Cântece (Heine, Ion Bentoiu)/2

←

Cântece
de Heinrich Heine, traducere de Ion Bentoiu

2

→

Publicate în Analele Dobrogei, an. 1, nr. 2, 1920, p. 213

42536Cântece — 2Ion BentoiuHeinrich Heine

Femeie dulce și iubită,
Eu niciodată n-aș putea
Să uit acele vremuri duse,
Când trup și suflet fuși a mea.

Ah, trupul tău gingaș și tânăr,
Aș vrea să-l am și—acum mereu;
Poți pune sufletul în groapă,
Căci suflet am destul și eu.

Din el voiesc să-ți dau o parte
Și-n brațe să te strâng apoi—
Așa vom fi de-atunci nainte,
Un trup și-un suflet amândoi...