Biblia/Vechiul Testament/Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Eclesiasticul)/Capitolul 41
←←Capitolul 40 | Biblia de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] (Vechiul Testament, Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Eclesiasticul), Capitolul 41) |
Capitolul 42→→ |
- O, moarte! Cât de amară este amintirea ta omului care trăiește fericit întru avuțiile sale,
- Omului lipsit de griji și care sporește în toate și poate încă mânca!
- O, moarte, bună este judecata omului celui lipsit și scăzut de putere,
- Celui cu adânci bătrâneți și celui care de toate se învăluie și este neîncrezător și a pierdut răbdarea.
- Nu te teme de judecata morții; adu-ți aminte de cele dintâi ale tale și de cele de apoi.
- Această judecată de la Domnul este la tot trupul.
- Și pentru ce nu vrei ce place Celui Preaînalt? Ori zece, ori o sută, ori o mie de ani, nu este în locuința morților socoteală pentru ani.
- Fiii urâți se fac fiii păcătoșilor și cei care petrec în locașurile nelegiuiților.
- Moștenirea fiilor păcătoșilor va pieri și cu sămânța lor pururea va fi ocară.
- Pe tatăl nelegiuit îl vor huli fiii, că pentru el sunt de batjocură.
- Vai vouă, bărbați nelegiuiți care ați părăsit legea Dumnezeului celui Preaînalt,
- Că de vă veți naște, spre blestem vă veți naște, și de veți muri, spre osândă vă veți osebi.
- Toate câte sunt din pământ, în pământ se vor întoarce; așa și cei nelegiuiți, din blestem, în pieire.
- Mâhnirea oamenilor este pentru trupurile lor; iar numele cel rău al păcătoșilor se va stinge.
- Ai grijă de nume, că acesta-ți va rămâne mai mult decât o mie de comori mari de aur.
- Viața cea bună are zilele numărate; iar numele cel bun în veci rămâne.
- Învățătura cu pace o păziți fiilor! Înțelepciunea ascunsă și comoara neștiută, ce folos este de amândouă?
- Mai bun este omul care ascunde nebunia sa, decât omul care ascunde înțelepciunea sa.
- Drept aceea, rușinați-vă de cuvântul meu, că nu orice rușine este la locul ei; și nu toate tuturor plac cu adevărat.
- Rușinați-vă de desfrânare înaintea tatălui și a mamei și de minciună înaintea conducătorului și a celui puternic;
- De judecător și de domn, pentru păcat; de adunare și de popor, pentru fărădelege;
- De tovarăș și de prieten, pentru strâmbătate; și de oamenii cu care locuiești, pentru furtișag;
- Și de adevărul lui Dumnezeu și făgăduință, pentru punerea cotului peste pâini ca să le furi;
- De ponosul luării și al dării și de tăcere către cei care ți se închină;
- De căutarea la femeia desfrânată și de întoarcerea feței de la rudenii;
- De luarea părții și a darului și de căutarea la femeia cu bărbat;
- De căutarea la slujnica ta și de șederea pe așternutul ei;
- De prieteni pentru cuvintele cele de imputare, și de a imputa după ce vei da.
▲ Începutul paginii. |