiii lui Israil înaintea Domnului; împrejurul cortului mărturiei vor tăbărî fiii lui Israil.
3. Și ceia ce vor tăbărî mai înainte spre răsărit, șireagul taberei Iudei cu putearea lor, și boiariul fiilor Iudei, Naason, feciorul lui Aminadav,
4. Puterile lui, cei socotiți, 74000 și 600.
5. Și ceia ce tăbărăscu țiindu-se de ruda lui Isahar, și boiariul fiilor lui Isahar, Nathanail, feciorul lui Sogar,
6. Puterile lui, cei socotiți, 54000 și 400.
7. Și ceia ce tăbărăscu țiindu-se de ruda lui Zavulon, și boiariul fiilor lui Zavulon, Eliav, feciorul lui Helon,
8. Puterile lui, cei socotiți, 57000 și 400.
9. Toți cei numărați den tabăra Iudii, 100 și 80 și 6 de mii și 400, cu putearea lor, întâiu se vor rădica.
10. Polcurile taberii lui Ruvim, cătră amiazăzi, cu putearea lor, și boiariul fiilor lui Ruvim, Elisur, feciorul lui Sediur,
11. Puterile lui, cei socotiți, 47000 și 500.
12. Și ceia ce tăbărăscu țiindu-se de el den ruda lui Semeon, și boiariul fiilor lui Semeon, Salamiil, feciorul lui Surisade,
13. Puterile lui, cei socotiți, 59000 și 300.
14. Și ceia ce tabărăscu țiindu-se de el, ruda lui Gad, și boiariul fiilor lui Gad, Elisaf, feciorul lui Raguil,
15. Puterlle lui, cei socotiți, 45000 și 650.
16. Toț cei numărați den tabăra lui Ruvim, 151000 și 450, cu putearea lor, al doile să vor rădica.
17. Și să va rădica cortul mărturiei și tabăra leviților în mijlocul taberilor; după cum vor tăbărî, așa să vor și rădica, fieștecarele țiindu-se după șireagul lui.
18. Șireagurile taberii lui Efraim, de spre mare, cu putearea lor, și boiariul fiilor lui Efraim, Elisama, feciorul lui Emiud,
19. Puterile lui, cei socotiți, 40000 și 500.
20. Și ceia ce tăbărăscu carii să țin ruda lui Manasi, și boiariul fiilor lui Manasi, Gamaliil, feciorul lui Fadasur,
21. Puterile lui, cei socotiți, 32000 și 200.
22. Și ceia ce să tabărăscu țiindu-se ruda lui Veniamin, și boiariul fiilor lui Veniamin, Avidan, feciorul lui Gadioni,
23. Puterile lui, cei socotiți, 35000 și 400.
24. Toți cei numărați den tabăra lui Efraim, 108000 și 100, cu puterile lor.
25. Al treilea să vor rădica șireagul taberii lui Dan, cătră miazănoapte, cu puterile lor; și boiariul fiilor lui Dan, Ahiezer, feciorul lui Amisadai,
26. Puterile lui, cei socotiți, 62000 și 700.
27. Și ceia ce tăbărăscu țiindu-se de el, ruda lui Asir, și boiariul fiilor lui Asir, Faghena, feciorul lui Ehran,
28. Puterile lor, cei socotiț, 41000 și 500.
29. Și ceia ce tăbărăsc țiindu-se ruda lui Neftalim, și boiariul fiilor lui Neftalim, Ahire, feciorul lui Enaan,
30. Puterile lor, cei socotiți, 53000 și 400.
31. Toți cei numărați den tabăra lui Dan, 157000 și 600, cu putearea lor, pre urmă se vor rădica, după șireagul lor“.
32. Aceasta e socoteala fiilor lui Israil după casele moșiilor. Toată socoteala taberilor, cu puterile lor, 603000 și 550.
33. Iară leviții nu s’au socotit împreună cu fiii lui Israil, după cum au poruncit Domnul lui Moisi.
34. Și făcură fiii lui Israil după toate câte au poruncit Domnul lui Moisi, așa s’au tăbărât, după șireagul lor, și așa să rădica fieștecarele țiindu-se după noroadele lor, după casele moșiilor lor.
CAP 3
modifică
1. Și aceastea-s nașterile lui Aaron și ale lui Moisi, întru care zi au grăit Domnul lui Moisi, în muntele Sinaii.
2. Și aceastea-s numele fiilor lui Aaron: dentâiu născut, Nadav, și Aviud, și Eliazar, și Ithamar.
3. Aceastea-s numele fiilor lui Aaron, preoții cei unși, pre carii au săvârșit mânile lor ca să preoțească.
4. Și au murit Nadav și Aviud înaintea Domnului, aducând ei foc striin înaintea Domnului, întru pustia Sinaii; și feciori nu era la dânșii, și preoțiră Eliazar și Ithamar, cu Aaron, tatăl lor.
5. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
6. „Ia pre ruda lui Levi și vei pune pre ei înaintea lui Aaron preotul și vor posluși lui.
7. Și vor păzi pazele lui și pazele fiilor lui Israil, înaintea cortului mărturiei, ca să lucreaze lucrurile cortului.
8. Și vor păzi toate vasele cortului mărturiei și pazele fiilor lui Israil, după toate lucrurile cortului.
9. Și vei da pre leviți lui Aaron, fratelui tău, și feciorilor lui, preoților, dare dați sânt aceștea mie den fiii lui Israil.
10. Și pre Aaron și pre feciorii lui veți pune preste cortul mărturiei și vor păzi preoția lor și toate câte sânt la cuptoriu și ceale denlăuntrul acoperemântului; și cel de alt neam ce se va atinge va muri“.
11. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
12. „Și iată, eu am luat pre leviți den mijlocul fiilor lui Israil; pentru tot dentâiu născut ce deșchide zgăul, de la fiii lui Izrail, răscumpărări lor vor fi; și vor fi ai miei leviții,
13. Pentru că al mieu e tot cel dentâiu născut; întru care zi am lovit pre tot cel dentâiu născut în pământul Eghipetului, am sfințit mie tot cel dentâiu născut în Izrail; den om până în dobitoc, ai miei vor fi. Eu – Domnul“.
14. Și grăi Domnul cătră Moisi în pustia Sinaii, zicând:
15. „Socoteaște pre feciorii lui Levi dupe casele moșiilor lor, dăpă noroadele lor, după rudeniile lor, tot bărbatul de o lună în sus, vei socoti pre ei“.
16. Și socoti pre dânșii Moisi și Aaron, pren glasul Domnului, după cum au poruncit lor Domnul.
17. Și era aceștea feciorii lui Levi, den numele lor, Ghedsom, Caath și Merari.
18. Și aceastea-s numele fiilor lui Ghedsom, după noroadele lor: Loveni și Semei.
19. Și fiii lui Caath, după noroadele lor: Amram și Isaar, Hevron și Oziil.
20. Și fiii lui Merari, după noroadele lor: Mooli și Musi. Aceastea sânt noroadele leviților, după casele moșiilor lor.
21. Lui Ghedsom, norodul lui Loveni și norodul lui Semei, aceastea-s noroadele lui Ghedsom.
22. Socoteala lor, după numărul a tot bărbatul de o lună și mai sus, numărul lor, 7000 și 500.
23. Și feciorii lui Ghedsom dendărătul cortului vor tăbărî de spre mare.
24. Și boiarul casii moșiei norodului lui Ghedsom: Elisath, feciorul lui Dail.
25. Și paza feciorilor lui Ghedsom întru cortul mărturiei: cortul și acoperemântul lui, și acoperemântul ușii cortului mărturiei,
26. Și pânzele curții și acoperemântul porții curții ceia ce iaste la cort și rămășițele tuturor lucrurilor lui.
27. Lui Caath: norodul lui Amram unul, și norodul lui Isaar unul, și norodul lui Hevron unul, și norodul lui Oziil unul.
28. Aceastea-s noroadele lui Caath, după număr, tot bărbatul de o lună și în sus, 8000 și 600,
29. Păzind pazele sfintelor. Noroadele fiilor lui Caath vor tăbărî den coastele cortului, de spre amiazăzi.
30. Și boiariul casei moșiilor noroadelor lui Caath: Elisafan, feciorul lui Ozeil.
31. Și paza lor: chivotul, și masa, și sfeașnicul, și jârtăvnicele, și vasele sfântului, câte slujescu întru eale, și acoperemântul și toate lucrurile lor.
32. Și boiariul cel ce e preste boiarii leviților, Eliazar, feciorul lui Aaron preotul: pus ca să păzască pazele sfinților.
33. Lui Merari: norod al lui Mooli, și norodul lui Musi; aceastea-s noroadele lui Merari, socoteala lor, după număr,
34. Tot bărbatul de o lună și mai sus, 6000 și 50.
35. Și boiariul casii moșiilor norodului lui Merari: Suriil, feciorul lui Avihail. Den coastele cortului vor tăbărî, de cătră miazănoapte.
36. Socoteala pazii feciorilor lui Merari: căpețealele cortului, și zăvoarăle lui, și stâlpii lui, și fundurile lui, și toate vasele lor, și toate lucrurile lor,
37. Și stâlpii curții pemprejur, și fundurile lor, și țărușii lor, și ștreangurile lor.
38. Ceia ce tăbărăscu den fața cortului mărturiei, de cătră răsărit, Moisi și Aaron și fiii lui, păzind pazele sfântului, la pazele fiilor lui Izrail; și cel de alt neam ce se va atinge va muri.
39. Toată socoteala leviților, pre carii i-au socotit Moisi și Aaron pen glasul Domnului, după noroadele lor, tot bărbatul de o lună și mai sus, 22000.
40. Și zise Domnul cătră Moisi, zicând: „Socoteaște tot dentâi născutul, partea bărbătească, den fiii lui Israil, de o lună și mai sus, și ia numărul lor den nume.
41. Și vei lua pre leviți mie, eu – Domnul, pentru toți dentâiu născuții fiii lui Israil; și dobitoacele – leviților – pentru toate ceale dentâiu născute întru dobitoacele fiilor lui Israil!“.
42. Și socoti Moisi după cum au poruncit Domnul lui, tot dentâiu-născutul întru fiii lui Israil.
43. Și să făcură toate ceale dentâiu născute, partea bărbătească, după număr den nume, de o lună și mai sus, den socoteala lor, 22000 și 200 și 73.
44. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
45. „Ia pre leviț pentru toți cei dentâiu născuți fiii lui Izrail, și dobitoacele leviților pentru dobitoacele lor, și vor fi ai miei leviții. Eu – Domnul.
46. Și răscumpărările celor 270 și trei, cei ce prisosesc mai mult decât leviții, dentru cei dintâiu născuț a fiilor lu Israil,
47. Și vei lua cinci sicli dupe capu, dupe didrahmul cel svânt vei lua, doauăzeci de bani siclul.
48. Și vei da argintul lui Aaron și fiilor lui, răscumpărări celor ce prisosescu întru ei“.
49. Și luă Moisi argintul, răscumpărările celor ce prisosiia la răscumpărerea leviților; de la cei dentâi născuț fiilor lui Israil
50. Luat-au argintul, 1000 și 300 și 60 de sicle, dupe siclul cel svânt.
51. Și au dat Moisi argintul, răscumpărările celor ce prisosiia, lui Aaron și fiilor lui, pren glasul Domnului, în ce chip au poruncit Domnul lui Moisi.
CAP 4
modifică
1. Și grăi Domnul cătră Moisi și cătră Aaron, zicând:
2. „Ia căpetenia fiilor lui Caath din mijlocul fiilor lui Levi, după noroadele lor, după casele moșiilor lor,
3. Den doauăzeci de ani și mai sus, până la cinzeci de ani, tot cela ce întră să slujască, ca să facă toate lucrurile în cortul mărturiei“.
4. Și aceastea-s faptele feciorilor lui Caath, den mijlocul feciorilor lui Levi, după noroadele lor, după casele moșiilor lor, în cortul mărturiei, Svânta Sfintelor. Și vor întra Aaron și fiii lui când se va rădica tabăra
5. Și vor surpa acoperemântul ce umbreaște și vor acoperi cu el chivotul mărturiei.
6. Și vor pune preste el acoperimânt piale vânătă și vor pune preste el haină tot vânătă deasupra și vor pune drugii.
7. Și pre masa ceaea ce iaste înainte, vor pune preste ea haină tot mohorâtă, și blidele, și cățiile, și căușăle, și ibricile cu carele toarnă, și pâinile ceale ce pururea preste ea vor fi.
8. Și vor pune preste ea haină roșie și vor acoperi pre ea cu acoperimânt de piale vânătă și vor pune drugii ei.
9. Și vor lua haină vânătă și vor acoperi sfeașnicul ce luminează, și luminările lui, și lingurile lui, și mucările lui, și toate vasele untdelemnului lui, cu câte slujăscu întru eale,
10. Și vor pune pre dânsul și toate vasele lui în acoperemânt de piale vânătă și vor pune pre el în drugi.
11. Și preste jârtăvnicul cel de aur vor pune deasupra haină vânătă și-l vor acoperi cu acoperimânt de piale vânătă și vor pune drugii lui.
12. Și vor lua toate vasele ceale de slujbă, câte slujăscu întru eale la sfinte, și le vor pune în haină vânătă și vor acoperi pre eale cu acoperimânt de piale vânătă și le vor pune pe drugi.
13. Și acoperemântul va pune peste jârtăvnic și vor acoperi preste el haină toată mohorâtă;
14. Și vor pune preste el toate vasele lui cu câte slujăscu cu eale, și cățiile, și undețile de carne, și păharăle, și acoperemântul, și toate vasele jârtăvnicului, și vor pune preste el acoperemânt de piale vânătă și vor pune drugii lui.
15. Și vor lua haină mohorâtă și vor acoperi spălătoarea și fundul ei și le vor pune pre eale în acoperemânt de piale vânătă și le vor pune pe drugi. Și vor săvârși Aaron și fiii lui acoperind sfintele și toate vasele ceale sfinte, când să rădică tabăra, și, dupe aceaea, vor întra feciorii lui Caath să rădice; și să nu să atingă de ceale sfinte, pentru ca să nu moară.
16. Aceastea vor rădica feciorii lui Caath întru cortul mărturiei. Socotitoriu – Eliazar, feciorul lui Aaron preotul: untdelemnul de lumină, și tămâia tocmirii, și jârtva cea de toate zilele, și untdelemnul ungerii; socotitoriu a tot cortului și câte sânt întru dânsul în cel sfânt și în toate lucrurile“.
17. Și grăi Domnul cătră Moisi și cătră Aaron, zicând:
18. „Să nu piardeț den fealiul nărodului lui Caath, den mijlocul leviților.
19. Aceastea faceți lor, și vor trăi și nu vor muri ei mergând cătră Sfintele Sfintelor:
20. Aaron și fiii lui să între înlăuntru și vor tocmi pre ei, pre fieștecarele după rădicarea lui.
21. Și să nu între să vază fără veaste cel sfânt, și vor muri“.
22. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
23. „Ia începătura fiilor lui Ghedson și, pre aceștea, dupe casele moșiilor lor, dupe noroadele lor,
24. Den doauăzeci și cinci de ani și în sus și până la cincizeci de ani, socotiți pre ei, tot cela ce întră ca să poslușască și să facă lucrurile la cortul mărturiei.
25. Aceasta e slujba norodului lui Ghedson, să slujască și să rădice: Și va rădica pieile cortului și cortul mărturiei și acoperemântul lui;
26. Și acoperemântul cel vânăt, care iaste deasupra, peste dânsul, și acoperemântul ușii cortului mărturiei;
27. Și pânzele curții și poala ușii curții, câte-s pre cortul mărturiei,
28. Și la jârtăvnic pre împrejur, și ceale ce prisosescu dentru eale și toate vasele ceale de slujbă ale lor. Și toate câte slujăscu întru eale vor face. Denaintea lui Aaron și a fiilor lui va fi toată slujba fiilor lui Ghedson, după toate slujbele lor și după toate lucrurile lor. Și vei socoti pre dânșii pre nume toate lucrurile ce-s prentr’înșii.
29. Aceasta e slujba norodului feciorilor lui Ghedson în cortul mărturiei și paza lor în mâna lui Ithamar, feciorul lui Aaron, preotului.
30. Feciorii lui Merari, după noroadele lor, după casele moșiilor lor,
31. Socotiți pre ei den 25 de ani și mai sus, până la 50 de ani; socotiți pre dânșii tot cela ce întră să poslușască lucrurile cortului mărturiei.
32. Și aceastea-s pazele celor ce rădică dentr’înșii, după toate lucrurile lor în cortul mărturiei: căpețealele cortului, și zăvoarăle lui, și stâlpii lui, și fundurile lui, și acoperemântul, și fundurile lor, și stâlpii lor, și acoperemântul ușii cortului;
33. Și stâlpii curții pre împrejur, și fundurile lor, și stâlpii acoperemântului porții curții, și fundurile lor, și țărușii lor, și ștreangurile lor, și toate vasele lor, și toate poslușaniile lor. Pre nume să socotiți pre dânșii și toate vasele pazii ce să rădică de dânșii.
34. Aceasta e slujba norodului fiilor lui Merari, în toate lucrurile lor la cortul mărturiei, în mâna lui Ithamar, feciorul lui Aaron preotul“.
35. Și socoti Moisi și Aaron și boiarii lui Israil pre feciorii lui Caath, după noroadele lor, după casele moșiilor lor,
36. Den doaozeci și cinci de ani și în sus, până la cincizeci de ani, tot cela ce va întra a sluji și a face lucrurile cortului mărturiei.
37. Și să făcu socoteala lor, după noroadele lor, doao mii și șapte sute și cincizeci.
38. Aceasta e socoteala norodului lui Caath, tot cela ce slujaște întru cortul mărturiei, după cum au socotit Moisi și Aaron, pren glasul Domnului în mâna lui Moisi.
39. Și s’au socotit feciorii lui Ghedson, după noroadele lor, după casele moșiilor lor,
40. Den doaozeci și cinci de ani și mai sus, până la cincizeci de ani, tot cela ce întra a posluși și a face lucrurile întru cortul mărturiei,
41. Și să făcu socoteala lor, după noroadele lor, după casele moșiilor lor, doao mii și șase sute și treizeci.
42. Aceasta e socoteala fiilor lui Ghedson, tot cela ce poslușaște întru cortul mărturiei, pre carii au socotit Moisi și Aaron, pren glasul Domnului în mâna lui Moisi.
43. Și să socotiră și norodul fiilor lui Merari, după noroadele lor, după casele moșiilor lor,
44. Den doaozeci și cinci de ani și în sus, până la cincizeci de ani, tot cela ce întră a posluși cătră lucrurile cortului mărturiei,
45. Și să făcu socoteala rudeniilor lor, după noroadele lor, după casele moșiilor lor, trei mii și doao sute.
46. Aceasta e socoteala norodului fiilor lui Merari, pre carii au socotit Moisi și Aaron, pren glasul Domnului în mâna lui Moisi.
47. Toți cei socotiți, pre carii au socotit Moisi și Aaron și boiarii fiilor lui Israil, pre leviți, după noroadele lor, după casele moșiilor lor,
48. Den doaozeci și cinci de ani și în sus, până la cincizeci de ani, tot cela ce întră înlăuntru spre lucrul lucrurilor și lucrurile ceale ce să rădică în cortul mărturiei,
49. Să făcură cei socotiți opt mii cinci sute și optzeci.
50. Pren glasul Domnului au socotit pre ei în mâna lui Moisi, om după om, pre lucrurile lor și pre care rădică ei; și s’au socotit în ce chip au poruncit Domnul lui Moisi.
CAP 5
modifică
1. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
2. „Porunceaște fiilor lui Israil și gonească pre tot stricatul afară den tabără și tot înfrântul și tot necuratul la suflet.
3. Den bărbat până în fămeaie, scoateți-i afară den tabără și să nu pângărească taberile lor în carile eu mă aflu întru ei“.
4. Și au făcut așa fiii lui Israil și au scos pre dânșii afară den tabără; după cum au poruncit Domnul lui Moisi, așa au făcut fiii lui Israil.
5. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
6. „Grăiaște fiilor lui Israil, zicând: ‘Bărbat au fămeaie care va face den toate greșalele omenești și, nesocotind, va nesocoti în Domnul și va greși, sufletul acela
7. Va mărturisi păcatul carele au făcut și va da păcatul, capul și a cincea lui va adaoge preste el, și va da cui au greșit lui.
8. Iară de nu va fi la om rudenie ca să dea lui greșala cătră dânsul, păcatul ce să dă Domnului preotului va fi, afară den berbeacele rugii, pren carele se va ruga cu dânsul pentru dânsul.
9. Și toată începătura și toate ceale ce să sfințescu întru fiii lui Israil, câte vor aduce Domnului, preotului – lui vor fi.
10. Și a fieștecăruia, ceale sfințite, ale lui vor fi; și omul carele va da, preotului – lui va fi’“.
11. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând: „Grăiaște fiilor lui Israil și vei zice cătră dânșii:
12. ‘A omului, a omului de va greși muiarea lui și de-l va treace cu ochii pre dânsul să nu-l bage în samă și va dormi cineva cu ea zăceare de sămânță,
13. Și va ascunde den ochii bărbatului ei și va tăgădui, și ea va fi pângărită, și mărturie să nu fie asupra ei, și ea să nu fie grea,
14. Și-i va veni lui duh de râvnire și va râvni pre muiarea lui, și ea iaste pângărită, sau va veni preste el duh de râvnire și va râvni pre muiarea lui, și ea nu va fi pângărită,
15. Și va aduce omul muiarea lui cătră preot și va aduce darul pentru ea al zeacilea lui ifi de făină de orzu; nu va turna preste ea untdelemnu, nice va pune preste ea tămâie, pentru că iaste jârtvă de râvnire, jârtvă de pamente, pomenind păcatul.
16. Și o va aduce pre dânsa preotul și va pune pre dânsa înaintea Domnului.
17. Și va lua preotul apă curată vie într’un vas de lut, și den pământul carele iaste pre fața pământului cortului mărturiei. Și luând preotul, va pune în apă.
18. Și va pune preotul muiarea înaintea Domnului; și va descoperi capul muierii aceștiia și va pune pre mâinile ei jârtva pametei și jârtva râvnirii; iară în mâna preotului va fi apa mustrării,
19. Ceaea ce au blestemat aceasta. Și o va jura pre dânsa preotul și va grăi muierii: ‘De n’au dormit niștine cu tine, de nu ai călcat a te pângări supt bărbatul tău, curată să fii de apa mustrării aceștiia ce să blastămă!
20. Iară de ai călcat tu, fiind cu bărbat, sau te-ai pângărit și au dat niștine patul lui în tine, afară den bărbatul tău, – și va jura preotul muiarea în jurămintele blestemului acestuia și va zice preotul muierii –
21. Dea-ți Domnul în blestem și în jurământ în mijlocul norodului tău, când va da Domnul coapsa ta căzută și pântecile tău umflat,
22. Și va întra apa aceasta care iaste blestemată în pântecile tău să-ți umfle pântecile și să cază coapsa ta!’. Și va zice muiarea: ‘Facă-se, facă-se!’.
23. Și va scrie preotul blestemele aceastea în carte și va muia în apa mustrării
24. Cei blestemate și va adăpa pre muiarea apa mustrării cei blestemate;
25. Și va întra într’însa apa cea blestemată a mustrării. Și va lua preotul den mâna muierii jârtva râvnirii și va pune jârtva înaintea Domnului și o va duce pre dânsa pre jârtăvnic.
26. Și va lua preotul den jârtva pamentii ei și va aduce pre ea preotul pre jârtăvnic.
27. Și după aceasta va adăpa pre muiare cu apa, și va fi, de va fi pângărită și va amăgi cu neștiință pre bărbatul ei, și va întra într’însa apa mustrării cea blestemată; și să va umfla în pântece și va cădea coapsa ei, și va fi muiarea în blestem întru norodul ei.
28. Iară de nu să va pângări muiarea și va fi curată, și nevinovată va fi și va face sămânță.
29. Aceasta e leagea râvnirii, căruia va călca muiarea fiind cu bărbat și să va pângări,
30. Au om carele va veni pre dânsul duh de râvnire și va râvni pre muiarea lui și va pune pre muiarea lui înaintea Domnului și va face ei preotul toată leagea aceasta
31. Și nevinovat va fi omul de greșală, și muiarea aceaea va lua păcatul ei“.
CAP 6
modifică
1. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
2. „Grăiaște fiilor lui Izrail și vei zice cătră ei: ‘Bărbat au fămeaie carele se va ruga tare rugă
3. Să curățască curăția Domnului, de vin și de rachiu se va curăți, și oțet den rachiu nu va bea, și câte să fac den struguri nu va bea, și strugur proaspăt și stafide nu va mânca, toate zilele rugii lui.
4. Den toate câte să fac den vie, vin de strugur, până în simburi, să nu bea, nice să mănânce dentr’înșii.
5. Toate zilele rugii curățirii lui, briciu nu va umbla pre capul lui; până să vor umplea zilele câte s’au rugat Domnului, sfânt va fi, hrănind chica, părul capului.
6. Toate zilele rugii Domnului, la tot sufletul mort nu va întra;
7. La tată și la mumă și la frate și la sor, să nu te pângărești într’înșii, murind ei, pentru că ruga Domnului lui pre dânsul, pre capul lui.
8. Toate zilele rugii lui, sfânt va fi Domnului.
9. Iară de va muri neștine cu moarte fără de veaste, pre dânsul îndată să va pângări capul rugii lui, și va rade capul lui în ziua care se va curăți;
10. În ziua a șaptea se va rade. A opta va aduce doao turtureale sau doi pui de porumb cătră preot la ușa cortului mărturiei
11. Și va face preotul una pentru greșală și una de ardere-de-tot, și să va ruga pentru el preotul, pentru carele au greșit, pentru suflet. Și va sfinți capul lui în ziua aceaea,
12. Întru care s’au sfințit Domnului toate zilele rugii, și va aduce miel de un an pentru greșală; și zilele ceale mai denainte negrăite vor fi, pentru că s’au pângărit capul rugii lui.
13. Și aceasta e leagea celui ce s’au rugat. În care zi va plini zilele rugii lui, va aduce el la ușile cortului mărturiei.
14. Și va aduce darul lui Domnului: un miel de un an, curat, pentru ardere-de-tot, și o mioară de un an, pentru greșală, și un berbeace curat, pentru mântuire,
15. Și un coș de azime de făină curată, pâini frământate cu untdelemnu, și turte nedospite, unse cu untdelemnu, și jârtva lor și turnarea lor.
16. Și va aduce preotul înaintea Domnului și va face cea pentru greșala lui și arderea cea de tot a lui;
17. Și berbeacele va face jârtvă mântuirei Domnului pre coșul azimelor și va face preotul jârtva și turnarea lui.
18. Și va rade cel rugat, lângă ușile cortului mărturiei, capul rugii lui și va pune părul preste foc carele iaste preste jârtva mântuirii.
19. Și va lua preotul brațul fiert den berbeace și o pâine azimă den coș și o turtă nedospită; și va pune preste mâinile celui rugat, după ce-ș va rade el capul lui.
20. Și va aduce acealea preotul punere înaintea Domnului: sfânt va fi preotului preste pieptul punerii desupra și preste brațul luorii. Și după aceasta va bea cel rugat vin.
21. Aceasta e leagea celui rugat, carele se va ruga, darul lui Domnului pentru rugă, afară den ceale ce va ruga mâna lui după putearea rugii lui, carea se va ruga după leagea curăției’“.
22. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
23. „Grăiaște lui Aaron și fiilor lui, zicând: ‘Așa să blagosloviț pre fiii lui Israil, zicând lor:
24. ‘Blagoslovească-te Domnul și te păzască!
25. Să arate Domnul fața lui pre tine și să te miluiască!
26. Rădice Domnul fața lui pre tine și dea ție pace!’. Și vor pune numele mieu preste fiii lui Izrail. Și Eu, Domnul, voiu blagoslovi pre dânșii“.
CAP 7
modifică
1. Și să făcu în care zi săvârși Moisi ca să rădice cortul, și unse pre dânsul, și sfinți pre el și toate vasele lui, și jârtăvnicul și toate vasele lui; și le unse și le sfinți pre eale,
2. Și aduseră boiarii lui Israil, doisprăzeace boiari ai caselor moșiilor lor, aceștea-s boiarii neamurilor, aceștea-s cei ce sta la socoteală,
3. Și au adus darurile lor înaintea Domnului, șase cară cu roate și doisprăzeace boi, un car de la doi boiari, și vițel de la fieștecarele; și le aduseră înaintea cortului.
4. Și zise Domnul cătră Moisi, zicând:
5. „Ia de la dânșii și vor fi cătră lucrurile ceale de slujbă ale cortului mărturiei; și vei da pre eale leviților, fieștecăruia după slujba lui“.
6. Și luând Moisi carăle și boii, au dat pre eale leviților.
7. Ceale doao cară și cei doi boi au dat fiilor lui Ghedson, după slujbele lor;
8. Și ceale patru cară și cei opt boi au dat fiilor lui Merari, după slujbele lor, pentru Ithamar, feciorul lui Aaron preotul.
9. Și fiilor lui Caath n’au dat, căci poslușaniile sfântului au, preste umeri vor rădica pre eale.
10. Și au adus boiarii la înnoirea jârtăvnicului, întru ziua care au unsu pre el; și au adus boiarii darurile lor înaintea jârtăvnicului.
11. Și zise Domnul cătră Moisi: „Un boiaren în toate zilele, boiariu pre zi, vor aduce darurile lor la înnoirea jârtăvnicului“.
12. Și era cela ce aducea întru ziua dentâi darul lui, Naason, feciorul lui Aminadav, boiarin den ruda Iudii.
13. Și au adus darul lui: blid de argint unul, o sută și treizeci trasul lui, păhar unul, de argint, de șaptezeci de sicle, după siclul cel sfânt, amândoao pline de făină cernută, frământată cu untdelemnu, pentru jârtvă;
14. Căție una, de zeace auri, plină de tămâie;
15. Vițel unul, den boi, berbeace unul, miel unul, de un an, pentru arderea-de-tot;
16. Și țap den capre unul, pentru greșala;
17. Și pentru jârtva mântuirei: junce doao, berbeci cinci, țapi cinci, mielușale de un an, cinci. Acesta e darul lui Naason, feciorul lui Aminadav.
18. A doua zi au adus Nathanail, feciorul lui Sogar, boiariul den ruda lui Isahar.
19. Și au adus darul lui: blid de argint unul, o sută și treizeci trasul lui; păhar unul, de argint, de șaptezeci de sicle, după siclul cel sfânt, amândoao pline de făină curată, frământată cu untdelemnu, pentru jârtva;
20. Căție una, de zeace auri, plină de tămâie;
21. Vițel unul, den boi, berbeace unul, miel unul, de un an, pentru arderea-de-tot;
22. Și țap den capre unul, pentru gresala;
23. Și la jârtva mântuirei: junce doao, berbeci cinci, țapi cinci și mielușale de un an, cinci. Acesta e darul lui Nathanail, feciorul lui Sogar.
24. Întru ziua a treia, boiariul feciorilor lui Zavulon, Eliav, feciorul lui Helon,
25. Darul lui: un blid de argint, o sută și treizeci trasul lui; un păhar de argint, de șaptezeci de sicle, după siclul cel sfânt, amândoao pline de făină curată, frământată cu untdelemnu, pentru jârtvă;
26. Căție una, de zeace auri, plină de tămâie;
27. Vițel unul, den boi, berbeace unul, miel unul, de un an, pentru arderea-de-tot;
28. Și țap den capre unul, pentru greșala;
29. Și pentru jârtva mântuirei: junce doao, berbeci cinci, țapi cinci, mielușale de un an, cinci. Acesta e darul lui Eliav, feciorul lui Helon.
30. Întru ziua a patra, boiarinul feciorilor lui Ruvin, Elisur, feciorul lui Sediur,
31. Darul lui: blid de argint unul, o sută și treizeci trasul lui; păhar de argint unul, de șaptezeci de sicle, după siclul cel sfânt, amândoao pline de făină curată, frământată cu untdelemnu, pentru jârtva;
32. Căție una, de zeace auri, plină de tămâie;
33. Vițel unul, den boi, berbeace unul, miel unul, de un an, pentru ardere-de-tot;
34. Și țap den capre unul, pentru greșala;
35. Și pentru jârtva mântuirei: junce doao, berbeci cinci, țapi cinci, mielușale de câte un an, cinci. Acesta e darul lui Elisur, feciorul lui Sediur.
36. În ziua a cincea, boiariul feciorilor lui Semeon, Salamiil, feciorul lui Surisadai,
37. Darul lui: blid de argint unul, o sută și treizeci trasul lui; păhar de argint unul, de șaptezeci de sicle, după siclul cel sfânt, amândoao pline de făină curată frământată cu untdelemnu, pentru jârtva;
38. Căție una, de zeace auri, plină de tămâie;
39. Vițel unul, den boi, berbeace unul, miel unul, de un an, pentru arderea-de-tot;
40. Și țap den capre unul, pentru păcat;
41. Și pentru jârtva mântuirei: junce doao, berbeci cinci, țapi cinci, mielușale de un an, cinci. Acesta e darul lui Salamiil, feciorul lui Surisadai.
42. În ziua a șasea, boiariul feciorilor lui Gadu, Elisaf, feciorul lui Raguil,
43. Darul lui: blid de argint unul, o sută și treizeci trasul lui; păhar de argint unul, de șaptezeci de sicle, după siclul cel sfânt, amândoao pline de făină curată, frământată cu untdelemnu, pentru jârtva;
44. Căție una, de zeace auri, plină de tămâie;
45. Vițel unul, den boi, berbeace unul, miel unul, de un an, pentru ardere-de-tot;
46. Și țap den capre unul, pentru păcat;
47. Și pentru jârtva mântuirii: junce doao, berbeci cinci, țapi cinci, mielușale de un an, cinci. Acesta e darul lui Elisaf, feciorul lui Raguil.
48. În ziua a șaptea, boiariul feciorilor lui Efraim, Elisama, feciorul lui Semiud,
49. Darul lui: blid de argint unul, o sută și treizeci trasul lui; păhar de argint unul, de șaptezeci de sicle, după siclul cel sfânt, amândoao pline de făină curată, frământată cu untdelemnu, pentru jârtva;
50. Căție una, de zeace auri, plină de tămâie;
51. Vițel unul, den boi, berbeace unul, miel unul, de un an, pentru ardere-de-tot;
52. Și țap den capre unul, pentru greșală;
53. Și pentru jârtva mântuirii: junce doao, berbeci cinci, țapi cinci, mielușale de un an, cinci. Acesta e darul lui Elisama, feciorul lui Semiud.
54. În ziua a opta, boiariul feciorilor lui Manasi, Gamaliil, feciorul lui Fadasur,
55. Darul lui: blid de argint unul, o sută și treizeci trasul lui; păhar de argint unul, de șaptezeci de sicle, după siclul cel sfânt, amândoao pline de făină curată, frământată cu untdelemnu, pentru jârtvă;
56. Căție una, de zeace auri, plină de tămâie;
57. Vițel unul, den boi, berbeace unul, miel unul, de un an, pentru arderea-de-tot;
58. Și țap unul, den capre, pentru greșală;
59. Și la jârtva mântuirii: junce doao, țapi cinci, berbeci cinci, mielușale de un an, cinci. Acesta e darul lui Gamaliil, feciorul lui Fadasur.
60. În ziua a noua, boiariul feciorilor lui Veniamin, Avidan, feciorul lui Gadeoni,
61. Darul lui: blid de argint unul, o sută și treizeci trasul lui; păhar de argint unul, de șaptezeci de sicle, după siclul cel sfânt, amândoao pline de făină curată, frământată cu untdelemnu, pentru jârtvă;
62. Căție una, de zeace auri, plină de tămâie;
63. Vițel unul, den boi, berbeace unul, miel unul, de un an, pentru arderea-de-tot;
64. Și țap unul, den capre, pentru greșală;
65. Și pentru jârtva mântuirii: junce doao, berbeci cinci, țapi cinci, mielușale de un an, cinci. Acesta e darul lui Avidan, feciorul lui Gadioni.
66. În ziua a zeacea, boiariul feciorilor lui Dan, Ahiezer, feciorul lui Amisadai,
67. Darul lui: blid de argint unul, o sută și treizeci trasul lui; păhar de argint unul, de șaptezeci de sicle, după siclul cel sfânt, amândoao pline de făină curată, frământată cu untdelemnu, pentru jârtva;
68. Căție una, de zeace auri, plină de tămâie;
69. Vițel unul, den boi, berbeace unul, miel unul, de un an, pentru ardere-de-tot;
70. Și țap den capre unul, pentru greșala;
71. Și pentru jârtva mântuirii: junce doao, berbeci cinci, țapi cinci, mielușale de un an, cinci. Acesta e darul lui Ehiezer, feciorul lui Misadai.
72. În ziua a unsprăzeacilea, boiariul feciorilor lui Asir, Fagheil, feciorul lui Ehran,
73. Darul lui: blid de argint unul, o sută treizeci trasul lui; păhar de argint unul, de șaptezeci de sicle, după siclul cel sfânt, amândoao pline de făină curată, frământată cu untdelemnu, pentru jârtva;
74. Căție una, de zeace auri, plină de tămâie;
75. Vițel unul, den boi, berbeace unul, miel de un an unul, pentru ardere-de-tot;
76. Și țap den capre unul, pentru greșala;
77. Și pentru jârtva mântuirii: junce doao, berbeci 5, țapi 5, mielușale de un an, 5. Acesta e darul lui Fagheil, feciorul lui Ehran.
78. În ziua a 12, boiariul feciorilor lui Neftalim, Ahire, feciorul lui Enan,
79. Darul lui: blid de argint unul, 130 trasul lui; păhar de argint unul, de 70 de sicle, după siclul cel sfânt, amândoao pline de făină curată, frământată cu untdelemnu, pentru jârtva;
80. Căție una, de 10 auri, plină de tămâie;
81. Vițel unul, den boi, berbeace unul, miel unul, de un an, pentru arderea-de-tot.
82. Și țap den capre unul, pentru greșala:
83. Și pentru jârtva mântuirii: junce doao, berbeci cinci, țapi cinci, mielușale de un an, 5. Acesta e darul lui Ahere, feciorul lui Enan.
84. Aceasta e înnoirea jârtăvnicului, întru carea zi l-au unsu pre dânsul, de la boiarii fiilor lui Israil: blide de argint, doaosprăzeace, pahară de argint, 12,
85. Cății de aur doaosprăzeace, de 130 sicle un blid, și de 70 de sicli un păhar, tot argintul vaselor, 2400 sicli, sicli cu siclul cel sfânt,
86. Cății de aur doaosprăzeace, pline de tămâie, de zeace auri căția, cu siclul cel sfânt; tot aurul cățiilor, 120 de auri.
87. Toate vacile de ardere-de-tot: viței doisprăzeace, berbeci 12, miei de câte de un an 12, jârtvele lor și turnările lor, și țapi den capre 12, pentru greșala.
88. Toate vacile pentru jârtva mântuirii: junce 24, berbeci 60, țapi 60, câte de un an, mielușale de câte de un an, curate, 60. Aceasta e înnoirea jărtăvnicului după ce au împlut mânele lui și după ce au unsu pre dânsul.
89. Când mergea Moisi la cortul mărturiei să grăiască lui și auzi glasul Domnului, grăind cătră dânsul de asupra acoperemântului carele iaste preste chivotul cortului mărturiei, întru mijlocul a doi heruvimi. Și grăiia cătră dânsul.
CAP 8
modifică
1. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
2. „Grăiaște lui Aaron și vei zice cătră el:
3. ‘Când vei pune luminătorile de o parte de spre fața sfeașnicului, vor lumina ceale 7 luminătoare’“.
4. Și au făcut așa Aaron: de o parte, den fața sfeașnicului, aprinse luminătoarele lui, după cum porunci Domnul lui Moisi.
5. Și aceasta e meșteșugirea sfeașnicului: tare, de aur – fusul lui, și florile lui tot tari. După chipul care au arătat Domnul lui Moisi, așa au făcut sfeașnicul.
6. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
7. „Ia pre leviți den mijlocul fiilor lui Izrail și să-i curățești pre dânșii. Și așa să le faci lor curățenia lor:
8. Vei stropi pre dânșii cu apa curățeniei; și va treace brici peste tot trupul lor, și-ș vor spăla hainele lor și curați vor fi.
9. Și vor lua un vițel den boi și acestuia – jârtvă, făină curată, frământată cu untdelemnu; și vițel de un an, den boi, vei lua pentru greșala.
10. Și vei aduce pre leviț înaintea cortului mărturiei și vei aduna toată adunarea fiilor lui Israil.
11. Și vei aduce pre leviț înaintea Domnului; și vor pune fiii lui Izrail mâinile lor preste leviț.
12. Și va osebi Aaron pre leviț dare înaintea Domnului de la fiii lui Izrail; și vor fi ca să lucreaze lucrurile Domnului.
13. Iară leviții vor pune mâinile desupra, preste capetele vițeilor, și vei face pre unul pentru greșala și unul pentru ardere-de-tot, ca să să roage pentru ei.
14. Și vei pune pre leviț înaintea Domnului și înaintea lui Aaron și înaintea fiilor lui, și le vei da lor dare înaintea Domnului. Și vei osebi pre leviți den mijlocul fiilor lui Izrail și vor fi ai miei.
15. Și după aceasta vor întra leviții ca să lucreaze lucrurile cortului mărturiei. Și vei curăți pre dânșii și vei da pre ei înaintea Domnului,
16. Pentru că dare dată aceștea îm sânt mie den mijlocul fiilor lui Izrail, pentru ceia ce deșchid tot zgăul a tuturor născuților dentâiu den fiii lui Izrail, am luat pre dânșii mie,
17. Pentru că mie e tot cel dentâiu născut den fiii lui Izrail, den om până în dobitoc; întru care zi am omorât tot cel dentâiu născut în pământul Eghipetului, am sfințit pre dânșii mie
18. Și am luat pre leviț pentru tot cel dentâiu născut întru fiii lui Izrail
19. Și am dat pre leviți dare dați lui Aaron și fiilor lui, den mijlocul fiilor lui Israil, ca să lucreaze lucrurile fiilor lui Izrail întru cortul mărturiei și să să roage pentru fiii lui Israil și nu va fi întru fiii lui Israil să să apropie cătră sfinte“.
20. Și făcu Moisi și Aaron și toată adunarea fiilor lui Israil leviților după cum au poruncit Domnul lui Moisi pentru leviți; așa au făcut lor fiii lui Israil.
21. Și să curățiră leviții și-ș spălară hainele lor. Și-i deade pre dânșii Aaron dare înaintea Domnului și să rugă pentru dânșii Aaron
22. Ca să-i curățească pre ei. Și dupre aceasta au întrat leviții ca să slujască slujba lor în cortul mărturiei, înaintea lui Aaron și înaintea fiilor lui; după cum au poruncit Domnul lui Moisi pentru leviți, așa au făcut lor.
23. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
24. „Aceasta iaste cea pentru leviți: De 25 de ani și în sus vor întra să slujască slujba în lucruri întru cortul mărturiei.
25. Și de la 50 de ani se vor feri de la slujbă și să nu mai slujască.
26. Și va sluji fratele lui întru cortul mărturiei, să păzească pazele; iară lucrurile nu va lucra. Așa vei face leviților întru pazele lor“.
CAP 9
modifică
1. Și grăi Domnul cătră Moisi în pustiiul Sinaii, întru anul al doilea, ieșind ei den pământul Eghipetului, în luna dentâiu, zicând: „Zi
2. Și facă fiii lui Israil Paștele întru ceasul lui,
3. Într’a patrasprăzeace zi a lunii dentâi, cătră seară. Și vei face pre dânsele după vreamea lui, după leagea lui și dupre asămănarea lor vei face pre eale“.
4. Și grăi Moisi fiilor lui Israil ca să facă Paștele,
5. Începându-se într’a patrasprăzeacea zi a lunii, în pustiiul Sinaii. După cum au poruncit Domnul lui Moisi așa au făcut fiii lui Israil.
6. Și mearsără oamenii carii era necurați pre suflet omenescu și nu putea să facă Paștele în ziua aceaea, și veniră înaintea lui Moisi și Aaron în ziua aceaea. Și ziseră oamenii aceia cătră dânșii:
7. „Noi, necurați pre suflet omenescu, deci să nu ne lipsim ca să aducem darul Domnului după vreamea lui, în mijlocul fiilor lui Israil“.
8. Și zise cătră dânșii Moisi: „Stați acia și voiu auzi ce va porunci Domnul pentru voi“.
9. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
10. „Grăiaște fiilor lui Israil, zicând: ‘Om, om carele să va face necurat pre suflet omenescu, au întru cale lungă, au întru voi, au întru rudele voastre, și va face Paștele Domnului în luna a doao.
11. Într’a patrasprăzeacea zi cătră seară vor face pre dânsele, preste azime și preste papadie vor mânca pre eale.
12. Nu vor lăsa dentr’însele până dimineața, și os să nu frângă de la dânsul. După leagea Paștilor vor face pre eale.
13. Și om carele va fi curat și în cale delungată nu iaste și va întârzia a face Paștele, va pieri sufletul acela den norodul lui; pentru că darul Domnului nu l-au adus după vreamea lui, păcatul lui va lua omul acela.
14. Iară de va veni cătră voi nemearnecul în pământul vostru și va face Paștele Domnului, după leagea Paștilor și după tocmeala lor, așa să le facă pre eale. O leage să fie întru voi, și la acel nemearnic, și la cel lăcuitoriu de pământ’“.
15. Și în ziua ce s’au întinsu cortul, au acoperit norul cortul și casa mărturiei; și seara era ca chip de foc preste cort până dimineața.
16. Așa să făcea pururea: norul acoperia pre dânsul ziua, și chip de foc noaptea.
17. Și când să sui norul de la cort, și după aceastea s’au rădicat fiii lui Israil; și în locul unde vrea sta norul, acolo tăbărâia fiii lui Israil.
18. Pren porunca Domnului vor tăbărî fiii lui Israil și pren porunca Domnului să vor rădica; toate zilele în carele umbreaște norul peste cort, vor tăbărî fiii lui Israil.
19. Și când să trage norul preste cort zile multe, și vor păzi fiii lui Israil paza lui Dumnezău și nu să vor rădica.
20. Și va fi când va acoperi norul zile cu număr preste cort, pren glasul Domnului vor tăbărî și pren porunca Domnului să vor rădica.
21. Și va fi când să va face norul decusară până dimineața și să va sui norul dimineața, și să vor rădica ziua au noaptea.
22. Și, de se va sui norul, vor rădica ziua; au luna zilii prisosind, norul umbrind preste el, vor tăbărî fiii lui Israil și nu să vor rădica; luându-se el, s’au rădicaț,
23. Că pren porunca Domnului vor tăbărî și pren porunca Domnului să vor rădica. Paza Domnului au păzit, pren porunca Domnului în mâna lui Moisi.
CAP 10
modifică
1. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
2. „Fă-ți ție doao trâmbițe de argint, bătute să faci pre eale, și-ț vor fi ție ca să chemi adunarea și să rădici taberile.
3. Și vei trâmbița în eale, și se va aduna cătră tine toată tabăra la ușa cortului mărturiei.
4. Iară de vor trâmbița într’o trâmbiță, vor veni cătră tine toți boiarii și cei preste mii ai lui Israil.
5. Și veți trâmbița semnu și se vor rădica taberile ceale ce sânt tăbărâte cătră răsărit.
6. Și veți trâmbița semnu al doilea și se vor rădica taberile ceale ce sânt tăbărâte cătră amiazăzi; și veți trâmbița semn al treilea și se vor rădica taberile ceale ce sânt tăbărâte lângă mare; și veți trâmbița semnu al patrulea, și se vor rădica taberile ceale ce tăbărăscu cătră miazănoapte; cu semnu vor trâmbița întru rădicarea lor.
7. Și când veți aduna adunarea, veți trâmbița, și nu cu semnu.
8. Și fiii lui Aaron, preoții, vor trâmbița în trâmbițe și va fi voao de leage veacinică întru rudele voastre.
9. Iară de veți ieși în războiu întru pământul vostru cătră potrivnecii ceia ce stau împotriva voastră și veți trâmbița și veți face semnu cu trâmbițile, și vă veți pomeni înaintea Domnului și vă veți mântui de la vrăjmașii voștri.
10. Și întru zilele bucuriii voastre și întru praznicele voastre și întru lunele voastre ceale noao veți trâmbița cu trâmbițele peste arderile ceale de tot și preste jârtvele mântuirilor voastre; și va fi voao pomenire înaintea Dumnezăului vostru. Eu – Domnul Dumnezăul vostru“.
11. Și fu întru al doilea an, în luna a doua, în 20 a lunii, s’au suit norul de la cortul mărturiei.
12. Și să rădicară fiii lui Israil cu marfele lor în pustia Sinaii. Și stătu norul în pustiiul lui Faran.
13. Și să rădicară întâi pren glasul Domnului în mâna lui Moisi.
14. Și să rădicară șâreagurile taberii fiilor Iudii întâi cu putearea lor. Și preste putearea lor, Naason, feciorul lui Aminadav;
15. Și preste putearea neamului fiilor lui Isahar, Nathanail, feciorul lui Sogar;
16. Și preste putearea neamului feciorilor lui Zavulon, Eliav, feciorul lui Helon.
17. Și vor surpa cortul și vor rădica fiii lui Ghedson și feciorii lui Merari, ceia ce rădica cortul.
18. Și să rădicară șireagul taberii lui Ruvim cu putearea lor. Și preste putearea lor, Elisur, feciorul lui Sediur;
19. Și preste putearea feliului fiilor lui Simeon, Salamiil, feciorul lui Surisadai;
20. Și preste putearea neamului feciorilor lui Gaad, Elisaf al lui Raguil.
21. Și se vor rădica feciorii lui Caath, rădicând sfintele și vor întinde cortul până vor mearge.
22. Și vor rădica șireagul taberii lui Efraim cu putearea lor. Și preste putearea lor, Elisama, feciorul lui Semiud;
23. Și peste putearea neamului feciorilor lui Manasi, Gamaliil al lui Fadasur;
24. Și preste putearea neamului feciorilor lui Veniamin, Avidan, feciorul lui Gadeoni.
25. Și se vor rădica șireagurile taberii feciorilor lui Dan pre urma tuturor taberilor cu putearea lor. Și preste putearea lor, Ahiezer al lui Amisadai;
26. Și preste putearea neamului feciorilor lui Asir, Fagheil, feciorul lui Ehran;
27. Și preste putearea neamului feciorilor lui Neftalim, Ahire, feciorul lui Enan.
28. Aceastea-s oștile fiilor lui Israil; și să rădicară cu putearea lor.
29. Și zise Moisi lui Iovav, feciorul lui Raguil Madianiteanul, cumnatul lui Moisi: „Rădica-ne-vom noi la locul care au zis Domnul: ‘Pre acesta voiu da voao’. Vino cu noi și bine-ț vom face, căce Domnul au grăit bine pentru Israil“.
30. Și zise cătră el: „Nu voiu mearge, fără numai în pământul mieu și la ruda mea“.
31. Și zise: „Să nu ne lași pre noi pentru care lucru ai fost împreună cu noi în pustie; și vei fi întru noi bătrân.
32. Și va fi de vei mearge cu noi, și vor fi bunătățile acealea câte ne va face bine Domnul noao, face-vom ție bine“.
33. Și să rădicară den muntele Domnului cale de trei zile; și chivotul făgăduinții Domnului mergea mai înaintea lor cale de trei zile, ca să le socotească lor odihnă.
34. Și norul Domnului să făcea umbrind ziua preste ei, când să râdica ei den tabără.
35. Și fu când să râdica chivotul, și zise Moisi: „Scoală-te, Doamne, și răsipească-se vrăjmașii tăi, fugă toți ceia ce te urăsc pre tine!“
36. Și întru așăzare zise: „Întoarce, Doamne, mii și zeci de mii întru Israil!“
CAP 11
modifică
1. Și era norodul cârtind rău înaintea Domnului. Și auzi Domnul și să mânie cu urgie. Și să ațâță întru ei foc de la Domnul și mâncă oarece parte den tabără.
2. Și strigă norodul cătră Moisi și să rugă Moisi cătră Domnul, și să potoli focul.
3. Și să numi numele locului aceluia „Pârjol“, căci s’au ațâțat întru ei foc de la Domnul.
4. Și amestecătura cea dentru ei au pohtit pohtă și, șăzând, plângea și fiii lui Israil. Și ziseră: „Cine va hrăni pre noi cu carne?
5. Ne-am adus aminte de peștii ce mâncam în pământul Eghipetului în dar, și crastaveții, și peapenii, și prazul, și ceapa, și usturoiul.
6. Iară acum sufletele noastre uscate de tot: nemică, fără la mană ochii noștri“.
7. Și mana, ca sămânța coliandrului iaste, și chipul ei, ca chipul criștalului.
8. Și mergea norodul și culegea și măcina pre dânsa în moară și o pisa în pio; și o fierbea în oală și o făcea pre dânsa turte și era dulceața ei ca gustarea turtei de untdelemnu.
9. Și când să pogorâia roua preste tabără noaptea, cădea mană preste ea.
10. Și auzi Moisi plângând ei, după noroadele lor, fieștecarele la ușa lui. Și să mânie Domnul cu urgie foarte. Și înaintea lui Moisi era rău.
11. Și zise Moisi cătră Domnul: „Pentru căce ai chinuit pre robul tău și pentru ce n’am aflat har înaintea ta, ca să pui urgia norodului acestuia preste mine?
12. Au doară eu am zămislit în pântece pre tot nărodul acesta? Au eu am născut pre dânșii? Căce-m zici mie: ‘Ia pre dânșii în sânul tău, ca când ar rădica doica pre cel sugătoriu la pământul care te-ai jurat părinților lor?
13. De unde mie carne a da la tot nărodul acesta? Căce plângu pre mine, zicând: ‘Dă-ne noao carne ca să mâncăm!’.
14. Nu voiu putea eu singur a purta norodul acesta, căce greu-m iaste mie cuvântul acesta.
15. Iară de-m faci tu mie așa, omoară-mă cu ucidere, de am aflat milă lângă tine, pentru ca să nu văz chinuirea mea“.
16. Și zise Domnul cătră Moisi: „Adună-mi 70 de oameni den cei mai bătrâni ai lui Israil, pre care știi tu că aceia sânt mai bătrânii norodului și cărturarii lor; și vei aduce pre dânșii la cortul mărturiei și vor sta acolo împreună cu tine.
17. Și mă voiu pogorî și voiu grăi acolo cu tine; și voiu lua den duhul carele iaste preste tine și voiu pune preste dânșii; și vor ajutori împreună cu tine pornirea norodului și nu-i vei purta pre dânșii tu singur.
18. Și norodului vei zice: ‘Curățițe-vă de mâine, și veți mânca carne, căce ați plânsu înaintea Domnului, zicând: ‘Cine va hrăni pre noi cu carne, căce bine era noao la Eghipet!’, și va da Domnul voao a mânca carne și veți mânca carne.
19. Nu o zi veți mânca, nice doao, nice cinci zile, nice zeace zile, nice doaozeci de zile;
20. Până într’o lună de zile veți mânca, până va ieși den nările voastre și va fi voao întru greață, căce n’ați ascultat Domnului, carele iaste întru voi, și ați plânsu înaintea lui, zicând: ‘Pentru căce noao a ieși den Eghipet?’“
21. Și zise Moisi: „600 de mii norodul de pedestri întru carii sânt eu întru ei, și tu ai zis: ‘Carne le voiu da lor și vor mânca o lună de zile’.
22. Au oi și boi să vor junghea lor și va ajunge lor? Au toată mâncarea mării să va aduna lor și le va ajunge lor?“
23. Și zise Domnul cătră Moisi: „Au doară mâna Domnului nu va fi destulă? Acum vei cunoaște, de vreame ce te va apuca cuvântul mieu“.
24. Și ieși Moisi și grăi cătră norod cuvintele Domnului. Și adună 70 de oameni dentru cei mai bătrâni ai norodului și-i puse pre ei premprejurul cortului.
25. Și să pogorî Domnul în nor și grăi cătră dânsul; și luo den duhul ce era preste el și puse preste cei șaptezeci de oameni bătrâni. Și deaca să așăză preste ei duhul, și prorociră și nu mai adaoseră.
26. Și rămasără doi oameni în tabără, numele unuia Eldad, și numele al doilea Modad, și să odihni preste ei duhul; și aceștea era den cei scriși și nu venise la cort.
27. Și prorociia în tabără. Și mergând tânărul, spuse lui Moisi și zise, zicând: „Eldad și Modad prorocescu în tabără“.
28. Și răspunzând Iisus al lui Navi, cela ce sta lângă Moisi, cel ales al lui, zise: „Domnul mieu, Moisi, opreaște pre ei!“
29. Și zise Moisi lui: „Au râvnești tu mie? Și cine va da tot norodul Domnului proroci, când va da Domnul duhul lui preste ei?“
30. Și mearse Moisi la tabără, el și cei bătrânii ai lui Israil.
31. Și duh ieși de la Domnul și au trecut prepelițe de la mare, și puse preste tabără, cale de o zi dencoace și cale de o zi dencolea, premprejurul taberii, ca la vreo doi coț de la pământ.
32. Și sculându-se norodul toată ziua și toată noaptea, și toată ziua a doua zi, au adunat prepelițele; cel cu cel puțin au strânsu 10 cori. Și ș’au zvântat loru zvântături împrejurul taberii.
33. Cărnurile încă era în dinții lor mai nainte decât a lipsi, și Domnul s’au mâniat foarte pre norod; și lovi Domnul în norod rană mare foarte.
34. Și să chemă numele locului aceluia „Mormânturile pohtii“, căci acolo au îngropat pre norodul cel pohtitoriu.
35. De la „Mormânturile pohtei“ s’au rădicat norodul la Asiroth. Și fu norodul la Asiroth.
CAP 12
modifică
1. Și grăi Mariam și Aaron împotriva lui Moisi pentru muiarea ethiopeanca, care au luat Moisi – căce muiare harapcă au luat – și ziseră:
2. „Au numai cu Moisi singur au grăit Domnul? Au doară nu și noao au grăit?“ Și au auzit Domnul.
3. Și omul Moisi, blând foarte decât toți oamenii ceia ce sânt pre pământ.
4. Și zise Domnul îndată cătră Moisi și cătră Aaron și cătră Mariam: „Ieșiți voi câteștrei la cortul mărturiei“.
5. Și ieșiră câteștrei la cortul mărturiei. Și pogorî Domnul cu stâlpu de nor și stătu la ușa cortului mărturiei. Și să chemară Aaron și Mariam și ieșâră amândoi. Și zise cătră ei:
6. „Auziți cuvintele meale! De să va face voao proroc Domnului, întru vedearea lui mă voiu cunoaște și în somnu voiu grăi lui.
7. Nu așa ca robul mieu, Moisi, întru toată casa mea credincios iaste.
8. Gură cu gură voiu grăi lui în chip, și nu pren pilde, și slava Domnului au văzut. Și pentru căce nu v’ați spământat a cleveti împotriva robului mieu, Moisi?“
9. Și urgia mâniei Domnului – preste ei. Și să dusără.
10. Și norul să duse de la cort. Și iată Mariam, stricată, ca zăpada. Și căută Aaron cătră Mariam; și iată, stricată era.
11. Și zise Aaron cătră Moisi: „Rogu-te, Doamne, nu pune preste noi greșala, pentru că nu am cunoscut după ce am greșit!
12. Să nu să facă ca tocma cu moartea, ca o lepădătură ieșând den zgăul mumei, și mănâncă jumătate de trupul ei!“.
13. Și strigă Moisi cătră Domnul, zicând: „Dumnezău, rogu-te, vindecă-o pre ea!“.
14. Și zise Domnul cătră Moisi: „De tatal ei scuipând au scuipat în fața ei, nu să va rușâna? Șapte zile să să osăbească afară den tabără și după aceaea va întra“.
15. Și să osăbi Mariam afară den tabără șapte zile și norodul nu să rădică până s’au curățit Mariam.
CAP 13
modifică
1. Și după aceastea s’au rădicat norodul de la Asiroth, și să tăbărâră în pustiiul lui Faran.
2. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
3. „Trimite-ți ție oameni și să socotească pământul hananeilor, carele eu dau fiilor lui Israil întru țineare. Câte un om după neam, după noroadele moșiilor lor vei trimite pre ei, toată căpetenia dentru ei?“.
4. Și i-au trimis pre dânșii Moisi den pustiiul lui Faran, pren glasul Domnului, toți oamenii, căpeteniile fiilor lui Israil, aceștea.
5. Și aceastea-s numele lor: den neamul lui Ruvim, Samiil, feciorul lui Zachur;
6. Den neamul lui Semeon, Safat, feciorul lui Suri;
7. Den neamul Iudei, Halev, feciorul lui Nefoni;
8. Den neamul lui Isahar, Igad, feciorul lui Iosif;
9. Den neamul lui Efraim, Afsis, feciorul lui Navi;
10. Den neamul lui Veniamin, Falti, feciorul lui Rafu;
11. Den neamul lui Zavolon, Gudiil, feciorul lui Sudi;
12. Den neamul lui Iosif, den fiii lui Manasi, Gadi, feciorul lui Susi;
13. Den neamul lui Dan, Amiil, feciorul lui Gamali;
14. Den neamul lui Asir, Sadur, feciorul lui Mihail;
15. Den neamul lui Neftalim, Naavi, feciorul lui Savi;
16. Den neamul lui Gaad, Gudiil, feciorul lui Mahi.
17. Aceastea-s numele oamenilor pre carii i-au trimis Moisi ca să socotească pământul. Și numi Moisi pre Afsi, feciorul lui Navi, Iisu.
18. Și-i trimise pre dânșii Moisi den pustiiul lui Faran, ca să socotească pământul lui Hanaan. Și zise cătră dânșii: „Suiți-vă în pustiiul acesta,
19. Și să vă suiți în munte, și veți vedea pământul care iaste și norodul carele șade preste el, de iaste tare au slab, de sânt mulți au puțini;
20. Și carele iaste pământul întru carele șăd ei preste dânsul: au bun iaste, au rău; și carele-s cetățile carele aceștea lăcuiescu întru dânsele: de sânt întru ziduri, au întru neziduri;
21. Și carele e pământul: au gras, au părăsit, de sânt într’însul copaci au ba. Și îngăduind, veț lua den roadele pământului. Și zilele, zile de primăvară, înaintea strugurului“.
22. Și suindu-se, socotiră pământul, de la pustiiul lui Sin, până la Roov, și întrând la Emath.
23. Și să suiră despre pustiiu și să duseră până la Hevron și acolo, Ahiman și Seasi și Thelami, rudele lui Enac. Și Hevron cu șapte ani se-au zidit mai înainte decât Tanin a Eghipetului.
24. Și veniră până la Valea Strugurului, și luară aminte pre ea. Și au tăiat de acolo viță și un strugur de poamă dupe dânsa și-l rădicară pre dânsul pre drugi, și din rodii și den zmochini.
25. Și locul acela l-au numit „Valea Strugurului“, pentru strugurul carele l-au tăiat de acolo fiii lui Israil.
26. Și să întoarseră de acolo, socotind pământul, dupre 40 de zile.
27. Și mergând, veniră cătră Moisi și cătră Aaron și cătră toată adunarea fiilor lui Israil, la pustiiul lui Faran Cadis. Și răspunseră lor cuvânt și la toată adunarea și le arătară lor roada pământului.
28. Și povestiră lui și ziseră: „Venit-am la pământul carele ne-ai trimis pre noi, pământ carele cură miare și lapte, și aceasta e roada lui,
29. Fără numai iaste năsilnică limba ce lăcuiaște pământul, și cetățile tari zidite, mari foarte. Și ruda lui Enac am văzut acolo.
30. Și Amalic lăcuiaște în pământul de spre amiazăzi; și heteul, și eveul, și evuseul, și amureul lăcuiaște în munte; și hananeul lăcuiaște lângă mare și lângă râul Iordanului“.
31. Și tăcu Halev norodul cătră Moisi și zise lui: „Nu, ce, suind ne vom sui și vom moșteni pre el, căci tari vom putea cătră ei!“.
32. Și oamenii carii s’au suit împreună cu el au zis: „Nu ne vom sui, căci nu ne vom putea să ne suim cătră limbă, că mai tare iaste decât noi cu mult“.
33. Și adusără ponoslu pământului carele au socotit pre el cătră fiii lui Israil, zicând: „Pământul carele am trecut pre dânsul să socotim, pământ ce mănâncă pre ceia ce lăcuiescu pre dinsul iaste; și tot norodul carele am văzut preste dinsul, oameni foarte lungi.
34. Și acolo am văzut uriașii; și eram înaintea lor ca lăcustele, ce așa eram înaintea lor“.
CAP 14
modifică
1. Și începând toată adunarea au dat glas, și plângea norodul toată noaptea aceaea;
2. Și cârtiia pre Moisi și pre Aaron toț fiii lui Israil. Și zisără cătră ei toată adunarea:
3. „Fire-am vrut să murim în pământul Eghipetului, au în pustiiul acesta de-am fi murit! Și pentru căce Domnul ne băgă pre noi în pământul acesta, să cădem cu războiu? Muierile noastre și copiii noștri vor fi în jaf. Acum dară, mai bine iaste noao a ne întoarce la Eghipet“.
4. Și ziseră unul cătră altul: „Să ne dăm căpetenie și să ne întoarcem la Eghipet“.
5. Și căzu Moisi și Aaron preste față înaintea a toată adunarea fiilor lui Israil.
6. Iară Iisus a lui Navi și Halev a lui Iefoni, den ceia ce-au socotit pământul, au spintecat hainele lor
7. Și au zis cătră toată adunarea fiilor lui Israil, zicând: „Pământul carele am socotit pre dânsul bun iaste foarte, foarte.
8. De ne va aleage pre noi Domnul, ne va băga pre noi la pământul acesta și ni-l va da pre dânsul noao, pământ carele iaste curând miare și lapte.
9. Ce de cătră Domnul să nu vă faceț ficleani, iară voi să nu vă teameți de norodul pământului, căci mâncare noao iaste; pentru că s’au depărtat vreamea de la dânșii, iară Domnul e întru noi. Să nu vă teameți de dânșii“.
10. Și zise toată adunarea ca să ucigă pre ei cu pietri, și slava Domnului s’au ivit în nor preste cortul mărturiei, întru toți fiii lui Izrail.
11. Și zise Domnul cătră Moisi: „Până când mă zădăraște norodul acesta? Și până când nu-m cread mie preste toate seamnele carele am făcut întru dânșii?
12. Lovi-i-voiu pre dânșii cu moarte și voiu piarde pre ei, și voiu face pre tine și casa tătâne-tău în limbă mare și mult mai mult decât aceasta!“
13. Și zise Moisi cătră Domnul: „Și va auzi Eghipetul cum ai scos cu putearea ta norodul tău acesta dentru dânșii.
14. Ce și toți ceia ce lăcuiescu pre pământul acesta au auzit că tu ești Domnul întru norodul acesta carele cu ochii la ochi te arăți, Doamne, și norul tău au stătut deasupra lui, și cu stâlp de nor tu mergi mai nainte de dânșii ziua, și cu stâlp de foc noaptea.
15. Și vei fărâma norodul acesta ca pre un om și vor zice limbile, câte au auzit numele tău, zicând:
16. ‘Pentru căci nu poate Domnul să bage pre norodul acesta la pământul carele s’au jurat lor, i-au așternut pre dânșii în pustie!’.
17. Și acum înalțe-se vârtutea ta, Doamne, în ce chip ai zis, zicând:
18. ‘Domnul – mult-îngăduitoriu și mult-milostiv și adevărat, râdicând fărădelegile și strâmbătățile și greșalele; și cu curăție nu va curăți pre cel vinovat, răsplătind păcatele părinților preste fii, până la a treia și a patra rudă’.
19. Lasă greșala norodului acestuia după mare mila ta, după cum blând te-ai făcut lor de la Eghipet până acuma“.
20. Și zise Domnul cătră Moisi: „Blând le sânt lor, după cuvântul tău.
21. Ce viu – Eu și pururea trăind numele mieu, și va umplea slava Domnului tot pământul,
22. Că toți oamenii carii văd slava mea și seamnele carele am făcut în Eghipet și în pustiiul acesta și m’au bântuit aceasta a zeacea și n’au ascultat glasul mieu,
23. Adevărat nu vor vedea pământul carele m’am jurat părinților lor, fără numai feciorii lor carii sânt cu mine aicea, câți nu știu binele au răul, tot mai tânărul nepriceput, acestora voiu da pământul; iară toți ceia ce m’au întărâtat nu vor vedea pre dânsul.
24. Iară feciorul mieu, Halev, pentru căce s’au făcut alt duh întru el și au urmat mie, îl voiu băga pre el la pământul carele au întrat acolo, și semenția lui va moșteni pe dânsul.
25. Iară Amalic și hananeul lăcuiescu în vale: mâine vă întoarceți și vă râdicați voi la pustie, calea Mării Roșii“.
26. Și zise Domnul cătră Moisi și cătră Aaron, zicând:
27. „Până când adunarea cea rea aceasta, carele ei cârtescu înaintea mea? Cârteala fiilor lui Izrail, carea au cârtit pentru voi, am auzit.
28. Zi lor: ‘Viu eu – zice Domnul – cu adevărat! În ce chip ați grăit la urechile meale, așa voiu face voao:
29. În pustiiul acesta vor cădea oasele voastre, și toată socoteala voastră, și cei numărați ai voștri, den 20 de ani și în sus, câț cârtiia asupra mea,
30. De veț întra voi la pământul preste carele mi’am întinsu mâna mea ca să lăcuiț voi preste dânsul, fără cât numai Halev, feciorul lui Iehoni, și Iisus al lui Navi.
31. Și copiii care ați zis: ‘Întru jaf vor fi!’, voiu băga pre dânșii la pământ și vor moșteni pământul carele voi v’aț ferit de la el.
32. Și oasele voastre vor cădea în pustiiul acesta.
33. Iară fiii voștri vor fi păscând în pustiiu 40 de ani și vor purta curvia voastră până să vor topi oasele voastre în pustie.
34. După numărul zilelor câte ați socotit pământul, 40 de zile, zi pentru an veț lua păcatele voastre, 40 de ani, și veț cunoaște mânia urgiei mâniei meale.
35. Eu, Domnul, am grăit voao! Așa voiu face la adunarea cea rea aceasta care au ficlenit asupra mea: în pustiiul acesta să vor topi și acolo vor muri’“.
36. Și oamenii pre carii au trimis Moisi să socotească pământul și, venind, au cârtit asupra lui cătră adunare, să scoață cuvinte reale pentru pământ,
37. Și muriră oamenii carii au zis rău asupra pământului, întru rană înaintea Domnului.
38. Și Iisus al lui Navi și Halev, feciorul lui Iefoni, au trăit, dentru oamenii aceia ce-au mersu să socotească pământul.
39. Și au grăit Moisi cuvintele aceastea cătră toți fiii lui Israil și au plânsu norodul foarte.
40. Și mânecând dimineața, s’au suit pre vârful muntelui, zicând: „Iată-ne, noi ne vom sui la locul care au zis Domnul, căce am greșit!“. Și zise Moisi:
41. „Pentru căce voi călcați cuvântul Domnului? Nu va fi cu sporiu voao.
42. Nu vă suiți, pentru că nu iaste Domnul cu voi și veți cădea înaintea feații vrăjmașilor voștri.
43. Căce Amalic și hananeul acolo e înaintea voastră și veți cădea cu sabie; pentru care lucru v’ați întorsu, neascultând pre Domnul, și nu va fi Domnul întru voi“.
44. Și trecând, s’au suit pre vârful muntelui, iară chivotul făgăduinții Domnului și Moisi nu s’au clătit den mijlocul taberii.
45. Și să pogorî Amalic și hananeul cela ce șădea în muntele acela și înfrânseră pre ei și tăiară pre ei până la Erma și să întoarseră la tabără.
CAP 15
modifică
1. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
2. „Grăiaște fiilor lui Israil și vei zice cătră dânșii: ‘Când veți întra la pământul lăcașului vostru, carele eu dau voao,
3. Și veț face aducere ardere-de-tot Domnului, au jârtvă, rugă mare, au după voie, au la praznecile voastre miros de bună mirosire Domnului, de va fi den boi, au den oi,
4. Și va aduce cela ce va aduce darul lui Domnului jârtvă de făină cernută, a zeacea al lui ifi, frământată în a patra al lui in, cu untedelemnu,
5. Și vin la turnare, a patra a lui in veți face preste arderea-de-tot au preste jârtvă.
6. La un miel vei face atâta aducere miros de bună mirosire Domnului; și la berbeace, cându-l veți face pre el pentru ardere-de-tot au pentru jârtvă, vei face jârtvă de făină curată, 20, amestecată cu untdelemnu, a treaia lui in;
7. Și vin la turnare, a treaia lui in, veți aduce la miros de bună mirosire Domnului.
8. Iară de veți face den boi pentru ardere-de-tot, au pentru jârtvă să măriți ruga, au la mântuirea Domnului,
9. Și veți aduce peste vițel jârtvă de făină curată trei a zeacea, frământată în untdelemnu, jumătate de in;
10. Și vin de turnare, jumătate de in, aducere miros a bunii mirosiri Domnului.
11. Așa vei face unui vițel, au unui berbeace, au unui miel den oi, au den capre. După numărul care veți face, așa veți face unuia, după numărul lor.
12. Tot cel de pământ va face așa, ca aceastea să aducă aduceri întru miros de bună mirosire Domnului. Iară de se va face întru voi nemearnic în pământul vostru, sau carele să va face întru voi între rudele voastre și va face aducere miros de bună mirosire Domnului, în ce chip faceți voi, așa va face adunarea Domnului,
13. Leage una va fi voao și celor nemearnici, celor ce șăd lângă voi; leage veacinică întru rudele voastre: după cum voi, și cel nemearnic va fi, înaintea Domnului; leage una va fi și îndereptare una va fi voao și celui nemearnic ce iaste alăturat lângă voi’“.
14. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
15. „Grăiaște fiilor lui Israil și vei zice cătră dânșii:
16. ‘Mergând voi la pământul carele eu vă bag pre voi acolo,
17. Și va fi când veți mânca voi den pâinele pământului, veți lua luare osăbire Domnului.
18. Începătura frământatului vostru, pâine, veți osăbi luare pre dânsa; ca luare de la arie,
19. Așa veți lua pre dânsa, pâine, începătura frământatului vostru, și veț da Domnului luare întru rudele voastre.
20. Iară când veți greși și nu veți face toate poruncile aceastea care le-au grăit Domnul cătră Moisi,
21. După cum au poruncit Domnul Dumnezău voao pren mâna lui Moisi, den ziua carea au poruncit Domnul cătră voi, și înainte, întru rudele voastre,
22. Și va fi de va fi den ochii adunării să va face fără de voie, și va face toată adunarea vițel unul, curat, den boi, întru ardere-de-tot, întru miros de bună mirosire Domnului; și jârtva acestuia și turnarea lui, dupe tocmeala lui; și țap unul, den capre, pentru greșala.
23. Și să va ruga preotul pentru toată adunarea fiilor lui Israil și li se va lăsa lor, că fără de voie iaste; și ei au adus darul lui aducere Domnului, pentru păcatul lor înaintea Domnului, pentru ceale fără de voia lor.
24. Și să va lăsa la toată adunarea fiilor lui Israil și la cel nemearnic ce mearge alăturea cu voi, căci la tot norodul iaste fără de voie.
25. Iară un suflet de va greși fără de voie, va aduce o capră de un an, pentru păcat.
26. Și să va ruga preotul pentru sufletul ce s’au nevolnicit; și, greșând fără de voie înaintea Domnului, să să roage pentru el și să va lăsa lui.
27. Celui de loc întru fiii lui Israil și celui nemearnic ce iaste alăturea întru dânșii, o leage va fi între dânșii, carele va face fără de voie.
28. Și sufletul carele va face în mână de trufie, întru cei de pământ au dentru cei nemearnici, pre Dumnezău acesta va întărâta; și va pieri sufletul acesta den norodul lui,
29. Căce cuvântul Domnului au defăimat și poruncile lui le-au răsipit; cu surpare să va surpa sufletul acela; păcatul lui – întru dânsul’“.
30. Și era fiii lui Israil în pustie și aflară om adunând leamne în ziua sâmbetii.
31. Și-l aduseră pre el ceia ce l-au aflat pre dânsul adunând leamnele cătră Moisi și cătră Aaron și cătră toată adunarea fiilor lui Israil.
32. Și puseră pre dânsul în temniță, pentru că n’au ales ce-i vor face lui.
33. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând: „Cu moarte să să omoară omul acela, să-l ucideți pre dânsul cu pietri toată adunarea“.
34. Și scoaseră pre el toată adunarea afară den tabără și-l uciseră pre el toată adunarea cu pietri, afară den tabără, după cum au grăit Domnul cătră Moisi.
35. Și zise Domnul cătră Moisi, zicând:
36. „Grăiaște fiilor lui Israil și vei zice cătră ei și să-ș facă loru sângifu pre arepile hainelor lor, întru neamurile lor, și veți pune pre sângifurile aripilor împletitură vânătă și va fi voao la sângifuri.
37. Și veți vedea pre eale și veți aduce aminte de toate poruncile Domnului și veți face pre eale, și nu vă veți mai întoarce înapoia cugetelor voastre și înapoia ochilor voștri întru care voi curviț după dânsele;
38. Pentru ca să vă aduceți aminte și să faceți toate poruncile meale, și veți fi sfinți Dumnezăului vostru.
39. Eu – Domnul Dumnezăul vostru, cela ce v’am scos pre voi den pământul Eghipetului, ca să vă fiu voao Dumnezău. Eu – Domnul Dumnezăul vostru“.
CAP 16
modifică
1. Și grăi Core, feciorul lui Isaar, feciorul lui Caath, feciorul lui Levi, și Dathan, și Aviron feciorul lui Eliam, și Avnan, feciorul lui Faleth, feciorul lui Ruvin, și să sculară împotrivă lui Moisi,
2. Și oameni den fiii lui Israil, 250, căpeteniile adunării, chemații sfatului
3. Și oameni vestiți, s’au întărâtat asupra lui Moisi și Aaron și ziseră cătră ei: „Destul voao, căce toată adunarea, toți sfinți, și întru ei Domnul. Și căce vă puneți împotrivă preste adunarea Domnului?“
4. Și auzind Moisi, au căzut pre față.
5. Și grăi cătră Core și cătră toată a lui adunare, zicând: „Socotit-au și au conoscut Dumnezău pre ceia ce sânt ai lui, și pre cei sfinți i-au apropiat cătră sine; și pre ceia ce nu și i-au ales lui nu i-au apropiat cătră el.
6. Aceasta să faceți: luați-vă voao cății, Core și toată adunarea lui,
7. Și puneți preste eale foc și puneți preste eale tămâie înaintea Domnului, mâine. Și va fi omul pre carele va aleage Domnul, acesta – sfânt. Ajungă-vă voao, fiii lui Levi!“.
8. Și zise Moisi cătră Core: „Ascultați-mă, fiii lui Levi!
9. Puțin iaste aceasta voao, căci au împărțit pre voi Dumnezău den adunarea lui Israil, și vă apropia pre voi cătră sine, să slujâți slujbele cortului Domnului și să zvoriți înaintea adunării Domnului, să-i slujâți lui?
10. Și te apropie pre tine și pre toți frații tăi, feciorii lui Levi, împreună cu tine, și cercaț a preoți?
11. Așa tu și toată adunarea ta cea adunată cătră Dumnezău! Și Aaron cine iaste, căce cârtiț asupra lui?“
12. Și trimise Moisi să cheame pre Dathan și pre Aviron, feciorii lui Eliav, și ziseră: „Nu ne vom sui.
13. Oare puțin e aceasta, căce ne-ai suit pre noi la pământ ce cură miare și lapte, ca să ne omori pre noi în pustie? Căci stăpânești noao? Boiarin ești?
14. Și tu la pământ ce cură miare și lapte ne-ai băgat pre noi și ne-ai dat noao sorți de țarină și vii? Ochii oamenilor acelora i-ai tăiat? Nu ne vom sui!“
15. Și să îngreuie Moisi foarte și zise cătră Domnul: „Nu luoa aminte la jârtva lor. N’am luat a niceunuia pohtă dentru ei, nice am chinuit pre niceunul dentru ei“.
16. Și zise Moisi cătră Core: „Sfințeaște adunarea ta și fiț gata înaintea Domnului, tu și Aaron și ei, mâine.
17. Și luaț fieștecarele căția lui și veț pune preste eale tămâie; și veț aduce înaintea Domnului fieștecarele căția lui, 250 de cății, și tu și Aaron, fieștecarele căția lui“.
18. Și luo fieștecarele căția lui, și puseră preste eale foc, și puseră preste eale tămâie,
19. Și stătură lângă ușile cortului mărturiei Moisi și Aaron. Și să râdică asupra lor Core, toată a lui adunare, lângă ușa cortului mărturiei. Și se arătă slava Domnului la toată adunarea.
20. Și grăi Domnul cătră Moisi și cătră Aaron, zicând:
21. „Osebiț fieștecarele de adunarea aceasta și voiu topi pre ei odată“.
22. Și căzură pre fața lor și ziseră: „Dumnezeule, Dumnezeule părinților și a tot trupul! De au greșit un om, preste toată adunarea – urgia Domnului?“
23. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând: „Grăiaște adunării, zicând:
24. ‘Feriți-vă împrejur de la adunarea lui Core și Dathan și Aviron!’“.
25. Și să sculă Moisi și mearse cătră Dathan și Aviron, și mearseră împreună cu el toți bătrânii lui Izrail, și grăi cătră adunare, zicând:
26. „Osebiți-vă de la corturile oamenilor acestor năsâlnici și să nu vă atingeț de toate câte-s la ei, ca să nu pieriț împreună întru toată greșala lor“.
27. Și s’au ferit de la cortul lui Core și Dathan și Aviron împrejur. Și Dathan și Aviron ieșiră și stătură lângă ușile corturilor lor, și muierile lor, și copiii lor, și marfa lor.
28. Și zise Moisi: „Întru aceasta veț cunoaște că Domnul m’au trimis pre mine să fac toate lucrurile aceastea,
29. Căci nu de la mine: De vor muri după moartea a tuturor oamenilor aceștea sau după socotința a tuturor oamenilor, socotințe va fi lor, nu Domnul m’au trimis pre mine;
30. Ce numai întru prăpastie va arăta Domnul și, deșchizând pământul gura lui, va înghiți pre dânșii, și pre casele lor, și colibile lor, și toate câte sânt la dânșii; și se vor pogorî în iad vii, și veț cunoaște cum au întărâtat oamenii aceștea pre Domnul“.
31. Și după ce au potolit grăind toate cuvintele aceastea, să rupse pământul supt picioarele lor.
32. Și să deșchise pământul și înghiți pre dânșii, și casele lor, și pre toți oamenii ce era cu Core, și dobitoacele lor.
33. Și se pogorâră ei și toate câte-s la dânșii vii în iad și-i acoperi pre dânșii pământul și pieriră den mijlocul adunării.
34. Și tot Izrailul și cei premprejurul lor au fugit de glasul lor, căci au zis zicând: „Ca să nu ne înghiță pre noi pământul!“.
35. Și foc au ieșit de la Domnul și au mâncat pre cei 250 de oameni, cei ce aducea tămâie.
36. Și zise Domnul cătră Moisi și cătră Eliazar, feciorul lui Aaron preotul:
37. „Luați cățiile ceale de aramă den mijlocul celor arși, și focul cel strein acesta sămănând acolo, căce au sfințit cățiile păcătoșilor acestora întru sufletele lor.
38. Și fă pre eale custuri bătute, punere jârtăvnicului, căci s’au adus înaintea Domnului și s’au sfințit și s’au făcut întru semnu fiilor lui Izrail“.
39. Și luo Eliazar, feciorul lui Aaron preotul, cățiile ceale de aramă, câte au adus cei arși de tot,
40. Și le puseră pre dânsele punere jârtăvnicului, pomenire fiilor lui Izrail, pentru ca să nu vie nimenilea de alt neam, carele nu iaste den semenția lui Aaron, ca să puie tămâie înaintea Domnului, și să nu fie ca Core și adunarea lui, după cum au grăit Domnul pren mâna lui Moisi.
41. Și cârtiră fiii lui Izrail a doao zi pre Moisi și pre Aaron, zicând: „Voi ați omorât norodul Domnului“.
42. Și fu când învăluia adunarea pre Moisi și pre Aaron și să porniră preste cortul mărturiei,
43. Și pre cort l-au acoperit norul și se-au ivit slava Domnului. Și întră Moisi și Aaron despre fața cortului mărturiei.
44. Și grăi Domnul cătră Moisi și cătră Aaron, zicând:
45. „Osebiți-vă den mijlocul adunării aceștiia, și-i voiu topi pre dânșii odată!“.
46. Și căzură preste fața lor. Și zise Moisi cătră Aaron: „Ia căția și pune preste ea foc den jârtăvnic și pune preste ea tămâie și du degrab la tabără; și te roagă pentru ei, pentru că ieși urgie de la fața Domnului, începu a surpa norodul“.
47. Și luă Aaron precum au grăit lui Moisi și alergă la adunare; și iată, s’au început surparea întru norod. Și puse deasupra tămâie și să rugă pentru nărod.
48. Și stătu între mijlocul celor morți și celor vii și să potoli surparea.
49. Și fură cei morți întru surpare 14000 și 7 sute, fără cei ce au murit pentru Core.
50. Și să întoarse Aaron cătră Moisi, la ușa cortului mărturiei, și să potoli surparea.
CAP 17
modifică
1. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
2. „Grăiaște fiilor lui Israil și ia de la ei toiag, toiag de la toț boiarii lor, dupe casele moșiilor lor, 12 toiage; și fieștecăruia scrie numele lui preste toiagul lui.
3. Și numele lui Aaron scrie peste toiagul lui Levi, pentru că iaste un toiag; după feliul casii moșiilor lor vor da.
4. Și le vei pune pre eale în cortul mărturiei, împotriva mărturiei, întru carii mă voiu cunoaște ție acolo.
5. Și va fi omul pre carele voiu aleage pre el, toiagul lui va odrăsi; și voiu rădica de la tine cârteala fiilor lui Israil, câte ei cârtescu preste voi“.
6. Și grăi Moisi fiilor lui Israil; și-i deaderă lui toți boiarii lor toiag, la un boiariu un toiag, dupe boiariu, după casele moșiilor lor, doauăsprăzeace toiage. Și toiagul lui Aaron – în mijlocul toiagilor lor.
7. Și puse Moisi toiagile înaintea Domnului, în cortul mărturiei.
8. Și fu a doo zi, și întră Moisi și Aaron în cortul mărturiei și, iată, odrăsli toiagul lui Aaron în casa lui Levi, și scoase odraslă, și înflori flori și răsări nuci.
9. Și scoase Moisi toate toiagile de la fața Domnului cătră toți fiii lui Israil și văzură, și luară fieștecare toiagul lui.
10. Și zise Domnul cătră Moisi: „Pune toiagul lui Aaron înaintea mărturiei lor, întru socotință, în semnu fiilor celor neascultători, și să să potolească cârteala lor de la mine, și nu vor muri“.
11. Și făcu Moisi și Aaron câte au poruncit Domnul lui Moisi; așa au făcut.
12. Și ziseră fiii lui Israil cătră Moisi, zicând: „Iată ne-am topit, am pierit, ne-am potopit!
13. Tot cela ce să atinge de cortul Domnulul moare. Până în săvârșit vom muri?“
CAP 18
modifică
1. Și zise Domnul cătră Aaron, zicând: „Tu, și feciorii tăi, și casa tătâni-tău împreună cu tine, veți lua începăturile sfintelor; și tu și feciorii tăi veți lua păcatele preoției voastre.
2. Și pre frații tăi, feliul lui Levi, norodul tătâni-tău, apropie lângă tine și să să adaogă lângă tine și să slujască ție, și tu și feciorii tăi împreună cu tine – denaintea cortului mărturiei.
3. Și vor păzi pazele tale și pazele cortului; fără numai cătră vasele ceale sfinte și cătră jârtăvnic nu să vor apropia, și nu vor muri și aceștea și voi.
4. Și să vor adaoge cătră tine și vor păzi pazele cortului mărturiei, după toate slujbele cortului; și cel de alt neam nu să va apropia cătră tine.
5. Și veți păzi pazele sfintelor și pazele jârtăvniculul și nu va mai fi încă mânie întru fiii lui Israil.
6. Și eu am luat pre frații voștri, pre leviți, den mijlocul fiilor lui Israil, dare dată Domnului, a sluji slujbele cortului mărturiei.
7. Și tu, și fiii tăi cu tine, veți cruța preoția voastră după tot chipul jârtăvnicului și cel denlăuntru a acoperemântului: șe veți sluji slujbele dare preoției voastre. Și cel striin de neam ce mearge alăturea cu voi va muri“.
8. Și grăi Domnul cătră Aaron: „Și iată, eu am dat voao paza începăturilor meale. Dentru toate ceale sfințite mie de la fiii lui Israil, ție am dat aceastea, întru cinste, și fiilor tăi după tine, de leage veacinică.
9. Și aceasta fie voao den ceale sfințite ale sfintelor, den aduceri, den toate darurile lor și de la toate jârtvele lor și de la toată greșala lor și de la toate păcatele lor; câte-m dau mie den toate sfintele, ție va fi și fiilor tăi.
10. Întru Sfintele Sfintelor veți mânca pre eale; tot bărbatul va mânca pre eale, tu și fiii tăi, sfinte vor fi ție.
11. Și aceasta va fi voao: den cepăturile dărilor, den toate punerile fiilor lui Israil, ție am dat aceastea, și fiilor tăi, și featelor tale împreună cu tine, de leage veacinică. Tot curatul în casa ta va mânca pre eale.
12. Toată începătura untdelemnului, și toată începătura vinului, și a grâului începătura, dentr’însele câte vor da Domnului, ție le-am dat pre eale.
13. Ceale dentâiu născute toate câte-s în pământul lor, câte vor aduce Domnului, ție vor fi. Tot curatul în casa ta va mânca pre eale.
14. Toată dania întru fiii lui Israil ție va fi.
15. Și tot ce deșchide tot zgăul dentru tot trupul, câte aduc Domnului, den om până în dobitoc, ție va fi; fără de numai cu mântuiri să vor mântui ceale dentâiu născute ale oamenilor; și ceale dentâiu născute ale dobitoacelor celor necurate veț mântui.
16. Și mântuirea lui, den lunatecu, prețul 5 sicli, după siclul cel sfânt, 20 de bani sânt.
17. Afară den ceale dentâiu născute a vițeilor și den ceale dentâiu născute a oilor și ceale dentâiu născute ale caprelor: să nu le mântuiț, sfinte sântu. Și sângele lor vei turna preste jârtăvnic, și seul vei aduce aducere întru miros de bună mirosire Domnului.
18. Și cărnurile vor fi ție, ca și pieptul punerii, și după-brațul cel dirept ție va fi.
19. Toată luarea sfintelor, câte vor lua fiii lui Israil Domnului, am dat ție, și fiilor tăi, și featelor tale cu tine, de leage veacinică, făgăduință de sare veacinică iaste înaintea Domnului, ție și semenției tale după tine“.
20. Și grăi Domnul cătră Aaron: „În pământul lor să nu moștenești, și parte nu va fi ție întru dânșii, căci eu – partea ta și moștenirea ta în mijlocul fiilor lui Israil.
21. Și fiilor lui Levi, iată, le-am dat tot ce e preste zeace în Israil întru sorțu, pentru slujbele lor câte ei slujăscu slujbă în cortul mărturiei.
22. Și nu vor mai veni încă fiii lui Israil la cortul mărturiei, ca să ia păcat purtătoriu de moarte.
23. Și va sluji levitul, el, slujba cortului mărturiei și ei vor lua păcatele lor.
24. De leage veacinică întru rudele lor. Și în mijlocul fiilor lui Israil nu vor moșteni moștenire, căci ceale preste zeace a fiilor lui Israil, câte vor osebi Domnului, luare am dat leviților în sorț. Pentru aceaea am zis lor: ‘În mijlocul fiilor lui Israil nu vor moșteni sorțul’“.
25. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
26. „Și leviților vei grăi și vei zice cătră dânșii: ‘De veț lua de la fiii lui Israil cea preste zeace care v’am dat voao de la ei în sorțu, și veț lua voi de la dânsul luarea Domnului preste zeace den cel preste zeace al lui,
27. Și să vor socoti voao luările voastre ca grâul de la arie și ca luarea de la teascu.
28. Așa veț lua și voi de la toate luările Domnului, den toate preste zecile voastre câte veț lua de la fiii lui Israil, și veț da dentr’însele luare Domnului, lui Aaron preotul.
29. Den toate dările voastre să luaț luare Domnului, den toate începăturile ceale sfințite de la el’.
30. Și veț zice cătră dânșii: ‘Când luaț începătura de la el, și să va socoti leviților ca roada de la arie, cu luarea de la teascu.
31. Și veț mânca pre dânsa în tot locul voi, și fiii voștri, și casele voastre, căce plata aceasta voao iaste pentru slujbele voastre ceale den cortul mărturiei.
32. Și nu veț lua pentru aceasta păcat, că de veț lua începătura de la el; și sfintele fiilor lui Israil să nu le spurcaț, pentru ca să nu muriț’“.
CAP 19
modifică
1. Și grăi Domnul cătră Moisi și Aaron, zicând:
2. „Aceasta e osăbirea legii, câte au poruncit Domnul, zicând: ‘Grăiaște fiilor lui Israil și să ia cătră tine juncă roșie curată, carea nu are în ea prihană și preste carea nu s’au pus preste ea jug,
3. Și o vei da pre ea cătră Eleazar preotul; și o vor scoate pre ea afară den tabără, la loc curat, și o vor junghea pre ea înaintea lui.
4. Și va lua Eliazar den sângele ei, și va stropi denaintea feații cortului mărturiei den sângele ei, de șapte ori.
5. Și o vor arde pre dânsa de tot înaintea lui; și pialea ei și cărnurile și sângele ei cu baliga ei să vor arde-de-tot.
6. Și va lua preotul lemnu de chedru și isop și roșu, și vor pune în mijlocul arderii-de-tot a juncii.
7. Și va spăla hainele lui preotul, și va spăla trupul lui cu apă; și după aceasta va întra înlăuntru la tabără, și necurat va fi preotul până în sară.
8. Și cel ce o arde pre dânsa va spăla hainile lui, și va scălda trupul lui cu apă; și necurat va fi până în sară.
9. Și va strânge om curat cenușa juncii și o va pune afară den tabără, la loc curat; și va fi adunării fiilor lui Israil întru pază, apă de stropire, curățenie iaste.
10. Și cel ce adună cenușa juncii va spăla hainele lui, și necurat va fi până în sară. Și va fi fiilor lui Israil și celor nemearnici ce sânt lângă voi în mijlocul vostru de leage veacinică.
11. Cela ce să atinge de cel mort a tot sufletul omului necurat va fi în șapte zile.
12. Acesta să va curăți în ziua a treia și în ziua a șaptea și curat va fi; iară de nu să va curăți în ziua a treia și în ziua a șaptea, nu va fi curat.
13. Tot cela ce să atinge de cel mort den tot sufletul omului de va muri, și nu să va curăți, cortul Domnului au pângărit; să va zdrobi sufletul acela dentru Israil. Căce apa stropirei nu s’au stropit preste el, necurat iaste, căci necurăția lui într’însul iaste.
14. Și aceasta e leagea, om de va muri în casă: tot cela ce întră înlăuntru în casă, și câte sânt în casă, necurate vor fi șapte zile.
15. Și toată unealta deșchisă, câte nu-s cu legături legate preste dânsa, necurat iaste.
16. Și tot cela ce să va atinge la fața copilului rănit, au mort, au os omenescu, au mormânt, șapte zile necurat va fi.
17. Și vor lua celui necurat den spuza cea arsă a curățeniei și vor turna preste ea apă vie într’un vas.
18. Și va lua isop și va muia în apă om curat; și va stropi preste casă și preste haine și preste suflete, câte vor fi acolo, și preste cel atinsu de osul omenescu, au de cel rănit, au de cel mort, au de mormânt.
19. Și va stropi cel curat preste cel necurat, în ziua a treia și în ziua a șaptea, și să va curăți în ziua a șaptea. Și va spăla hainele lui, și va scălda trupul lui cu apă; și necurat va fi până în sară.
20. Și om carele să va pângări și nu să va curăți, va pieri sufletul acela den mijlocul adunării, căci sfintele Domnului au pângărit; cu apă de stropire nu se-au stropit pre dânsul, necurat iaste.
21. Și va fi voao de leage veacinică. Și cel ce să stropeaște apă de stropire va spăla hainele lui, și cela ce să atinge de apa stropirii necurat va fi până în sară.
22. Și de tot ce să va atinge de el, cel necurat, necurat va fi; și sufletul ce să atinge necurat va fi până în sară’“.
CAP 20
modifică
1. Și veniră fiii lui Israil, toată adunarea, la pustiiul lui Sin, în luna dentâi. Și rămase nărodul la Cadis. Și muri acolo Mariam, și să îngropă acolo.
2. Și nu era apă la adunare. Și să adunară preste Moisi și Aaron.
3. Și suduia nărodul pre Moisi, zicând: „Macară să fim pierit în pierirea fraților noștri înaintea Domnului!
4. Și pentru căce aț suit adunarea Domnului la pustia aceasta, ca să ne omorâț pre noi și dobitoacile noastre?
5. Și pentru căce aceasta, ne-aț suit pre noi de la Eghipet, ca să venim la locul acest rău, loc carele nu să samănă nici zmochini, nici vii, nici rodii, nici apă iaste de băut?“.
6. Și veni Moisi și Aaron de la fața adunării la ușa cortului mărturiei și căzură preste față; și să ivi slava Domului cătră dânșii.
7. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
8. „Ia toiagul tău și adună adunarea, tu și Aaron, frate-tău, și grăiț cătră piatră, înaintea lor, și va da apele ei. Și veț scoate lor apă den piatră, și veț adăpa adunarea și dobitoacele lor“.
9. Și luo Moisi toiagul den naintea Domnului, după cum au poruncit Domnul.
10. Și adună Moisi și Aaron adunarea denaintea pietrii și zise cătră ei: „Ascultați-mă, cei neascultători! Au den piatra aceasta voiu scoate voao apă?“
11. Și rădicând Moisi mâna lui, au lovit piatra cu toiagul de doao ori. Și ieși apă multă și bău adunarea și dobitoacele lor.
12. Și zise Domnul cătră Moisi și Aaron: „Căci nu aț crezut, să mă sfințiț înaintea fiilor lui Israil, pentru aceaea nu veț băga voi adunarea aceasta în pământul care am dat lor“.
13. Aceasta e Apa Pricii, căci se-au suduit fiii lui Israil înaintea Domnului, și să sfinți întru ei.
14. Și trimise Moisi soli de la Cadis cătră împăratul Edom, zicând: „Aceastea zice fratele tău Israil: Tu știi toată osteneala ce-au aflat pre noi.
15. Și pogorâră părinții noștri la Eghipet și nemernicim la Eghipet zile multe. Și ne-au chinuit pre noi eghipteanii și pre părinții noștri.
16. Și am strigat cătră Domnul, și au auzit Domnul glasul nostru. Și trimițând îngerul, ne-au scos pre noi de la Eghipet, și acum sântem în Cadis, cetatea den partea hotarălor tale.
17. Să treacem pren pământul tău; nu vom treace pren țarine, nice pren vii, nice vom bea apă den fântâna ta; pre cale împărătească vom mearge, nu ne vom abate în direapta, nice în stânga, până vom treace hotarăle tale!“
18. Și zise cătră el Edom: „Nu vei treace pren mine; iară de nu, cu războiu voiu ieși în timpinarea ta“.
19. Și ziseră lui fiii lui Israil: „Pre lângă munte vom treace; iară de vom bea den apa ta, eu și dobitoacele meale, da-ț-vom prețul ție; ce lucrul nemică iaste, pre lângă munte vom treace!“
20. Și el zise: „Nu vei treace pren mine!“ Și ieși lui în timpinare Edom, cu gloată grea și cu mână tare.
21. Și nu vru Edom să dea lui Israil să treacă pren hotarăle lui. Și să abătu Israil de la dânsul.
22. Și să rădicară de la Cades și mearseră fiii lui Israil, toată adunarea, la Or muntele.
23. Și zise Domnul cătră Moisi și Aaron, în muntele Or, pre hotarăle pământului Edom, zicând:
24. „Să să adaogă Aaron cătră norodul lui; căci nu veți întra în pământul carele am dat fiilor lui Israil în țineare, pentru căce m’ați întărâtat pre mine la Apa Pricii.
25. Ia pre Aaron, fratele tău, și pre Eliazar, feciorul lui, și-i suie pre ei la Or muntele, înaintea a toată adunarea.
26. Și dezbracă pre Aaron de ’mbrăcămintea lui, și îmbracă pre Eliazar, feciorul lui; și Aaron, adăogându-se, să moară acolo“.
27. Și făcu Moisi după cum au poruncit Domnul lui. Și i-au suit pre dânșii în Or muntele, înaintea a toată adunarea.
28. Și dezbrăcă pre Aaron de hainele lui, și au îmbrăcat cu eale pre Eliazar, feciorul lui. Și muri Aaron acolo, pre vârful muntelui. Și pogorî Moisi și Eliazar den munte.
29. Și văzu toată adunarea cum au murit Aaron și au plânsu pre Aaron 30 de zile toată casa lui Israil.
CAP 21
modifică
1. Și auzi hananeul, împăratul Arad, cela ce lăcuia spre pustiiu, cum au venit Israil calea Atharim, și deade războiu cătră Israil, și robi dentru ei robime.
2. Și să rugă Israil rugă Domnului și zise: „De-m vei da pre norodul acesta supt mâna mea, voiu anathematisi pre el și pre cetățile lui“.
3. Și auzi Domnul glasul lui Israil, și deade pre hananeu supt mâna lui. Și anathematisi pre dânsul și cetățile lui; și numi numele locului aceluia Anathema.
4. Și rădicându-se den muntele lui Or, calea spre Marea Roșie, au încunjurat pământul Edom. Și au leșânat norodul pre cale
5. Și clevetiia norodul cătră Dumnezău și asupra lui Moisi, zicând: „Pentru căce ne-ai scos pre noi de la Eghipet ca să ne omori pre noi în pustie? Căce nu iaste pâine, nice apă, și sufletul nostru s’au supărat în pâinea ceastă deșartă“.
6. Și trimise Domnul la norod șărpii cei ce omorâia și mușca pre norod, și muri norod mult den fiii lui Israil.
7. Și mergând norodul cătră Moisi, zicea: „Am greșit, căce am grăit de rău asupra Domnului și asupra ta. Roagă-te dară cătră Domnul și să ia de la noi pre șarpe“.
8. Și să rugă Moisi cătră Domnul, pentru norod, și zise Domnul cătră Moisi: „Fă-ți ție șarpe, și-l pune pre dânsul pre un semnu; și va fi de va mușca șarpele pre om, tot cel mușcat, văzând pre dânsul, va trăi“.
9. Și făcu Moisi șarpe de aramă, și-l puse pre dânsul pre un semnu; și fu când mușca șarpele pre om, și căuta pre șarpele cel de aramă și trăia.
10. Și să râdicară fiii lui Israil și să tăbărâră la Ovoth.
11. Și râdicându-se de la Ovoth, s’au tăbărât la Ahelghe, cea decindea în pustie, carea iaste despre fața Moav, despre răsărita soarelui.
12. Și de acolo s’au sculat și să tăbărâră la valea Zared.
13. Și de acolo râdecându-se, s’au tăbărât decindea de Arnon, în pustie ceaea ce iaste afară den hotarăle amoreilor; pentru că iaste Arnon hotarăle Moav între mijlocul lui Moav și între mijlocul amoreului.
14. Pentru aceaea să zice în carte: „Războiu al Domnului pre Zoov au pârjolit și pârâile Arnon.
15. Și pârâile le-au pus lăcașul lui Ir, și să alătură cu hotarăle Moav“.
16. Și de acolo – Fântâna; aceasta iaste fântâna carea au zis Domnul cătră Moisi: „Adună norodul și le voiu da lor apă să bea“.
17. Atuncea au cântat Israil cântarea aceasta, la fântână: „Faceț începătură Lui!
18. Fântână, au săpatu-o pre dânsa boiarii, cioplit-au pre ea împărații limbilor, întru împărația lor, stăpânind pre dânșii!“
19. Și de la fântână, la Manthanail; și de la Manthanail, la Naadiil; și de la Naadiil, la Vamoth;
20. Și de la Vamoth, la Napi, carele iaste în câmpul lui Moav, den vârful celui cioplit, ce caută spre fața pustiiului.
21. Și au trimis Moisi soli cătră Sion, împăratul amoreilor, cu cuvinte de pace, zicând:
22. „Vom treace pren pământul tău; pre cale vom mearge, nu ne vom abate nice la țarină, nice la vie, nice vom bea apă den fântâna ta; pre cale împărătească vom mearge, până vom treace hotarăle tale“.
23. Și n’au dat Sion lui Izrail ca să treacă pren hotarăle lui. Și adună Sion pre norodul lui tot, și ieși să stea împotriva lui Izrail la pustiiu. Și veni la Iasa, și să tocmi împotriva lui Izrail.
24. Și lovi pre dânsul Izrail cu ucidere de sabie, și-i stăpâni pământul lui, de la Arnon până la Iiavoc, până la feciorii Aman; că în Iazir hotarul fiilor lui Aman iaste.
25. Și luo Izrail toate cetățile aceastea, și lăcui Izrail în toate cetățile amoreilor, în Esevon și în toate ceale ce se apropie la eale.
26. Pentru că iaste Esevon cetatea lui Sion, împăratul amoreilor. Și acesta au bătut pre împăratul Moav, mai nainte, și au luat tot pământul lui, de la Aroir până la Arnon.
27. Pentru aceaea vor grăi pilduitorii: „Veniț la Esevon, pentru să să zidească și să să tocmească cetatea Sion!
28. Căci foc au ieșit de la Esevon și pară den cetatea Sion; și mâncă până la Moav, și mâncă stâlpii Arnon.
29. Vai ție, Moav! Pierit-au nărodul Hamos, să deaderă fiii lor să să mântuiască, și featele lor robite la împăratul amoreilor, Sion.
30. Și semânța lor piare, Esevon până la Devon, și muierile lor încă arseră cu foc preste Moav“.
31. Și lăcui Izrail în toate cetățile amoreilor.
32. Și au trimis Moisi ca să socotească pre Iazir. Și au luatu-o pre ea și satele ei, și au scos pre amoreu, pre carele era acolo.
33. Și întorcându-se, s’au suit pre calea cea de la Vasan. Și ieși Og, împăratul Vasan, în timpinarea lor, și tot nărodul lui, la războiu, la Edrain.
34. Și zise Domnul cătră Moisi: „Să nu te temi de el, căci în mânile tale l-am dat pre dânsul, și tot nărodul lui, și tot pământul lui; și vei face lui după cum ai făcut lui Sion, împăratul amoreilor, care lăcuia la Esevon“.
35. Și lovi pre el, și pre feciorii lui, și tot nărodul lui, până n’au lăsat dentr’însul prinsu viu, și au moștenit pământul lor.
CAP 22
modifică
1. Și râdicându-se fiii lui Izrail, să tăbărâră cătră apusul Moav, lângă Iordan, cătră Ierihon.
2. Și văzând Valac, feciorul lui Sipfor, toate câte au făcut Izrail amoreului,
3. Și să temu Moav de nărod foarte, căci mulți era; și să îngreuia Moav de cătră fața fiilor lui Israil.
4. Și zise Moav bătrânimei lui Madiam: „Acuma va aleage adunarea aceasta pre toți cei împrejureanii noștri, ca când ar aleage vițelul ceale verzi den câmpu“. Și Valac, feciorul lui Sepfor, împăratul Moav era pe vreamea aceaea. _
5. Și trimise soli cătră Valaam, feciorul lui Veor Fathura, carele iaste la râul pământului fiilor nărodului său, să-l cheame pre el, zicând: „Iată, norod au ieșit de la Eghipet și, iată, au acoperit de tot fața pământului; și acesta șade țiindu-se de mine.
6. Și acuma vino, bleastămă mie pre narodul acesta, căci mai tare decât mine iaste; de voiu putea să ucig dentru ei, și-i voiu scoate pre ei den pământ, căci știu: pre carii vei blagoslovi, blagosloviț sânt, și pre carii vei blestema tu, blestemați sânt“.
7. Și să duse bătrânimea lui Moav și bătrânimea lui Madiam, și vrăjile întru mânile lor, și veniră cătră Valaam și ziseră lui cuvintele lui Valac.
8. Și zise cătră ei: „Găzduiți aici de noapte, și voiu răspunde voao lucruri care va grăi Domnul cătră mine“.
9. Și rămaseră boiarii lui Moav lângă Valaam, și veni Dumnezău la Valaam și zise lui: „Ce sânt acești oameni la tine?“
10. Și zise Valaam cătră Dumnezău: „Valac, feciorul lui Sepfor, împăratul Moav, au trimis pre ei cătră mine, zicând:
11. ‘Iată, norod au ieșit de la Eghipet și au acoperit fața pământului; și acesta șade țiindu-se de mine. Și acum, vino de-l bleastemă mie pre dânsul, de voiu putea să omor pre el, și-l voiu scoate pre dânsul de pre pământ’“.
12. Și zise Domnul cătră Valaam: „Nu vei mearge cu dânșii, nice vei blestema pre norod, pentru că iaste blagoslovit“.
13. Și sculându-se Valaam dimineața, au zis cătră boiarii lui Valac: „Alergați cătră domnul vostru, nu mă lăsă Dumnezău să mergu cu voi“.
14. Și sculându-se boiarii Moav, au venit cătră Valac și ziseră lui: „Nu va Valaam să meargă cu noi“.
15. Și adaose încă Valac a trimite boiari mai mulți și mai cinstiți decât aceștea.
16. Și veniră la Valaam și-i ziseră lui: „Aceastea zice Valac al lui Sepfor: ‘Rogu-te, nu te lenevi a veni cătră mine!
17. Pentru că cu cinste te voiu cinsti, și toate câte-m vei zice mie voiu face ție; și vino de bleastămă mie pre norodul acesta’“.
18. Și răspunse Valaam și zise boiarilor lui Valac: „De-m va da mie Valac plină casa lui de argint și de aur, nu voiu putea să calcu cuvântul Domnului Dumnezău, ca să-l fac pre el mic au mare, întru cugetul mieu.
19. Și acum rămâneți aicea în noaptea aceasta și voi, și voiu cunoaște ce va adaoge Domnul a grăi cătră mine“.
20. Și veni Dumnezău cătră Valaam noaptea și-i zise lui: „De-au venit ca să te cheame oamenii aceștea, sculându-te urmează lor; ce cuvântul carele voiu grăi cătră tine, acela vei face!“.
21. Și sculându-se Valaam dimineața, au înșălat măgărița lui și mearse cu boiarii Moav.
22. Și să mânie cu mânie Dumnezău, căce mergea el cătră Dânsul. Și să sculă îngerul lui Dumnezău ca să-l mustre pre el în drum; și el încălecase pre măgărița lui, și doao slugi ale lui – cu dânsul.
23. Și văzând măgărița pre îngerul lui Dumnezău stând împotrivă pre cale și cu sabia zmultă în mâna lui, și să abătu măgărița den cale și mergea la câmpu. Și bătea măgărița cu toiagul lui, ca să o îndireapteaze pre ea în cale.
24. Și stătu îngerul Domnului întru răzoarele viilor, gard dencoace și gard dencolea.
25. Și văzând măgărița pre îngerul lui Dumnezău, strânse pre ea cătră păreate, și strânse piciorul lui Valaam cătră păreate; și adaose încă a o bate pre dânsa.
26. Și adaose îngerul lui Dumnezău și, mărgând, stătu în loc strâmtu, la care nu era a să abate în dereapta au în stânga.
27. Și văzând măgărița pre îngerul lui Dumnezău, au șezut supt Valaam. Și să mânie Valaam și bătea pre măgăriță cu toiagul.
28. Și deșchise Dumnezău gura măgăriții și zise cătră Valaam: „Ce ț’am făcut de m’ai bătut de trei ori cu aceasta?“
29. Și zise Valaam măgăriții: „Căce m’ai batjocorit; și, de aș fi avut cuțit în mâna mea, te-aș fi junghiat“.
30. Și zise măgărița cătră Valaam: „Nu-s eu măgărița ta, pre care ai încălecat den tinereațele tale până în ziua de astăzi? Au doară cu nesocotințe nesocotind am făcut ție aceasta?“ Și el zise: „Ba!“
31. Și descoperi Dumnezău ochii lui Valaam, și văzu pre îngerul Domnului stând împotrivă pre cale, și sabie zmultă în mâna lui. Și plecându-se, s’au închinat feații lui.
32. Și-i zise lui îngerul lui Dumnezău: „Pentru căce ț’ai lovit pre măgărița ta acum a treia oară? Și iată, eu ieșiiu la mustrarea ta, pentru că nu iaste calea ta direaptă înaintea mea. Și văzându-mă măgărița, s’au abătut de la mine a treia oară, cu aceasta;
33. Și să nu să fie abătut de la mine, acum pre tine te-aș fi omorât, și pre ea aș fi ferit“.
34. Și zise Valaam îngerului Domnului: „Greșit-am, pentru căce n’am știut că tu mi’ai stătut împotrivă, întru întimpinarea mea, pre cale; și acum, de nu-ți place ție, mă voiu întoarce“.
35. Și zise îngerul lui Dumnezău cătră Valaam: „Pasă împreună cu oamenii aceștea, fără numai cuvântul carele voiu zice cătră tine, acesta să-l păzești se-l grăiești!“ Și mearse Valaam împreună cu boiarii lui Valac.
36. Și auzind Valac cum vine Valaam, ieși în timpinarea lui la cetatea Moav, care iaste la hotarăle Arnon, carea iaste despre partea hotarălor.
37. Și zise Valac cătră Valaam: „Nu am trimis cătră tine a te chema? Căci nu veniiai cătră mine? Adevărat, nu voiu putea să te cinstescu?“
38. Și zise Valaam cătră Valac: „Iată, viniiu cătră tine; acum putearnic voiu fi a grăi cevaș? Cuvântul carele îm va pune Dumnezău în gura mea, acela voiu grăi“.
39. Și mearse Valaam cu Valac și veniră la cetățile curților.
40. Și junghe Valac oi și viței și trimise lui Valaam și boiarilor ce era cu el.
41. Și fu dimineața și, luând Valac pre Valaam, l-au suit pre el la stâlpul lui Vaal și-i arătă lui de acolo o parte oarece de nărod.
CAP 23
modifică
1. Și zise Valaam lui Valac: „Fă-m mie aicea 7 jârtăvnice și-m găteaște aicea 7 viței și 7 berbeci“.
2. Și făcu Valac dupre cum au zis lui Valaam; și aduse vițel și berbeace pre jârtăvnic.
3. Și zise Valaam cătră Valac: „Stăi aproape de jârtva ta, și voiu mearge, cândai mi se va arăta Dumnezău în timpinare; și cuvântul care îm va arăta mie, ți-l voiu spune ție“. Și stătu Valac lângă jârtva lui, și Valaam mearse ca să întreabe pre Dumnezău; și mearse dirept și să arătă Dumnezău lui Valaam.
4. Și zise cătră el Valaam: „Ceale 7 cuptoare le-am gătit, și am suit vițel și berbeace pre cuptoriu“.
5. Și puse Dumnezău cuvânt în gura lui Valaam și zise: „Întorcându-te cătră Valac, așa vei grăi!“
6. Și să întoarse cătră el; iară el sta departe de arderile lui de tot, și toți boiarii lui Moav împreună cu el. Și să făcu Duhul lui Dumnezău preste el.
7. Și luând pilda lui, zise: „Den Mijlocul-râurilor m’au chemat pre mine Valac, împăratul Moav, den munți de spre răserit, zicând: ‘Vino, bleastămă-m mie pre Iacov, și vino, osândeaște-m pre Izrail!’
8. Ce voiu osândi pre cela ce nu osândeaște Domnul? Au ce voiu blestema pre carele nu-l bleastămă Dumnezău?
9. Căci den vârful munților vedea-l-voiu pre el și de la dealuri cunoaște-voiu pre dânsul: Iată, norodul sângur va lăcui, și în limbi nu se va socoti.
10. Cine au socotit semenția lui Iacov? Și cine va număra năroadele lui Izrail? Să moară sufletul mieu în sufletele direpților și să să facă sămânța mea ca sămânța lor“.
11. Și zise Valac cătră Valaam: „Ce mi’ai făcut mie? La blestemul vrăjmașilor miei te-am chemat pre tine și, iată, ai blagoslovit blagoslovenie!“.
12. Și zise Valaam cătră Valac: „Au nu câte va pune Dumnezău în rostul mieu, aceasta voiu păzi a grăi?“.
13. Și zise cătră el Valac: „Mai vino încă cu mine într’alt loc, de unde nu vei vedea pre dânsul de acolo, fără de numai o parte dentr’însul vei vedea, iară pre toți nu-i vei vedea. Și bleastămă-m mie pre dânsul de acolo“.
14. Și luo pre dânsul într’un piscu de țarină, pre vârful celui cioplit; și zidi acolo 7 jârtăvnice, și sui vițel și berbeace preste jârtăvnic. Și zise Valaam cătră Valac:
15. „Stăi acolo lângă jârtva ta, iară eu voiu mearge să întreb pre Dumnezeu“.
16. Și să întimpină Dumnezău cu Valaam; și-i puse cuvânt în gura lui și zise: „Întoarce-te cătră Valac și aceastea vei grăi“.
17. Și să întoarse cătră dânsul, iară el sta aproape de arderea-de-tot a lui, și toți boiarii lui Moav cu dânsul. Și-i zise lui Valac: „Ce-au grăit Domnul?“
18. Și luând pilda lui, zise: „Scoală-te, Valac, și ascultă! Ascultă mărturie, feciorul lui Sepfor!
19. Nu iaste ca omul Dumnezău, să să clătească, nice ca fiiul omului, să să înfricoșaze. El au zis, nu va face? Grăi-va, și nu va rămânea?
20. Iată că a blagoslovi m’am luat, blagoslovi-voiu și nu voiu întoarce.
21. Nu va fi osteneală în Iacov, nice se va ivi osteneală în Izrail. Domnul Dumnezăul lui – cu dânsul; ceale mărite ale boiariilor – întru dânsul.
22. Dumnezăul cela ce au scos pre dânsul de la Eghipet, ca slava celui-cu-un-cornu al lui.
23. Pentru că nu iaste descântec în Iacov, nice vraje întru Izrail. După vreame se va grăi lui Iacov și lui Izrail:
24. ‘Ce va săvârși Domnul! Iată, nărodul ca un puiu de leu să va scula, și ca un leu să va semeți; nu va dormi până va mânca vânat și sângele răniților va bea!’“
25. Și zise Valac cătră Valaam: „Nice cu blesteame vei blestăma mie pre el, nice blagoslovind să nu-l blagoslovești pre el!“
26. Și răspunzând Valaam, zise lui Valac: „N’am grăit ție, zicând: ‘Cuvântul carele îm va zice Dumnezău, acela voiu face’?“
27. Și zise Valac cătră Valaam: „Vino să te iau la alt loc, de va plăcea lui Dumnezău, și-l bleastemă mie pre dânsul, de acolo“.
28. Și au luat Valac pre Valaam pre vârful lui Fogor, cel ce să întinde la pustiiu.
29. Și zise Valaam cătră Valac: „Zideaște-m mie aicea șapte cuptoare și găteaște mie șapte viței și șapte berbeci!“
30. Și făcu Valac după cum au zis lui Valaam, și sui vițel și berbeace preste cuptoriu.
CAP 24
modifică
1. Și văzând Valaam că bine iaste înaintea Domnului a blagoslovi pre Israil, n’au mersu după obiceaiul lui în timpinarea vrăjilor; și-ș întoarse fața lui la pustiiu.
2. Și rădicând Valaam ochii lui, văzu pre Israil tăbărât după neamuri. Și să făcu preste el Duhul lui Dumnezău. Și luând pilda lui, zise:
3. „Zice Valaam, feciorul lui Veor, zice omul cel adevărat,
4. Zice cela ce aude cuvinte tari, văzând care vedearea lui Dumnezău au văzut, în somnu, descoperiți ochii lui.
5. Forte bune ți-s casele, Iacove, corturile tale, Israil!
6. Ca niște desișuri umbrind, și ca niște grădini lângă râuri, și ca niște corturi care le-au întinsu Domnul, și ca niște chedri lângă ape.
7. Ieși-va om den seminția lui, și va stăpâni a limbi multe, și să va înălța a lui Gog împărația lui, și să va creaște împărăția lui.
8. Dumnezău l-au povățuit pre el de la Eghipet, ca slava celui-cu-un-cornu a lui, va mânca limbile vrăjmașilor lui, și grăsimile lor le va suge ca măduha, și cu săgețile lui va săgeta de tot pre vrăjmași.
9. Culcându-se, s’au odihnit ca un leu și ca un puiu de leu; cine-l va scula pre el? Ceia ce te blagoslovescu pre tine s’au blagoslovit, și ceia ce te-au blestemat s’au blestemat!“.
10. Și să mânie Valac pre Valaam, și lovi cu mânile lui, și zise Valac cătră Valaam: „A blestema pre vrăjmașul mieu te-am chemat, și, iată, blagoslovind l-ai blagoslovit al treilea rând.
11. Acum dară, fugi la locul tău! Am zis să te cinstescu pre tine, și acum te-au lipsit Domnul de slavă“.
12. Și zise Valaam cătră Valac: „Au nu și solilor tăi carii ai trimis la mine am grăit, zicând:
13. ‘De-m va da Valac plină casa lui de argint și de aur, nu voiu putea să calcu cuvântul Domnului, să-l fac pre el bun au rău de la mine; câte-m va zice mie Dumnezău, aceastea voiu zice’?
14. Și acum, iată, alergu la locul mieu, vino să te sfătuiescu ce va face norodul acesta norodului tău, la sfârșitul zilelor“.
15. Și luând pilda lui, zise: „Zice Valaam, feciorul lui Veor, zice omul cel adevărat văzând, auzind cuvintele lui Dumnezău.
16. Știind știința celui nalt și vedearea lui Dumnezău văzând, în somnu, descoperiți ochii lui: Arăta-voiu lui, și nu acum.
17. Fericescu, și nu să apropie; răsări-va stea den Iacov și să va scula om den Israil și va zdrobi pre căpeteniile lui Moav și va prăda pre toți feciorii lui Sith.
18. Și va fi Edom moștenire, și va fi moștenirea Isaf, vrăjmașul lui, și Israil au făcut cu vârtute.
19. Și să va scula den Iacov și va piarde pre cel ce să mântuiaște den cetate“.
20. Și văzând pre Amalic și luând pilda lui, zise: „Începătura limbilor – Amalic, și seminția lor va pieri“.
21. Și văzând pre Chineu și luând pilda lui, zise: „Tare e lăcașul tău; și de vei pune în piatră cuiubul tău,
22. Și de se va face lui Veor cuiubu de hicleșug, asirianii te vor robi pre tine“.
23. Și văzând pre Og și luând pilda lui, zise: „O! O! Cine va trăi când va pune aceastea Dumnezău?
24. Și va ieși den mâna chiteilor și vor munci pre Asur, și vor chinui pre evreai, și ei toți odată vor pieri“.
25. Și sculându-se Valaam, s’au dus întorcându-se la locul lui. Și Valac s’au dus cătră dânsul.
CAP 25
modifică
1. Și poposi Israil în Satim și să spurcă norodul a curvi la featele Moav.
2. Și-i chemară pre ei la jârtvele idolilor lor și au mâncat norodul den jârtvele lor și s’au închinat chipurilor lor.
3. Și să închină Israil lui Velfegor, și să mânie cu mânie Domnul pre Israil. Și zise Domnul cătră Moisi:
4. „Ia pre căpeteniile norodului și-i arată pre ei Domnului, dempreajma soarelui, și să va întoarce urgia mâniei Domnului de la Israil“.
5. Și zise Moisi neamurilor lui Israil: „Ucideți fieștecarele pre ruda lui, pre cel ce-au săvârșit lui Velfegor“.
6. Și iată, om den fiii lui Israil venind, au apropiat pre fratele lui cătră madiancă, înaintea lui Moisi și înaintea a toată adunarea fiilor lui Israil; și ei plângea lângă ușâle cortului mărturiei.
7. Și văzând Finees, feciorul lui Eliazar, fiiul lui Aaron preotul, să sculă den mijlocul adunării și, luând fuștele în mână,
8. Întră dendărătul omului israilteanului la cuptoriu și junghe pre amândoi: și pre omul israiltean, și pre muiare pren zgăul ei. Și să potoli rana dentru fiii lui Israil.
9. Și fură cei morți întru rană 20 și 4 de mii.
10. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
11. „Finees, feciorul lui Eleazar, fiiul lui Aaron preotul, au potolit mânia mea de la fiii lui Israil, când îm râvniia râvnire întru ei; și nu am topit pre fiii lui Israil cu râvnirea mea.
12. Așa am zis: ‘Iată, eu am dat lui făgăduința mea a păcii’.
13. Și va fi lui, și semenției lui după dânsul, făgăduință preoției veacinică, pentru căce au râvnit Dumnăzăului lui și s’au rugat pentru fiii lui Israil“.
14. Și numele omului celui lovit, israilteanului, carele s’au lovit cu madineanca, Zamvri, feciorul lui Salo, boiariu casii moșiii lui Semeon.
15. Și numele muierii, madianeancăi cei lovite, Hazvi, fata lui Sur, boiariu limbii lui Somoth, casii moșiei iaste a lui Madiam.
16. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând: „Grăiaște fiilor lui Israil, zicând:
17. ‘Învrăjbiți-vă cu madianiteanii și omorâți pre dânșii, căce vrăjmășăscu ei voao cu ficleșug, câte ficlenescu voao pren Fogor, și pentru Hazvi, fata boiariului Madiam, sora lor cea rănită în ziua ranii pentru Fogor’“.
CAP 26
modifică
1. Și fu după rană, și grăi Domnul cătră Moisi și Eliazar preotul, zicând:
2. „Ia căpetenia a toată adunarea fiilor lui Israil, den 20 de ani și în sus, după casele moșiilor lor, tot cela ce iase să să tocmească la războiu în Israil!“
3. Și grăi Moisi și Eliazar preotul cu dânșii în Aravoth Moav, la Iordan, de spre Iereho, zicând:
4. „Den 20 de ani și în sus, în ce chip au poruncit Domnul lui Moisi“. Și fiii lui Israil ce-au ieșit de la Eghipet:
5. Ruvin, dentâiu născut al lui Israil; și fiii lui Ruvin: Enoh și norodul lui Enoh: lu Falu, norodul lui Falu.
6. Lui Asron, norodul lui Asron; lu Harmi, norodul lui Harmi.
7. Aceastea-s noroadele lui Ruvin; și să făcu socoteala lor: 43000 și 700 și 30.
8. Și feciorii lui Falu: Eliav.
9. Și feciorii lui Eliav: Namuil și Dathan și Aviron. Aceștea-s cei aleși ai adunării, aceștea-s ceia ce au stătut împotrivă lui Moisi și lui Aaron la adunarea lui Core, întru împotrivire împotriva Domnului.
10. Și deșchizând pământul gura lui, înghiți pre ei și Core, întru moartea adunării lui, când mâncă focul pre cei 200 și cincizeci
11. Și să făcură întru semnu. Iară feciorii lui Core n’au murit.
12. Și fiii lui Simeon, norodul feciorilor lui Simeon: lui Namuil, norodul lui Namuili; lu Iamin, norodul lui Iamini; lu Iahin, norodul lui Iahini;
13. Lui Zara, norodul lui Zarai; lui Saul, norodul lui Osauli.
14. Aceastea-s noroadele lui Simeon, den socoteala lor, 22000 și doao sute.
15. Fiii lui Gad, după noroadele lor: lui Safon, norodul lui Safoni; lui Anghi, norodul lui Anghi; lui Suni, norodul lui Suni;
16. Lui Azeni, norodul lui Azeni; lui Adi, norodul lui Adi;
17. Lui Aroadi, norodul lui Aroadi; lui Ariil, norodul lui Ariil.
18. Aceastea-s noroadele lui Gad, dentru socoteala lor, 40 și 4 de mii și 500.
19. Și feciorii Iudii: Ir și Anan și Silon și Fares și Zara; și muriră Ir și Anan în pământul lui Hanan.
20. Și să făcură feciorii Iudii, după norodurile lor: lui Selom, norodul lui Siloni; lui Fares, norodul lui Fares; lu Zara, norodul lui Zari.
21. Și să făcură feciorii lui Fares: lui Asron, norodul lui Asroni; lui Iamuil, norodul lui Iamuili.
22. Aceastea-s noroadele Iudii, după socoteala lor, 76000 și 500.
23. Și feciorii lui Isahar, după noroadele lor: lui Thola, norodul lui Tholai; lui Fua, norodul lui Fuai;
24. Lui Iasuv, norodul lui Iasuvi; lui Amvram, norodul lui Amvrami.
25. Aceastea-s norodurile lui Isahar, dentru socoteala lor, 64000 și 400.
26. Fiii lui Zavulon, după norodurile lor: lui Sared, nărodul lui Saredi; lui Alon, norodul lui Aloni; lui Alil, norodul lui Alili.
27. Aceastea-s noroadele lui Zavolon, dentru socoteala lor, 60000 și 500.
28. Fiii lui Iosif, după norodurile lor: Manasi și Efraim.
29. Feciorii lui Manasi: lui Mahir, norodul lui Mahiri; și Mahir au născut pre Galaad; lui Galaad, norodul lui Galaadi.
30. Și aceștea-s fiii lui Galaada: Ahiezer, norodul lui Ahiezeri; lui Helec, norodul lui Helechi;
31. Lui Ezdreil, norodul lui Ezdreili; lui Sihem, norodul lui Sehemi;
32. Lui Semaer, norodul lui Semaeri; și lui Ofer, norodul lui Oferi;
33. Și lui Salpaad, feciorul lui Ofer, nu i s’au făcut lui feciori, fără numai feate; și aceastea-s numele featelor lui Salpaad: Maala și Nua și Egla și Melha și Thersa.
34. Aceastea-s norodurile lui Manasi, den socoteala lor, cincizeci și doao de mii și șapte sute.
35. Și aceștea-s feciorii lui Efraim: lui Suthala, norodul lui Suthalai; lui Tanah, norodul lui Tanahi.
36. Aceștea-s feciorii lui Suthala: lui Eden, norodul lui Edini; aceaste-s noroadele lui Efraim, dentru socoteala lor, 32000 și 500.
37. Aceastea-s noroadele fiilor lui Iosif, după norodurile lor.
38. Fiii lui Veniamin, după norodurile lor: lui Valeh, norodul lui Valei; lui Asivir, norodul lui Asiviri; lui Ahiran, norodul lui Ahirani;
39. Lui Sofan, norodul lui Sofani.
40. Și să făcură feciorii lui Valeh: Ader și Noiman; lui Ader, norodul lui Aderi; și lui Noeman, norodul lui Noemani.
41. Aceștea-s fiii lui Veniamin, după noroadele lor, dentru socoteala lor, 45000 și 600.
42. Și feciorii lui Dan, după noroadele lor: lui Sameh, norodul lui Samei; aceastea-s noroadele lui Dan, după norodurile lor.
43. Toate noroadele lui Samei, după socoteala lor, 64000 și 400.
44. Fiii lui Asir, după noroadele lor: lui Iamin, norodul lui Iamini; lui Esui, norodul lui Esui; lui Varia, norodul lui Varii;
45. Lui Hover, norodul lui Hoveri; lui Melhiil, norodul lui Melhiili.
46. Și numele featii lui Asir, Sara.
47. Aceastea-s norodurile lui Asir, dentru socoteala lor, 43000 și 400.
48. Fiii lui Neftalim, după norodurile lor: lui Asiil, norodul lui Asiili; lui Goini, norodul lui Goini;
49. Lui Esri, norodul lui Esri; lui Selim, norodul lui Selimi.
50. Aceastea-s norodurile lui Neftalim, dentru socoteala lor, 45000 și 400.
51. Aceasta e socoteala fiilor lui Israil: 600000 și 1000 și 730.
52. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
53. „Acestora să va împărți pământul, să-l moștenească, după numărul numelor.
54. Celor mai mulți le vei mulți moștenirea, și celor mai puțini le vei împuțina moștenirea lor; fieștecăruia, după cum s’au socotit, li să va da moștenirea lor.
55. Pren sorți să va împărți pământul cu numele, după feliurile moșiilor lor vor moșteni.
56. Den sorți vei împărți moștenirea lor, în mijloc a mulți și a puțini“.
57. Și feciorii lui Levi, după norodurile lor: lui Ghetson, norodul lui Ghetsoni; lui Caath, norodul lui Caathi; lui Merari, norodul lui Merari.
58. Aceastea-s noroadele fiilor lui Levi: norodul lui Loveni și norodul lui Hevroni și norodul lui Musi și nărodul lui Coreh.
59. Și Caath au născut pe Ammram; și numele fămeii lui Ammram, Iohaveth, fata lui Levi, care au născut pre aceștea lui Levi în Eghipet; și au născut lui Amram pre Aron și pre Moisi și pre Mariam, sora lor.
60. Și să născură lui Aaron: Nadav și Aviud, și Eliazar și Ithamar.
61. Și muri Nadav și Aviud când aducea ei foc striin înaintea Domnului la pustiiul Sinaii.
62. Și să făcură dentru socoteala lor, 20 și trei de mii,
63. Toată partea bărbătească de o lună și în sus, căci nu s’au socotit împreună întru fiii lui Israil,
64. Căci nu li să dă lor sorți în mijlocul fiilor lui Israil.
65. Și aceasta e socoteala lui Moisi și lui Eliazar preotul, carei au socotit pre fiii lui Izrail, întru Aravoth Moav, la Iordan, de spre Ieriho.
66. Și într’aceștea nu era om dentru cei socotiț de Moisi și de Aaron, carii au socotit pre fiii lui Israil în pustiiul Sinaii.
67. Căci zise Domnul lor: „Cu moarte vor muri în pustiiu“, și n’au rămas dentr’înșii nici unul, afară den Halev, feciorul lui Iefoni, și Isus, feciorul lui Navi.
CAP 27
modifică
1. Și mergând featele lui Salpaad, feciorul lui Ofer, feciorul lui Galaad, feciorul lui Mahir, al norodului lui Manasi, den fiii lui Iosif – și aceastea-s numele lor: Maala și Nua și Egla și Melha și Thersa –
2. Și stând înaintea lui Moisi, și înaintea lui Eleazar preotului, și înaintea boiarilor, și înaintea a toată adunarea, la ușa cortului marturiei, ziseră:
3. „Părintele nostru au murit în pustie; și el nu era în mijlocul adunării cei ce au stătut împotrivă înaintea Domnului întru adunarea lui Core, căci pentru greșala lui au murit; și feciori nu i s’au făcut lui.
4. Nu să stingă dară numele părintelui nostru den mijlocul norodului său, căci nu Iaste lui fecior! Dați-ne noao țineare în mijlocul fraților părintelui nostru!“.
5. Și aduse Moisi judecata lor înaintea Domnului.
6. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
7. „Dirept au grăit featele lui Salpaad. Dare să le dai lor țineare de moștenire în mijlocul fraților părintelui lor, și vei pune sorțul părintelui lor la dânsele.
8. Și fiilor lui Israil vei grăi, zicând: ‘Om de va muri și fii nu va fi lui, veț pune sorțul lui featii lui.
9. Iară de nu va fi fată la dânsul, veț da moștenirea fratelui lui.
10. Iară de nu vor fi lui fraț, veț da moștenirea fratelui tătâne-său.
11. Iară de nu vor fi frați tatălui lui, veț da moștenirea rudeniei celui de aproape lui de feliul lui, să moștenească ceale ce sânt ale lui. Și va fi aceasta fiilor lui Israil direptate de judecată’“, după cum au poruncit Domnul lui Moisi.
12. Și zise Domnul cătră Moisi: „Suie-te la muntele cel dicindea de muntele Navaan și vezi pământul lui Hanaan, care eu îl dau fiilor lui Israil întru țineare.
13. Și-l vei vedea pre dinsul și te vei adaoge cătră nărodul tău și tu, după cum s’au adaos Aaron, fratele tău, în muntele lui Or;
14. Pentru căci aț călcat cuvântul mieu în pustiiul lui Sin, când să împotriviia adunarea ca să mă sfințască, nu m’aț sfințit la apă înaintea lor – și aceasta iaste Apa Pricii, la Cades, întru pustiiul Sin“.
15. Și zise Moisi cătră Domnul:
16. „Socotească Domnul, Dumnezeul duhurilor și a tot trupul, om preste adunarea aceasta,
17. Carele va ieși înaintea feații lor și carele va întra și cine-i va scoate pre ei și cine-i va băga; și nu va fi adunarea Domnului ca niște oi cărora nu iaste păstoriu“.
18. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând: „Ia cătră tine pre Isus, feciorul lui Navi, om carele are duh într’însul, și vei pune mâinile tale preste dinsul,
19. Și îl vei pune pre dinsul înaintea lui Eliazar preotul, și vei porunci lui înaintea a toată adunarea; și porunceaște pentru el înaintea lor,
20. Și vei da mărirea ta preste el, pentru ca să-l asculte pre el fiii lui Israil.
21. Și înaintea lui Eliazar preotul va sta, și-l vor întreba pre el judecata arătărilor înaintea Domnului: pren rostul lui va ieși și pren rostul lui va întra el, și fiii lui Izrail, cu toții odată, și toată adunarea“.
22. Și făcu Moisi după cum au poruncit lui Domnul Dumnezău. Și luându pre Iisus, au pus pre el înaintea lui Eliazar preotului și înaintea a toată adunarea.
23. Și puse mâinile lui preste el și-l așeză pre dânsul, după cum au poruncit Domnul lui Moisi.
CAP 28
modifică
1. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
2. „Porunceaște fiilor lui Izrail și vei zice cătră ei, zicând: ‘Darurile meale, dări mie, aduceri mie, miros de bună mirosire, să cruțaț să le aduceț mie întru praznicele meale’.
3. Și vei zice cătră ei: ‘Aceastea aduceri carele să aduceț Domnului: miei câte de un an, curați, doi pre zi, la ardere-de-tot, neîncetat.
4. Un miel veț face dimineața, și mielul al doilea veț face cătră sară;
5. Și vei face a zeacea a lui ifi făină curată, pentru jârtvă, amestecată cu untdelemnu întru a patra a lui in;
6. Ardere-de-tot a neîncetării, carea s’au făcut în muntele Sinaiei, la miros de bună mirosire Domnului.
7. Și turnarea lui, a patra a lui in la un miel, la sfânt vei turna turnare, amestecatură Domnului.
8. Și mielul al doilea vei face de cătră sară; după jârtva lui și după turnarea lui vei face la miros de bună mirosire Domnului.
9. Și în ziua simbetelor veț aduce doi miei de un an, curați, și doao a zeacea de făină curată, pentru jârtvă, cu untdelemnu amestecată, și turnare
10. De ardere-de-tot a simbetei, întru simbete, preste ardere-de-tot pururea și turnarea lui.
11. Și întru lunile noao veț aduce ardere-de-tot Domnului viței den boi, doi, și un berbeace, miei de câte un an, curați, 7,
12. Trei a zeacea de făină curată, amestecată cu untdelemnu, la un vițel, și doo a zeacea de făină curată, amestecată cu untdelemnu, la un berbeace,
13. A zeacea de făină curată, la un miel, amestecată cu untdelemmu, jârtvă miros de bună mirosire, aducere Domnului.
14. Turnarea lor: jumătate de in va fi unui vițel și a treia lui in va fi berbeacelui unuia și a patra a lui in de vin va fi la un miel. Aceasta, ardere-de-tot, lună den lună, la lunile anului.
15. Și țap den capre unul, pentru păcat, Domnului, preste arderea cea de tot, pururea să va face, și turnarea lui.
16. Și în luna dentâiu, în 14 zile ale lunii – Paștile Domnului.
17. Și întru 15 zile ale lunii aceștiia, praznic: 7 zile azime veț mânca.
18. Și ziua cea dentâiu aleasă sfântă va fi voao; tot lucrul cu slujbă să nu faceț.
19. Și veț aduce ardere-de-tot aducere Domnului: viței den boi doi, berbeace unul, 7 miei câte de un an, curați, vor fi voao.
20. Și jârtva lor – de făină curată, amestecată cu untdelemnu, trei a zeacea la un vițel și doao a zeacea la un berbeace veț face.
21. A zeacea a zeacea vei face la un miel, la cei 7 miei.
22. Și țap den capre unul, pentru greșala, ca să să roage pentru voi,
23. Afară den arderea-de-tot cea de pururea, cea de dimineața, carea iaste arderea-de-tot a neîncetării, veț face aceastea.
24. După aceastea, veț face ziua, în ceale 7 zile, daru aducere, la miros de bună mirosire Domnului, preste arderea-de-tot cea de pururea vei face turnarea lui.
25. Și ziua a șaptea – aleasă sfântă va fi voao; tot lucrul de poslușit să nu faceț întru ea.
26. Și în ziua a noao a lor, când veț aduce jârtvă noao Domnului, a săptămânilor, aleasă sfântă va fi voao; tot lucrul de poslușit să nu faceț.
27. Și veț aduce ardere-de-tot la miros de bună mirosire Domnului: viței den boi doi, berbece unul, miel câte de un an, șapte, curaț.
28. Jârtva lor: făină amestecată cu untdelemnu, trei a zeace la un vițel și doao a zeacea la un berbeace,
29. Zeace a zeacea la un miel, la șapte miei.
30. Și țap den capre unul, pentru greșala, ca să să roage pentru voi,
31. Afară den arderea-de-tot cea de pururea, și jârtva lor îm veț face mie, curați vor fi voao, și turnările lor.
CAP 29
modifică
1. Și în luna a șaptea, întru una a lunii, aleasă sfântă va fi voao; tot lucrul de poslușit nu veț face, zi de semnu va fi voao.
2. Și veț face ardere-de-tot, întru miros de bună mirosire Domnului: vițel unul, den boi, berbeace unul, miei câte de un an, șapte, curaț.
3. Jărtva lor: făină aleasă, amestecată cu untdelemnu, trei a zeacea la un vițel și doao a zeacea la un berbeace,
4. Zeace a zeacea la un miel, la cei șapte miei,
5. Și țap den capre unul, pentru greșala, ca să să roage pentru voi,
6. Afară den arderile-de-tot a lunii noao și jărtvele lor și turnările lor și arderea-de-tot cea de pururea, jârtvele lor și turnările lor, după asămănarea lor, la miros de bună mirosire Domnului.
7. Și zeace a lunii aceștiia, aleasă sfântă va fi voao, și să mâhniți sufletele voastre; și tot lucrul să nu faceți.
8. Și veț aduce ardere-de-tot la miros de bună mirosire Domnului, aducere: vițel den boi unul, berbeace unul, miei câte de un an, șapte, curaț, vor fi voao.
9. Jărtva lor: făină curată, amestecată cu untdelemnu, trei a zeacea la un vițel, și doao a zeacea la un berbeace,
10. Zeace a zeacea la un miel, la cei șapte miei, și țap den capre unul, pentru greșala, ca să să roage pentru voi,
11. Afară den cel pentru greșala a rugii, și arderea-de-tot cea de pururea, jărtva ei, și turnarea ei, după asămănarea ei, la miros de bună mirosire, aducere Domnului.
12. Și la cinsprăzeace zile a lunii aceștiia, a șaptea, aleasă sfântă va fi voao; tot lucrul de poslușit să nu faceț și să prăznuiț praznic Domnului șapte zile.
13. Și veț aduce arderile-de-tot aducere la miros de bună mirosire Domnului, în ziua dentâiu: viței den boi treisprăzeace, berbeci doi, miei câte de un an patrusprăzeace, curați, vor fi voao.
14. Jărtvele lor: făină curată, amestecată cu untdelemnu, trei a zeacea la un vițel, la cei treisprăzeace viței, și doao a zeacea la un berbeace, la cei doi berbeci,
15. Zeace a zeacea la un miel, la cei patrusprăzeace miei,
16. Și țap den capre unul, pentru greșala, afară den arderea-de-tot cea de pururea, jârtvele lor și turnările lor.
17. Și în zuoa a doao: viței doisprăzeace, berbeci doi, miei de câte un an, patrusprăzeace, curați.
18. Jârtva lor și turnarea lor, vițeilor și berbecilor și mieilor, după numărul lor, după asămănarea lor.
19. Țap den capre unul, pentru greșala, afară den arderea-de-tot cea de pururea, jârtvele lor și turnările lor.
20. În ziua a treia: viței unsprăzeace, berbeci doi, miei câte de un an, patrusprăzeace, curați.
21. Jârtva lor și turnarea lor, vițeilor și berbecilor și mieilor, după numărul lor, după asămănarea lor.
22. Și țap den capre unul, pentru greșala, afară den arderea-de-tot cea de pururea, jârtvele lor și turnările lor.
23. În ziua a patra: viței zeace, berbeci doi, miei câte de un an, patrusprăzeace, curați.
24. Jârtvele lor și turnările lor, vițeilor și berbecilor și mieilor, după numărul lor, după asămănarea lor.
25. Și țap den capre unul, pentru greșala, afară den arderea-de-tot cea de pururea, jârtvele lor și turnările lor.
26. În ziua a cincea: viței noao, berbeci doi, miei câte de un an, patrusprăzeace, curați.
27. Jârtvele lor și turnările lor, vițeilor și berbecilor și mieilor, după numărul lor, după asămănarea lor.
28. Și țap den capre unul, pentru greșala, afară den arderea-de-tot cea de pururea, jârtvele lor și turnările lor.
29. În ziua a șasea: viței optu, berbeci doi, miei câte de un an, 14, curați.
30. Jârtvele lor și turnările lor, vițeeilor, berbecilor, mieilor, după numărul lor, după asămănarea lor.
31. Și țap den capre unul, pentru greșala, afară den arderea-de-tot cea de pururea, jârtvele lor și turnările lor.
32. În ziua a șaptea: viței șapte, berbeci doi, miei câte de un an, 14, curați.
33. Jârtvele lor și turnările lor, vițeilor și berbecilor și mieilor, după numărul lor, după asămănarea lor.
34. Și țap den capre unul, pentru greșala, afară den arderea-de-tot cea de pururea, jârtvele lor și turnările lor.
35. În ziua a opta, ieșire va fi voao: tot lucrul de poslușit nu veți face întru ea.
36. Și veți aduce ardere-de-tot la miros de bună mirosire Domnului: vițel unul, berbeace unul, miei câte de un an, șapte, curați.
37. Jârtvele lor și turnările lor, vițelului și berbeacelui și mieilor, după numărul lor, după asămănarea lor.
38. Și țap den capre unul, pentru greșala, afară den arderea-de-tot cea de pururea, jârtvele lor și turnările lor.
39. Aceastea veți face Domnului, întru praznicele voastre, afară den rugile voastre și ceale de bunăvoia voastră și ceale arse-de-tot ale voastre și jârtvele voastre și turnările voastre și ceale de mântuirea voastră’“.
CAP 30
modifică
1. Și grăi Moisi fiilor lui Israil, după toate câte au poruncit Domnul lui Moisi. Și grăi Moisi cătră boiarii neamurilor fiilor lui Israil, zicând:
2. „Acesta e cuvântul carele au rânduit Domnul:
3. ‘Om, om carele să va ruga rugă Domnului, sau să va jura jurământ, au va răspunde răspunsu pentru sufletul lui, să nu-ș spurce cuvântul lui – toate câte vor ieși den gura lui va face.
4. Iară de să va ruga muiare rugă Domnului, sau va răspunde răspunsu în casa părintelui ei, întru tinireațele ei,
5. Și va auzi tatăl ei rugile ei și răspunsurile ei carele au răspunsu asupra sufletului ei, și va tăcea tatăl ei, și vor sta toate rugile ei, și toate răspunsurile ei câte au răspunsu asupra sufletului ei vor rămânea ei;
6. Iară tânjind va tânji tatăl ei întru carea zi va auzi toate rugile ei, și răspunsurile care au răspunsu asupra sufletului ei nu vor sta, și Domnul va curăți pre ea, căci au tânjit tată-său.
7. Iară făcându-să să va face la bărbat, și rugile ei preste dânsa, după osebirea buzilor ei, câte au răspunsu asupra sufletului ei,
8. Și va auzi bărbatul ei și va tăcea ei întru carea zi va auzi, și așa vor sta toate rugile ei; și răspunsurile ei, câte au răspunsu asupra sufletului ei, vor sta;
9. Iară de va tânjind va tânji bărbatul ei în carea zi va auzi toate rugile ei și răspunsurile ei, câte au răspunsu asupra sufletului ei, nu vor rămânea, căce bărbatul au tânjit pre ea; și Domnul va curăți pre ea.
10. Și ruga văduvei și ceii scoase de la bărbat, câte să va ruga asupra sufletului ei, vor rămânea ei.
11. Iară de va fi în casa bărbatului ei ruga ei sau răspunsul cel asupra sufletului ei cu jurământ,
12. Și va auzi bărbatul ei și va tăcea ei și nu va tânji ei, și vor sta toate rugile ei și toate răspunsurile ei, câte au răspunsu asupra sufletului ei, vor sta asupra ei.
13. Iară de râdicând va râdica bărbatul ei, întru carea zi va auzi, toate câte vor ieși den buzile ei, după rugile ei și după răspunsurile ei, ceale deasupra sufletului ei, nu vor rămânea ei: bărbatul ei le-au râdicat, și Domnul va curăți pre ea.
14. Toată ruga și tot jurământul de legătură chinuiaște suflet, bărbatul ei va întări ei, și bărbatul ei va râdica.
15. Iară de tăcând va tăcea ei zi den zi și va întări ei toate rugile ei, și răspunsurile ceale de preste ea va întări ei, căci au tăcut ei în ziua carea au auzit.
16. Iară de râdicând va râdica bărbatul ei, după ziua care au auzit – și va lua păcatul lui’“.
17. Aceastea-s dereptățile câte au poruncit Domnul lui Moisi, în mijlocul bărbatului și întru mijlocul fămeii lui și întru mijlocul tatului și a featei în tinereațe, în casa tătâne-său.
CAP 31
modifică
1. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
2. „Izbândeaște izbânda fiilor lui Israil dentru madianiteani și mai apoi te vei adaoge cătră norodul tău“.
3. Și grăi Moisi cătră nărod, zicând: „Întrarmați oamenii dentru voi și vă gătiți de războiu înaintea Domnului asupra lui Madiam, ca să dați izbândă de la Domnul lui Madiam.
4. O mie dentr’un fealiu și 1000 dentr’un fealiu, dentru toate fealiurile fiilor lui Izrail, trimiteți să stea de războiu“.
5. Și să numărară dentru miile lui Izrail 1000 dentr’un fealiu, 12000 întrarmați de războiu.
6. Și-i trimise pre ei Moisi, 1000 dentr’un fealiu și o mie dentr’un fealiu, cu putearea lor, și pre Finies, feciorul lui Eliazar, al feciorului lui Aaron preotului, și vasele ceale sfinte și trâmbițele – seamne lor, întru mânile lor.
7. Și stătură pre războiu asupra lui Madiam, după cum au poruncit Domnul lui Moisi; și au ucis toată partea bărbătească.
8. Și pre împărații den Madiam i-au omorât împreună cu răniții lor: și pre Evin, și pre Rocom, și pre Sur, și pre Ur, și pre Rovocu, toți împărații Madiam; și pre Valaam, feciorul lui Veor, l-au omorât cu sabia, împreună cu răniții lor.
9. Și robiră pre muierile den Madiam, și marha lor, și dobitoacele lor, și toate agonisitele lor, și putearea lor o au robit.
10. Și toate cetățile lor, ceale den lăcașurile lor, și ogrăzile lor le-au arsu cu foc.
11. Și luară toată prada lor, și toate jafurile lor, den om până în dobitoc;
12. Și aduseră cătră Moisi și cătră Eliazar preotul și cătră toți fiii lui Izrail robimea și jafurile și prada, la tabără, la Aravoth Moav, care iaste la Iordan, de spre Ieriho.
13. Și ieși Moisi și Eliazar preotul și toți boiarii adunării întru întimpinarea lor, afară den tabără.
14. Și să scârbi Moisi preste socotitorii puterii, cei preste mii și preste sute, care viniia den rânduiala războiului.
15. Și zise lor Moisi: „Pentru căci ați prinsu vii tot ce iaste parte fămeiască?
16. Pentru că aceastea era fiilor lui Izrail, după cuvântul lui Valaam, ca să ficlenească și să calce cuvântul Domnului, pentru Fogor: și să făcu rana întru adunarea Domnului.
17. Acum ucideți toată partea bărbătească, întru toată deplinirea, și toată muiarea carea au cunoscut patul bărbatului ucideți;
18. Și toată plinirea muierilor carea n’au văzut patul bărbatului, țineți vii pre eale.
19. Și voi veț tăbărî afară den tabără 7 zile; tot cela ce au ucis suflet și cela ce să atinge de cel rănit să va curăți în ziua a treia și în ziua a șaptea, voi și robimea voastră.
20. Și toată îmbrăcămentea, și tot vasul de piale, și toată facerea den piale de capră, și tot vasul de lemnu îl veți curăți“.
21. Și zise Eliazar preotul cătră oamenii puterii, cei ce veniia den rânduiala războiului: „Aceasta e îndereptarea legii, carea au poruncit Domnul lui Moisi:
22. Afară den aur și den argint, și den aramă, și den hier, și den plumbu, și cositoriu,
23. Tot lucrul carele va petreace în foc, și se va curăți; ce fără numai cu apa curățeniei se va curăți. Și toate câte nu umblă pren foc vor treace pren apă.
24. Și vă veț spăla hainele în ziua a șaptea și vă veț curăți; și după aceasta veț întra în tabără“.
25. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
26. „Ia capul prăzilor robimei, den om până în dobitoc, tu și Eliazar preotul și boiarii a moșiilor adunării,
27. Și veți împărți prăzile întru mijlocul celor războinici, celor ce mergu la rânduiale, și întru mijlocul a toată adunarea.
28. Și veț lua vamă Domnului de la oamenii cei războinici, celor ce ies la rânduială: un suflet den cinci sute den oameni, și den dobitoace, și den boi, și den oi, și den măgari.
29. Și den jumătatea lor veți lua și vei da lui Eleazar preotul începăturile Domnului.
30. Și den jumătatea a fiilor lui Israil vei lua unul den cincizeci dentru oameni, și den boi, și den oi, și den măgari, și den toate dobitoacele, și le vei da pre eale leviților, celora ce păzescu strejile întru cortul Domnului“.
31. Și făcu Moisi și Eleazar preotul după cum au poruncit Domnul lui Moisi.
32. Și să făcu prisoseala robimei ce au robit oamenii cei războinici den oi, 675000;
33. Și șaptezeci și doao de mii de boi;
34. Și șasezeci și una de mii de măgari;
35. Și sufletele omenești, den muieri care n’au conoscut patu bărbătesc, tot sufletul, 32000.
36. Și să făcu înjumătățarea, partea celor merși la războiu, den numărul oilor, 337000 și cinci sute;
37. Și să făcu vama Domnului, den oi, 600 și 75;
38. Și boi, 36000, și vama Domnulul, 72.
39. Și măgari, 30000 și 500, și vama Domnului, 61.
40. Și sufletele omenești, 16000, și vama lor Domnului, 32 de suflete.
41. Și deade Moisi vama Domnului, luarea lui Dumnezău, lui Eleazar preotul, după cum au poruncit Domnul lui Moisi.
42. Den jumătățarea fiilor lui Israil, pre carii i-au osebit Moisi dentru oamenii cei războinici
43. – Și fu înjumătățarea a adunării, den oi, 337000 și 500;
44. Și boi, treizeci și șase de mii;
45. Și măgari, 30000 și 500;
46. Și suflete omenești, 16000 –
47. Și luo Moisi dentru jumătățarea fiilor lui Israil unul dentru 50 de oameni, și den dobitoace, și le-au dat leviților, celor ce păzescu pazele cortului Domnului, în ce chip au poruncit Domnul lui Moisi.
48. Și veniră cătră Moisi toți cei ce era puși preste miile puterii, preste mii și preste sute,
49. Și ziseră cătră Moisi: „Slugile tale au luat capul oamenilor celor războinici ce sânt la noi, și n’au gâlcevit dentru ei nice unul.
50. Și am adus darul Domnulul, om ce au aflat; vas de aur, și gherdan, și cercei, și inelu, și brățare, și împletitură, ca să să roage pentru noi înaintea Domnulul“.
51. Și luo Moisi și Eleazar preotul aurul de la dânșii, tot vasul făcut.
52. Și să făcu tot aurul, luarea ce au luat Domnului, 16000 și 700 și 50 de sicle, de la cei preste mii și de la cei preste sute.
53. Și oamenii cei războinici au prădat fieștecarele dentr’înșii luiș.
54. Și luo Moisi și Eleazar preotul aurul de la cei preste mii și de la cei preste sute și au adus pre eale la cortul mărturiei, pamete fiilor Israil înaintea Domnului.
CAP 32
modifică
1. Și dobitoacele mulțime era fiilor lui Ruvim și fiilor lui Gaadu, mulțime multă foarte.
2. Și văzură pământul lui Iazir și pământul lui Galaadu și era locul, loc de dobitoace. Și mergând feciorii lui Ruvim, și feciorii lui Gaadu, ziseră cătră Moisi și cătră Eleazar preotul și cătră boiarii adunării, zicând:
3. „Ataroth și Devon și Iaziru și Namra și Esevon și Eliali și Sevama și Nadav și Vailian,
4. Pământul carele au dat Domnul înaintea fiilor lui Israil, pământ de hrana dobitocului iaste;
5. Și slugilor tale dobitoace sântu“. Și zicea: „De am aflat har înaintea ta, dea-se noao pământul acesta, robilor tăi, întru țineare, și să nu ne treci pre noi Iordanul“.
6. Și zise Moisi feciorilor lui Gaadu și feciorilor lui Ruvim: „Frații voștri vor mearge la războiu, și voi să șădeți aicea?
7. Și pentru căci întoarceți cugetele fiilor lui Israil, ca să nu treacă la pământul carele Domnul îl dă lor?
8. Au nu așa au făcut părinții voștri, cându am trimis pre ei, de la Cadis-Varni, ca să ia aminte pământul?
9. Și să suiră Valea Strugurulul și socotiră pământul și au întorsu inima fiilor Israil ca să nu între la pământul carele au dat lor Domnul.
10. Și să scârbi cu mânie Domnul în ziua aceaea, și să jură, zicând:
11. ‘De vor vedea oamenii aceștea ce s’au suit de la Eghipet, den 20 de ani și în sus, ceia ce știu binele și răul, pământul carele m’am jurat lui Avraam și lui Isaac și lui Iacov! Pentru căci n’au urmat înapoia mea,
12. Afară den Halev, feciorul lui Iefon, cel osebit, și Iisus a lui Navi, căci au urmat denapoia Domnului’.
13. Și să scârbi Domnul cu mânie pre Israil și învălui pre dânșii în pustiiu 40 de ani, până s’au topit tot neamul care făcea ceale reale înaintea Domnului.
14. Iată, v’ați sculatu pentru părinții voștri, învârtejire de oameni păcătoși, să mai adaogiți încă preste mânia urgii Domnului preste Israil.
15. Căce vă veți întoarce de la el, să mai adaogeți încă a-l lăsa pre dânsul în pustiiu, și veți face fărădeleage la toată adunarea aceasta“.
16. Și veniră cătră dânsul și zicea: „Odăi de oi vom face aicea dobitoacelor noastre și cetăți marfelor noastre;
17. Și noi, întrarmându-ne, vom mearge strajă – înainte, mai înainte de fiii lui Israil, până vom aduce pre ei la locul lor; și va lăcui marfa noastră în cetăți zidite, pentru ceia ce lăcuiescu pământul.
18. Nu ne vom întoarce la casele noastre, până să vor împărți de tot fiii lui Israil, fieștecarele la moștenirea lui,
19. Și nu vom mai moșteni întru dânșii, decindea de Iordan, și mai încolo, căce luăm sorții noștri decindea de Iordan, de spre răsărit“.
20. Și zise cătră dânșii Moisi: „De veți face după cuvântul acesta, de vă veți întrarma înaintea Domnului de războiu
21. Și va treace dentru voi tot întrarmatul Iordanul înaintea Domnului, întru războiu, până să va surpa vrăjmașul lui de fața lui,
22. Și se va stăpâni pământul înaintea Domnului și, după aceaea, vă veți întoarce – și veți fi curați înaintea Domnului și de la Israil, și va fi voao pământul acesta întru țineare înaintea Domnului.
23. Iară să nu veți face așa, veț greși înaintea Domnului și veți cunoaște greșala voastră cându pre voi vă vor apuca realele.
24. Și vă veți zidi voao cetăți marfei voastre și ogrăzi dobitoacelor voastre, și cel ce iase den gura voastră veți face“.
25. Și ziseră feciorii lui Ruvim și feciorii lui Gaadu cătră Moisi, zicând: „Slugile tale vor face după cum domnul nostru porunceaște.
26. Marfa noastră și fămeile noastre și toate dobitoacele noastre vor fi în cetățile lui Galaad;
27. Iară slugile tale vor treace toți întrarmați și rânduiți înaintea Domnului, de războiu, în ce chip domnul zice“.
28. Și împreună lor Moisi pre Eleazar preotul și pre Iisus, feciorul lui Navi, și pre boiarii moșiilor neamurilor lui Israil și zise cătră dânșii Moisi:
29. „De vor treace feciorii lui Ruvim și feciorii lui Gaad împreună cu voi Iordanul, tot întrarmatul de războiu, înaintea Domnului, și veți stăpâni pământul înaintea voastră, și veți da lor pământul lui Galaad întru țineare.
30. Iară să nu vor treace întrarmați cu voi de războiu, înaintea Domnului, și veți treace marfa lor și fămeile lor și dobitoacele lor mai nainte decât voi la pământul Hanaan, și să vor moșteni împreună întru voi, în pământul Hanaan“.
31. Și răspunseră feciorii lui Ruvin și feciorii lui Gad, zicând: „Câte domnul zice slugilor sale, așa vom face!
32. Noi vom treace întrarmați înaintea Domnului, în pământul Hanaan, și veți da ținearea noastră decindea de Iordan“.
33. Și deade lor Moisi, feciorilor lui Gad și feciorilor lui Ruvin și la jumătate de feliu al lui Manasi, fiilor lui Iosif, împărăția lui Sion, împăratul amoreilor, și împărăția lui Og, împăratul Vasanului, pământul și cetățile, împreună cu hotarăle lui, cetăți ale pământului premprejur.
34. Și au zidit feciorii lui Gadu pre Devoth,
35. Și pre Ataroth, și pre Aroir, și pre Sofan, și pre Iazir, și le înălțară pre eale.
36. Și pre Namraam, și pre Vetharan, cetăți tari și odăi de oi.
37. Și feciorii lui Ruvin au ziditu pre Esevonul, și pre Elealih, și Cariathaim,
38. Și pre Navo, și pre Veelmeon, ocolite, și pre Sevama, și le numiră după numele lor numele cetăților celor ce au zidit.
39. Și mearse Ur, feciorul lui Mahir, feciorul lui Manasi, la Galaad și luo pre ea și pierdu pre amoreul cel ce lăcuia într’însa.
40. Și deade Moisi pre Galaad lui Mahir, feciorul lui Manasi, și lăcui acolo.
41. Și Iair, feciorul lui Manasi, mearse și luo odăile lor și le numi pre eale „Odăile lui Iair“.
42. Și Navan mearse și luo pre Caath și satele ei și numi pre eale „Navoth“, dentru numele lui.
CAP 33
modifică
1. Și aceastea-s popasurile fiilor Israil, după ce ieșiră den pământul Eghipetului, cu putearea lor, cu mâna lui Moisi și Aaron.
2. Și scrise Moisi sculările lor și popasurile lor, pren cuvântul Domnului. Și aceastea-s popasurile călătoriei lor:
3. Să sculară den Ramesi, întru luna cea dentâiu, a cincisprăzeace zile a lunii dentâiu. A doua zi de Paște, ieșiră fiii lui Israil cu mână naltă înaintea tuturor eghipteanilor,
4. Și eghipteanii îngropa dentru ei pre toți ceia ce murise, pre câți au omorât Domnul, tot dentâiu născutul, în pământul Eghipetului; și întru dumnezăii lor au făcut Domnul izbânda.
5. Și sculându-să fiii lui Israil den Ramesi, s’au tăbărât la Sochoth.
6. Și rădicându-se de la Sochoth, s’au tăbărât la Vuthan, care iaste oarece parte den pustiiu.
7. Și să sculară de la Vuthan și să tăbărâră la gura Irothului, care iaste împotriva Veelsepfon, și să tăbărâră în preajma Magdolului.
8. Și să rădicară den preajma Iroth și trecură pren mijlocul mării în pustiiu și mearseră ei cale de trei zile pren pustiiu ei și să tăbărâră în Amărăciuni.
9. Și să sculară den Amarăciuni și veniră la Elim; și la Elim, 12 izvoară de apă și 70 de pomi de finic; și să tăbărâră acolo lângă apă.
10. Și să sculară de la Elim și să tăbărâră lângă Marea Roșie.
11. Și să sculară de la Marea Roșie și să tăbărâra la pustiiul Sin.
12. Și să sculară den pustiiul Sin și să tăbărâră la Rafaca.
13. Și să sculară de la Rafaca și să tăbărâră la Elis.
14. Și să sculară de la Elis și să tăbărâră la Rafidin; și acolo nu era apă norodului, să bea.
15. Și să sculară de la Rafidin și să tăbărâră întru pustiiul Sina.
16. Și să sculară den pustiiul Sina și să tăbărâră în Mormânturile Pohtii.
17. Și să sculară den Mormânturile Pohtii și să tăbărâră la Asiroth.
18. Și să sculară de la Asiroth și să tăbărâră la Rathama.
19. Și să sculară de la Rathama și să tăbărâră la Remvon-Fares.
20. Și să sculară de la Remvon-Fares și să tăbărâră la Levomna.
21. Și să sculară de la Lemvona și tăbărâră la Resan.
22. Și să sculară de la Resan și să tăbărâră la Machelath.
23. Și să sculară de la Machelath și să tăbărâră la Arsafath.
24. Și să sculară den muntele Arsafath și să tăbărâră la Haradath.
25. Și să sculară de la Haradath și să tăbărâră la Machedoth.
26. Și să sculară de la Machedoth și să tăbărâră la Cataath.
27. Și să sculară de la Cataath și să tăbărâră la Tarath.
28. Și să sculară de la Tarath și să tăbărâră la Matheca.
29. Și să sculară de la Matheca și să tăbărâră la Selmona.
30. Și să sculară de la Selmona și să tăbărâră la Masuruth.
31. Și să sculară de la Masuruth și să tăbărâră la Vanacan.
32. Și să sculară de la Vanacan și să tăbărâră la muntele Gadad.
33. Și să sculară de la muntele Gadad și să tăbărâră la Etevatha.
34. Și să sculară de la Etevatha și să tăbărâră la Evrona.
35. Și să sculară de la Evrona și să tăbărâră la Ghethsion-Gaver.
36. Și să sculară de la Ghethsion-Gaver și să tăbărâră întru pustiiul Sin. Și să sculară de la pustiiul Sin și să tăbărâră la pustiiul Faran, acesta iaste Cadis.
37. Și să sculară de la Cadis și să tăbărâră la Or muntele, aproape de pământul Edom.
38. Și să sui Aaron preotul pre munte, pren porunca Domnului, și muri acolo, în al patruzecilea de ani a ieșirii fiilor lui Israil den pământul Eghipetului, în a cincea lună, întru una a lunii.
39. Și Aaron era de o 100 și 23 de ani cându muri în Or muntele.
40. Și auzindu Hananis, împăratul Araad – și acesta lăcuia în pământul Hanaan – cându mergea fiii lui Israil.
41. Și să sculară de la Or muntele și să tăbărâră la Selmona.
42. Și să sculară de la Selmona și să tăbărâră la Finon.
43. Și să sculară de la Finon și să tăbărâră la Ovoth.
44. Și să sculară de la Ovoth și să tăbărâră la Gaii, decindea dentre hotarăle Moav.
45. Și să sculară de la Gaii și să tăbărâră la Devon-Gadu.
46. Și să sculară de la Devon-Gadu și să tăbărâră la Ghelmon-Devlathaim.
47. Și să sculară de la Ghelmon-Devlathaim și să tăbărâră la munții lui Avarim, dempotriva Navath.
48. Și să sculară den munții lui Avarim și să tăbărâră la apusul Moav, la Iordan, de spre Ieriho.
49. Și să sculară de la apusul Moav și să tăbărâră la Iordan, întru mijlocul Simoth, până la Vel-Satim, de spre apusul Moav.
50. Și grăi Domnul cătră Moisi la apusul Moav, lângă Iordan, de spre Ieriho, zicându:
51. „Grăiaște fiilor lui Israil și vei zice cătră dânșii: ‘Voi treaceți Iordanul, la pământul Hanaan,
52. Și veți piarde pre toți cei ce lăcuiescu pământul înaintea feații voastre și veți rădica seamnele lor, și toate chipurile ceale vărsate ale lor le veți piarde, și toți stâlpii lor scoate-i-veți.
53. Și veți piarde pre toți cei ce lăcuiescu pământul, și lăcuiț întru dânsul, că voao v’am dat pământul lor, cu sorțu.
54. Și veți moșteni pământul lor, însorțit, după fealiurile voastre. Celor mai mulți veț înmulți ținearea lor, și celor mai puțini veți împuțina ținearea lor; la carele va ieși numele lui, acolo va fi al lui, după fealiurile moșilor voștri veț moșteni.
55. Iară de nu veți piarde pre ceia ce lăcuiescu pre pământu denaintea feații voastre, și va fi, pre câți veți lăsa dentru dânșii, clinciuri în ochii voștri și lovituri întru coastele voastre; și vor învrăjbi voao pre pământul pre carele voi veți lăcui.
56. Și va fi după cum am socotit să le fac lor, voiu face voao’“.
CAP 34
modifică
1. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicându:
2. „Porunceaște fiilor lui Israil și vei zice cătră dânșii: ‘Voi întraț înlăuntru la pământul Hanaan: acesta va fi voao de moștenire, pământul Hanaan, împreună cu hotarăle lui.
3. Și va fi voao laturea de cătră amiazăzi, de la pustiiul lui Sin până țiindu-se de Edom, și vor fi voao hotarăle cătră amiazăzi, de spre partea Mării cei Sărate, de la răsărit.
4. Și vor încungiura pre voi hotarăle de la amiazăzi de cătră suirea Acravin și va treace Enac, și va fi ieșirea lui de cătră amiazăzi Cadis lui Varni, și va ieși la odaia Aradu și va treace Aselmona.
5. Și va încungiura hotarăle de la Aselmona pârâul Eghipetului și va fi ieșirea Marea cea Mare.
6. Și hotarăle mării vor fi voao, Marea cea Mare va hotărî: aceasta va fi voao hotarăle mării.
7. Și aceasta vor fi voao hotarăle de spre miazănoapte, de la Marea cea Mare veț măsura voao înșivă, pre lângă munte, muntele.
8. Și de la munte, muntele veț măsura voao, întrându înlăuntru la Emath, și va fi petreacerea lui hotarăle Sadada.
9. Și vor ieși hotarăle Zefrona, și va fi ieșirea lui Arsenain: aceasta va fi voao hotarăle de spre miazănoapte.
10. Și veț măsura voao înșivă hotarăle de spre răsărit, de la Arsenain, Sepfamar.
11. Și se vor pogorî hotarăle de la Sepfamar, Vila, de la răsărit, la izvoară, și se vor pogorî hotarăle Vila și vor lovi la umărul mării, Henereth, de la răsărit.
12. Și se vor pogorî hotarăle pre Iordan și va fi treacerea Marea cea Sărată: acesta va fi voao pământul și hotarăle lui pemprejur’“.
13. Și porunci Moisi fiilor Izrail, zicând: „Acesta e pământul carele veț moșteni pre dânsul de tot cu sorți, în ce chip au rânduit Domnul să-l dea pre el celor noao fealiuri, și la jumătate de fealiu al lui Manasi.
14. Căci au luat fealiul feciorilor lui Ruvin și fealiul feciorilor lui Gad, după casele moșiilor lor, și jumătate den neamul lui Manasi au luat sorții lor.
15. Doao fealiuri și jumătate de fealiu au luat sorții lor decindea de Iordan, de spre Iereho, de la amiazăzi cătră răsărit“.
16. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
17. „Aceastea-s numele oamenilor carii vor moșteni voao pământul: Eliazar preotul și Iisus al lui Navi.
18. Și câte un boiariu den fealiu veț lua ca să vă moștenească de tot voao pământul.
19. Și aceastea-s numele oamenilor. Den fealiul Iudei: Halev, feciorul lui Ethoni;
20. Den fealiul lui Simeon: Salamiil, feciorul Semiud;
21. Den fealiul Veniamin: Eldad, feciorul lui Haslon;
22. Den fealiul Dan: boiarin Vocor, feciorul lui Iecli;
23. Feciorilor lui Iosif, den fealiul feciorilor lui Manasi: boiarin Aniil, feciorul lui Sifid;
24. Den fealiul feciorilor lui Efraim: boiarin Camoil, feciorul lui Sathan;
25. Den fealiul lui Zavulon: boiarin Elisafan, feciorul lui Harnah;
26. Den fealiul feciorilor lui Isahar: boiarin Fantiil, feciorul Oza;
27. Den fealiul feciorilor Asir: boiarin Ahior, feciorul Selimi;
28. Den fealiul lui Neftalim: boiarin Fadeil, feciorul lui Miud“.
29. Aceștea-s carii au poruncit Domnul ca să măsure feciorilor lui Izrail în pământul Hanaan.
CAP 35
modifică
1. Și grăi Domnul cătră Moisi, la apusul Moav, lângă Iordan, de spre Ieriho, zicând:
2. „Rânduiaște fiilor Israil și vor da leviților den sorții ținerii lor cetăți să lăcuiască. Și ceale denaintea cetăților, pemprejurul lor, vor da leviților.
3. Și vor fi cetățile lor a lăcui; și osebirile lor vor fi dobitoacelor lor și la toate câte-s cu patru picioare ale lor.
4. Și ceale ce să lipăscu de cetățile carele veț da leviților, den zidiul cetății și den afară, 2000 de coți împrejur.
5. Și vei măsura afară den cetate laturea de spre răsărit, 2000 de coți, și laturea de spre amiazăzi, două mii de coți, și laturea de cătră mare, doao mii de coți, și laturea de cătră miazănoapte, 2000 de coți; și cetatea în mijlocul acestuia va fi voao și ceale ce sânt în hotarăle cetăților.
6. Și cetățile carele veți da leviților – ceale șase cetăți a scăpărilor, carele veți da de fugă acolo celuia ce va omorî,
7. Și lângă aceastea, 40 și 2 de cetăți. Toate cetățile ce veți da leviților, 40 și 8 de cetăți aceastea și ceale den naintea cetăților lor.
8. Și cetățile carele veți da dentru ținearea fiilor Israil: dentru ceia ce au multe, multe, și dentru ceale mai puține, puține; fieșcarele după moștenirea lui carea vor moșteni vor da den cetăți leviților“.
9. Și grăi Domnul cătră Moisi, zicând:
10. „Grăiaște fiilor Israil și vei zice cătră dânșii: ‘Voi treaceți Iordanul, la pământul Hanaan,
11. Și veți osebi voao singuri cetăți, scăpări vor fi voao, ca să fugă acolo ucigașul, tot cela ce va ucide sufletu fără de voie,
12. Și vor fi cetățile voao scăpări de la cela ce să rudeaște cu sângele: și nu va muri cel ce ucide, până va sta înaintea adunării, la judecată.
13. Și cetățile carele veți da, aceale șase cetăți scăpări vor fi voao.
14. Ceale trei cetăți veți da decindea de Iordan, și ceale trei cetăți ce veți da în pământul Hanaan:
15. Scăpare vor fi fiilor Israil și celui striin și celui nemearnic ce iaste întru voi, vor fi cetățile aceastea de scăpare, a fugi acolo, la tot ce va ucide sufletu fără de voia lui.
16. Iară de va ucide pre dânsul cu armă de fier și va muri, ucigaș iaste, cu moarte să să omoară ucigașul.
17. Iară de va fi cu piatră de a mână dentru carea va muri, cu aceaea îl va lovi pre dânsul și va muri, ucigaș iaste, cu moarte să să omoară ucigașul.
18. Iară de va fi cu armă de lemnu den mâna, den carea va muri, și-l va lovi pre dânsul și va muri, ucigaș iaste, cu moarte să să omoară ucigașul.
19. Cela ce iaste rudenie cu sângele, acesta va ucide pre cela ce l-au omorât: cându-l va timpina pre dânsul acesta, îl va ucide pre însul.
20. Iară de-l va împinge pentru vrajba și va arunca preste el toată unealta, den vicleșug, și va muri,
21. Au pentru pizmă l-au lovit pre dânsul cu mâna și va muri: cu moarte să să omoară cela ce l-au lovit, ucigaș iaste, cu moarte să să omoară cel ce au ucis; cela ce să rudeaște cu sângele va ucide pre cela ce au omorât, cându va întimpina pre el.
22. Iară de va fi fără de veaste, nu pentru vrajba va împinge pre el, sau va arunca peste el toată unealta, nu den ficleșug,
23. Sau cu fieștece piatră, cu carea va muri cu dânsa neștiindu, și va cădea preste el și va muri, și el nu-i era lui nepriatin, nice cercând să-i facă lui rău:
24. Și va judeca adunarea între mijlocul celuia ce l-au lovit și între mijlocul celuia ce să rudiia cu sângele, după judecățile aceastea.
25. Și va scoate adunarea pre cela ce au ucis de la cela ce să rudeaște cu sângele, și-l va așăza pre el adunarea la cetatea scăpării lui, unde au scăpat. Și va lăcui acolo, până va muri preotul cel mare, pre carele au unsu pre el cu untdelemnul cel sfânt.
26. Iară de va ieși cu ieșirea cela ce au ucis, hotarăle cetății la care cu fugit acolo,
27. Și-l va afla pre el cela ce să rudeaște cu sângele, afară den hotarăle cetății scăpării lui, și va ucide cela ce să rudeaște cu sângele pre cel ucigaș, nu iaste vinovat;
28. Pentru că în cetatea scăpării lui să lăcuiască, până va muri preotul cel mare; și după ce va muri preotul cel mare, să va întoarce ucigașul la pământul ținerii lui.
29. Și vor fi aceastea voao la dreptate de judicată, întru rudele voastre, la toate lăcașurile voastre.
30. Tot cela ce ucide suflet, pren mărturii, vei ucide pre cela ce ucide. Și o mărturie nu va mărturisi pre suflet să moară.
31. Și nu veți lua răscumpărare pentru suflet de la cel ce au ucis, cela ce ieste vinovat a să omorî, pentru că cu moarte să va omorî.
32. Să nu luați răscumpărare ca să fugă la cetatea scăpărilor, ca să lăcuiască iarăș pre pământu, până va muri preotul cel mare.
33. Și să nu omorâți cu moarte pământul preste carele voi lăcuiți pre dânsul, pentru că sângele acesta omoară pământul; și nu se va curăți pământul de sângele cel ce s’au vărsat preste el, ce preste sângele celuia ce-l varsă.
34. Și nu veț pângări pământul pre carele lăcuiți preste dânsul, pre carele eu lăcuiescu între voi, pentru că Eu sânt Domnul, cela ce lăcuiaște în mijlocul fiilor lui Izrail’“.
CAP 36
modifică
1. Și să apropiară boiarii moșiilor neamului fiilor lui Galaad, feciorul lui Mahir, feciorul lui Manasi, den fealiul fiilor lui Iosif, și grăiră înaintea lui Moisi și înaintea lui Eliazar preotul și înaintea boiarilor caselor moșiilor fiilor lui Izrail și ziseră:
2. „Stăpânului nostru porunci Domnul să dea pământul moștenirii, cu sorți, fiilor lui Izrail. Și stăpânului nostru porunci Domnul să dea moștenirea lui Salpaad, fratelui nostru, featelor lui.
3. Și vor fi unui neam a fiilor Israil fămei și se va lua sorțul lor den ținearea părinților noștri și se vor adaoge la moștenirea fealiului căruia se vor face muieri, și den sorțul moștenirii noastre se va lua.
4. Iară de se va face luarea fiilor Izrail și se va adaoge moștenirea lor pre moștenirea fealiului cărora se vor face muieri, și den moștenirea fealiului moșiei noastre se va râdica moștenirea lor“.
5. Și porunci Moisi fiilor lui Izrail, pren porunca Domnului, zicând: „Așa fealiul fiilor lui Iosif zic.
6. Acesta e cuvântul ce au poruncit Domnul featelor Salpaad, zicând: ‘Unde va plăcea înaintea lor fie muieri, fără de numai den norodul părintelui lor să fie muieri. Și să nu să învârtejască moștenirea fiilor Izrail, den fealiu, la altu fealiu.
7. Pentru căci fieștecarele la moștenirea fealiului moșiei lui se vor lipi fiii lui Izrail.
8. Și toată fata rudindu-se, moștenire dentru fealiurile fiilor lui Izrail, unuia dentru norodul părintelui ei vor fi muieri, pentru ca să rudească fiii lui Israil, fieșcarele, moștenirea cea părintească a lui.
9. Și nu se va învârteji sorțul den fealiu la alt fealiu, ce fieștecarele întru moștenirea lui se vor lipi fiii lui Izrail, în ce chip au rânduitu Domnul lui Moisi’“,
10. Așa au făcut featele lui Salpaad.
11. Și să făcură Maala și Thersa și Egla și Melha și Nua, featele lui Salpaad, nepoților lor den norodul lui Manasi, să făcură muieri fiilor lui Iosif;
12. Și sa făcu moștenirea lor preste fealiul nărodului părintelui lor.
13. Aceastea-s poruncile și îndereptările și judecățile carele au poruncit Domnul, în mâna lui Moisi, la apusul Moav, la Iordan, de spre Ieriho.
| ▲ Începutul paginii. |