Biblia/Vechiul Testament/Cartea lui Iosua Navi/Capitolul 17

 

1. De asemenea a căzut, la sorți, parte și seminției lui Manase, căci acesta era întâiul născut al lui Iosif. Lui Machir întâiul născut al lui Manase, care fusese viteaz în război, i-a căzut Galaadul și Vasanul.
2. Dar le-au căzut, la sorți, părți și celorlalți fii ai lui Manase, după familiile lor: fiilor lui Abiezer, fiilor lui Helec, fiilor lui Asriel, fiilor lui Sichem, fiilor lui Hefer și fiilor lui Șemida. Aceștia sunt fiii lui Manase, fiul lui Iosif de parte bărbătească, după familiile lor.
3. Iar Salfaad, fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, n-a avut fii, ci numai fiice, ale căror nume sunt acestea: Mahla, Noa, Hogla, Milca și Tirța.
4. Acestea au venit la preotul Eleazar și la Iosua, fiul lui Navi, și la căpetenii și au zis: "Domnul a poruncit lui Moise să ni se dea parte și nouă între frații noștri". Și li s-a dat parte, între frații tatălui lor.
5. Și a căzut lui Manase zece părți, afară de țara Galaadului și a Vasanului, care erau peste Iordan,
6. Pentru că fiicele fiilor lui Manase au primit părți printre fiii lui, iar rara Galaadului s-a cuvenit celorlalți fii ai lui Manase.
7. Hotarul pământului fiilor lui Manase pleca de la Așer către Micmetat, care e în fața Sichemului; de aici hotarul merge spre dreapta, până la locuitorii En-Tapuahului.
8. Pământul Tapuah a căzut lui Manase; iar cetatea Tapuah, de la hotarul lui Manase, a rămas fiilor lui Veniamin.
9. De aici hotarul se pogoară spre râul Cana, pe malul de miazăzi al râului.
10. Cetățile acestea sunt ale lui Efraim, deși sunt între fiii lui Manase. Hotarul lui Manase se sfârșește la mare, pe partea de miazănoapte a râului. Partea de miazăzi este a lui Efraim, iar cea de la miazănoapte este a lui Manase. Marea însă era hotarul lor la apus. La miazănoapte se mărginea cu Așer, iar spre răsărit cu Isahar.
11. În Isahar și Așer sunt ale lui Manase: Bet-Șean cu locurile care se țin de el, Ibleam cu locurile care se țin de el, locuitorii din Dor și din locurile care țin de el, locuitorii din En-Dor și locurile care țin de el, locuitorii din Taanac și locurile care țin de el, locuitorii Meghidonului și locurile care țin de el, și a treia parte din Nafet cu satele lui.
12. Fiii lui Manase n-au putut alunga pe locuitorii acestor orașe și Canaaneii au rămas să locuiască în țara lui.
13. Când fiii lui Israel au ajuns puternici, atunci Canaaneii au fost făcuți birnici ai lor, dar de alungat nu i-au alungat.
14. Fiii lui Iosif au zis către Iosua: "Pentru ce ne-ai dat o singură parte și un singur sorț, când noi suntem mulți, de vreme ce ne-a binecuvântat așa Domnul?"
15. Și Iosua le-a răspuns: "Dacă sunteți mulți, duceți-vă în păduri și acolo, în țara Ferezeilor și Refaimilor, căutați-vă loc, dacă muntele Efraim vă e strâmt!"
16. Iar fiii lui Iosif au zis: "Muntele nu va rămâne al nostru, pentru că toți Canaaneii care locuiesc în vale au căruțe de fier, atât cei din Bet-Șean și din locurile care țin de ea, cât și cei din șesul Izreel".
17. Dar Iosua a zis către casa lui Iosif, lui Efraim și lui Manase: "Tu ești mult la număr și ai putere multă. Deci nu vei avea numai o parte.
18. Muntele va fi al tău și pădurea. Tu îl vei curăți și va fi al tău până la capătul lui, căci tu vei izgoni pe Canaanei, deși ei au căruțe de fier; deși ei sunt tari, tu îi vei birui".

▲ Începutul paginii.