Cântece (Heine, Ion Bentoiu)/1

 

La poarta casei bătrânești
M-așteaptă primăvara;
Ca o grădină din povești
De flori e plină țara.

Trăsura merge-n trap ușor
Pe drumuri fermecate,
Iubita-mi cată-n ochi cu dor
Și simt cum pieptu-i bate.

E soare, cântec și parfum,
Podoabe sclipitoare.
Un mic copac își mișcă-n drum
Căpșorul lui în floare.

Din iarbă florile trimit
Privirea lor mirată
Spre mine, omul fericit.
Și spre frumoasa fată.

* * *

Pe holde coasa va cădea,
Cu zingătu-i curând;
S-or duce florile — și ea
Mă va lăsa plângând...