Biblia/Vechiul Testament/Cartea a doua Paralipomena/Capitolul 1

←←Cartea întâi Paralipomena, Capitolul 29

Biblia de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] (Vechiul Testament, Cartea a doua Paralipomena, Capitolul 1)

Capitolul 2→→

1. În vremea aceea Solomon, fiul lui David, se întărise în domnie și Domnul Dumnezeul lui era cu el, înălțându-l foarte sus.
2. Solomon a poruncit să se adune tot Israelul: căpeteniile peste mii, căpeteniile peste sute, judecătorii și toți cei ce cârmuiau în Israel, până la capii de familie.
3. Apoi s-a dus Solomon și toată adunarea pe înălțimea cea din Ghibeon, căci acolo era cortul cel dumnezeiesc al adunării pe care-l făcuse Moise, robul lui Dumnezeu, în pustiu.
4. Chivotul Domnului îl adusese David din Chiriat-Iearim la locul pe care-l pregătise pentru el David, în Ierusalim, unde-i făcuse un cort nou.
5. Iar jertfelnicul cel de aramă, pe care-l făcuse Bețaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, rămăsese acolo, înaintea cortului celui vechi al Domnului. Pe acesta îl cerceta Solomon cu adunarea.
6. Și aici, înaintea feței Domnului, pe jertfelnicul cel de aramă, care era înaintea cortului adunării, a adus Solomon o mie de arderi de tot.
7. În noaptea aceea S-a arătat Dumnezeu lui Solomon și i-a zis: „Cere, ce dorești să-ți dau?”
8. Iar Solomon a zis către Dumnezeu: „Tu ai făcut cu David, tatăl meu, milă mare și m-ai pus pe mine rege în locul lui.
9. Să se împlinească dar, Doamne Dumnezeule, cuvântul Tău cel către David, tatăl meu! De vreme ce m-ai pus pe mine peste un popor mult la număr, ca pulberea pământului,
10. Apoi dă-mi mie acum înțelepciune și știință, ca să pricep cum să cârmuiesc pe poporul acesta, căci cine poate să cârmuiască pe acest mare popor al Tău?”
11. Atunci Dumnezeu a zis către Solomon: „Pentru că tu ai avut la inimă asemenea lucru și n-ai cerut bogăție, averi și slavă, nici sufletele neprietenilor tăi; n-ai cerut deasemenea nici zile multe, ci ai cerut înțelepciune și știință, ca să judeci pe poporul Meu peste care te-am pus rege,
12. De aceea ți se dă înțelepciune și știință, iar bogăție, averi și slavă îți voi da atâta câtă n-au mai avut regii cei dinainte de tine și nici după tine nu vor mai avea.”
13. Apoi a venit Solomon de pe înălțimea cea din Ghibeon, de la cortul adunării, la Ierusalim și a domnit peste Israel.
14. După aceea Solomon a adunat care de război și călăreți; și avea o mie patru sute de care de rzboi și douăsprezece mii de călăreți. Pe toți aceștia i-a așezat în cetățile în care ținea carele de război, precum și pe lângă rege în Ierusalim.
15. Și a făcut regele ca argintul și aurul să fie în Ierusalim la preț ca pietrele de rând, iar cedrii, prin mulțimea lor, ajunseseră la preț ca smochinii cei sălbatici care cresc mulțime prin locurile joase.
16. Caii i se aduceau lui Solomon din Egipt și din Cheve (Coa); negustorii regelui îi cumpărau cu bani, din Cheve (Coa).
17. Un car de război se cumpăra și se aducea din Egipt cu șase sute sicli de argint, iar calul, cu o sută cincizeci. Tot astfel aduceau ei și tuturor Heteilor și regilor Siriei.

▲ Începutul paginii.