Biblia/Vechiul Testament/Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Eclesiasticul)/Capitolul 42
←←Capitolul 41 | Biblia de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] (Vechiul Testament, Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Eclesiasticul), Capitolul 42) |
Capitolul 43→→ |
- Tot așa rușinați-vă de spunerea vorbelor celor din auzit și de descoperirea cuvintelor celor ascunse.
- Și așa vei fi rușinos adevărat și vei afla har înaintea a tot omul.
- Iar de acestea să nu te rușinezi și nu căuta în față, ca să grăiești:
- De legea Celui Preaînalt și de așezământul Lui și de judecată ca să îndreptezi pe cel nelegiuit;
- De socoteli bănești cu prietenul sau cu tovarășul de drum; de dreapta împărțire a moștenirii între rude;
- De cumpenile și de măsurile cele adevărate și de câștigul celor multe și celor puține,
- De câștigul din vânzare sau cumpărare, de multă certarea fiilor tăi și de sângeroasa pedepsire a robului tău.
- La femeia rea, bună este pecetea, și unde sunt mâini multe, încuie.
- Orice vei da, cu număr și cu măsură dă, și ce dai și ce iei, toate scrie-le.
- Nu te sfii să dai învățătură celui fără de minte, celui nebun și celui bătrân care se ceartă cu tinerii; și vei fi cu adevărat învățat și lăudat înaintea tuturor celor vii.
- Fata ascunsă, priveghere este tatălui și grija ei depărtează somnul de la el, cât este tânără, ca nu cumva să-i treacă vârsta, și după ce se mărită, să nu fie urâtă de bărbatul său;
- Cât este fecioară, ca nu cumva să se pângărească și în casa părintească să rămâie grea,
- Iar când va fi cu bărbatul ei ca nu cumva să se smintească,
- Și împreună locuind cu soțul ei să nu rămână stearpă.
- Cu fata îndărătnică întărește paza, ca nu cumva să te faci bucurie vrăjmașilor,
- Poveste în cetate și defăimare poporului și înaintea multora să te rușinezi.
- Nu căuta la tot omul pentru frumusețe și în mijlocul femeilor nu ședea.
- Că din haină iese molia Și de la femeie răutatea femeii.
- Mai bună este răutatea bărbatului decât femeia cea făcătoare de bine, și decât aceea care face rușine spre batjocură.
- Îmi voi aduce dar aminte de lucrurile Domnului și cele ce am văzut voi spune cu cuvintele Domnului.
- Soarele luminând, peste toate privește și de mărirea Domnului plin este lucrul Lui.
- Oare n-a dat Domnul sfinților ca să spună toate minunile Lui, care le-a întărit Domnul Atotștiutorul, ca să se întărească întru slava Lui toate?
- Adâncul și inima le cearcă și vicleșugurile lor le cunoaște.
- Că a cunoscut Domnul toată știința și a căutat la semnul veacului
- Vestind cele ce au trecut și cele ce vor veni și descoperind urmele celor ascunse.
- Nici un gând nu este neștiut de El și nici un cuvânt nu s-a ascuns de El.
- Împodobit-a lucrările înțelepciunii Sale, Cel care este mai înainte de veac și în veac.
- Nici s-a adăugat, nici s-a împuținat și sfatul nimănui nu i-a trebuit.
- Cât sunt de frumoase lucrurile Lui, și, până la o scânteie, vrednice de a le privi!
- Toate acestea trăiesc și petrec în veac, în toate trebuințele toate ascultă.
- Toate sunt pereche, unul împotriva altuia și n-a făcut nimic cu scădere.
- Una cu alta au întărit cele bune și cine se va sătura văzând slava Lui?
▲ Începutul paginii. |