Biblia/Vechiul Testament/Cartea întâi Paralipomena/Capitolul 29

 

1. După aceea a zis regele David către toată adunarea: „Solomon, fiul meu, singurul pe care l-a ales Dumnezeu, este tânăr și cu puțină putere, iar lucrul acesta este mare, fiindcă nu este pentru om zidirea aceasta, ci pentru Domnul Dumnezeu.
2. Din toate puterile am pregătit eu pentru templul lui Dumnezeu mult aur pentru lucrurile cele de aur, argint pentru cele de argint, aramă pentru cele de aramă, fier pentru cele de fier, lemn pentru cele de lemn, pietre de onix și pietre pentru încrustat, pietre frumoase de diferite culori și tot felul de pietre scumpe și multă marmură.
3. Mai mult! Din dragoste pentru templul Dumnezeului meu, dau încă tot ce am eu aur și argint, templului Dumnezeului meu, afară de ceea ce am pregătit eu pentru templul cel sfânt.
4. Și anume: trei mii de talanți de aur, aur de ofir, șapte mii de talanți de argint curat, pentru căptușirea pereților în templu.
5. Pentru orice lucru de aur, pentru tot lucrul de argint și pentru tot lucrul de mână de meșter. Și cine vrea să vină astăzi cu mâinile pline la Domnul?”
6. Au început atunci să aducă jertfă capii de familii și căpeteniile triburilor, căpeteniile peste mii și peste sute și căpeteniile cele peste averea regelui.
7. Și au dat pentru zidirea templului lui Dumnezeu cinci mii de talanți și zece mii de drahme aur, argint zece mii de talanți, aramă optsprezece mii talanți și fier o sută de mii de talanți.
8. Și cei care aveau pietre scumpe, le-au dat și pe acelea în vistieria templului Domnului, prin mâinile lui Iehiel Gherșonitul.
9. Și s-a bucurat poporul de râvna lor, pentru că din toată inima au jertfit Domnului. De asemenea s-a bucurat foarte mult și regele David.
10. Atunci a slăvit David pe Domnul înaintea a toată adunarea și a zis: „Binecuvântat ești Tu, Doamne Dumnezeul lui Israel, Tatăl nostru, din veac și până în veac.
11. A Ta este, Doamne, măreția și puterea și slava și biruința și strălucirea; toate câte sunt în cer și pe pământ sunt ale Tale; a Ta este, Doamne, împărăția și Tu ești mai presus de toate, ca unul ce împărățești peste toate.
12. Bogăția și slava sunt de la fața Ta și Tu domnești peste toate; în mâna Ta este tăria și puterea și în puterea Ta stă să mărești și să întărești toate.
13. Și acum dar, Dumnezeul nostru, Te slăvim pe Tine și lăudăm preaslăvit numele Tău.
14. Că cine sunt eu și cine este poporul meu, încât să avem putința de a face asemenea jertfe? Dar de la Tine sunt toate și cele primite din mâna Ta ți le-am dat ție;
15. Căci călători suntem noi înaintea Ta și pribegi, ca toți părinții noștri; ca umbra sunt zilele noastre pe pământ și nimic nu este statornic.
16. Doamne Dumnezeul nostru, toată această mulțime de lucruri, pe care am pregătit-o noi pentru a zidi templu sfânt numelui Tău, din mâna Ta le avem și ale Tale sunt toate.
17. Știu, Dumnezeul meu, că ispitești inimile și iubești curățenia inimii! Eu din inimă curată am jertfit toate și văd acum că și poporul Tău, care se află aici, cu bucurie Îți jertfește ție.
18. Doamne Dumnezeul lui Avraam și al lui Isaac și al lui Iacov, părinții noștri, păzește acestea în veci, această aplecare a gândurilor inimii poporului Tău și îndreaptă inimile lor către Tine.
19. Iar lui Solomon, fiul meu, dăruiește-i inimă dreaptă ca să păzească poruncile Tale, descoperirile Tale și legile Tale și să împlinească toate acestea și să înalțe clădirea pentru care am făcut pregătire”.
20. Apoi a zis David către toată adunarea: „Binecuvântați pe Domnul Dumnezeul nostru!” Și toată adunarea a binecuvântat pe Domnul Dumnezeul părinților săi și a căzut și s-a închinat Domnului și regelui.
21. Apoi au adus Domnului jertfe și au înălțat arderi de tot Domnului, a doua zi după aceasta: o mie de miei, o mie de berbeci și o mie de viței cu turnările lor și o mulțime de jertfe de la tot Israelul.
22. Și au mâncat și au băut înaintea Domnului în ziua aceea cu mare bucurie; iar în alt rând au făcut rege pe Solomon, fiul lui David, și l-au uns înaintea Domnului ca rege, iar pe Țadoc arhiereu.
23. Și s-a urcat Solomon pe tronul Domnului, ca rege, în locul lui David, tatăl său, și a avut spor și tot Israelul s-a supus lui.
24. S-au supus lui Solomon de asemenea toate căpeteniile și puternicii, precum și toți fiii lui David.
25. Iar Domnul a mărit pe Solomon în ochii a tot Israelul și i-a dăruit domnie slăvită, cum nu mai avusese înainte de el nici unul din regii lui Israel.
26. David, fiul lui Iesei, a domnit peste tot Israelul.
27. Timpul domniei lui peste Israel a fost patruzeci de ani: în Hebron a domnit el șapte ani, iar în Ierusalim a domnit treizeci și trei.
28. Și a murit la adânci bătrânețe, sătul de viață, de bogăție și de slavă, iar în locul lui s-a făcut rege Solomon, fiul său.
29. Faptele lui David, cele dintâi și cele de pe urmă, sunt scrise în însemnările lui Samuel văzătorul și în însemnările lui Natan proorocul și în însemnările lui Gad văzătorul,
30. Precum și toată domnia lui și bărbăția lui și întâmplările ce s-au petrecut cu el și cu Israel și cu toate împărățiile pământului.

▲ Începutul paginii.