Constituția României (1923)

 

România

Acest text face parte din seria:
Constituția României

1864 · 1866 · 1923 · 1938
1948 · 1952 · 1965
1991 · 2003

TITLUL I. - Despre teritoriul României

Art. 1. - Regatul României este un Stat național unitar și indivizibil.

Art. 2. - Teritoriul României este nealineabil.
Hotarele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decât în virtutea unei legi.

Art. 3. - Teritoriul României nu se poate coloniza cu populațiuni de gintă străină.

Art. 4. - Teritoriul României din punct de vedere administrativ se împarte în județe, județele în comune.
Numărul, întinderea și subdiviziunile lor teritoriale se vor stabili după formele prevăzute în legile de organizare administrativă.

TITLUL II. - Despre drepturile Românilor

Art. 5. - Românii, fără deosebire de origină etnică, de limbă sau de religie, se bucură de libertatea conștiinței, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociație și de toate libertățile și drepturile stabilite prin legi.

Art. 6. - Constituția de față și celelalte legi relative la drepturile politice determină cari sunt, osebit de calitatea de Român, condițiunile necesare pentru exercitarea acestor drepturi.
Legi speciale, votate, cu majoritate de două treimi, vor determina condițiunile sub cari femeile pot avea exercițiul drepturilor politice. Drepturile civile ale femeilor se vor stabili pe baza deplinei egalități a celor două sexe.

Art. 7. - Deosebirea de credințe religioase și confesiuni, de origină etnică și de limbă, nu constitue în România o piedică spre a dobândi drepturile civile și politice și a le exercita.
Numai naturalizarea aseamănă pe străin cu Românul pentru exercitarea drepturilor politice.
Naturalizarea se acordă în mod individual de Consiliul de Miniștri, în urma constatării unei comisiuni, compusă din: primul-președinte și președintii Curții de apel din Capitala Țării, că solicitantul îndeplinește condițiunile legale.
O lege specială va determina condițiunile și procedura prin care străinii dobândesc naturalizarea. Naturalizarea nu are efect retroactiv. Soția și copiii minori profită, în condițiunile prevăzute de lege, de naturalizarea soțului sau tatălui.

Art. 8. - Nu se admite în Stat nici o deosebire de naștere sau de clase sociale. Toți Românii, fără deosebire de origină etnică, de limbă sau de religie, sunt egali înaintea legii și datori a contribui fără deosebire la dările și sarcinile publice.
Numai ei sunt admisibili în funcțiunile și demnitățile publice, civile și militare. Legi speciale vor determina Statutul funcționarilor publici.
Străinii nu pot fi admiși în funcțiunile publice decât în cazuri excepționale și anume statornicite de legi.

Art. 9. - Toți străinii aflători pe pământul României se bucură de protecțiunea dată de legi persoanelor și averilor în genere.

Art. 10. - Toate privilegiile de orice natură, scutirile și monopolurile de clasă sunt oprite pentru totdeauna în Statul Român.
Titlurile de noblețe sunt și rămân neadmise în Statul Român. Decorațiunile străine se vor purta de Români numai cu autorizarea Regelui.

Art. 11. - Libertatea individuală este garantată.
Nimeni nu poate fi urmărit sau percheziṭionat, decât în cazurile și după formele prevăzute de legi.
Nimeni nu poate fi deținut sau arestat decât în puterea unui mandat judecătoresc motivat care trebue să-i fie comunicat în momentul arestării sau cel mai târziu în 24 ore după deținere sau arestare.
În caz de vină vădită, deținerea sau arestarea se poate face imediat, iar mandatul se va emite în 24 ore și i se va comunica conform alineatului precedent.

Art. 12. - Nimeni nu poate fi sustras în contra voinței sale dela judecătorii ce-i dă legea.

Art. 13. - Domiciliul este neviolabil.
Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face decât de autoritățile competinte, în cazurile anume prevăzute de lege și potrivit formelor de ea prescrise.

Art. 14. - Nici o pedeapsă nu poate fi înființată, nici aplicată decât în puterea unei legi.

Art. 15. - Nici o lege nu poate înființa pedeapsa confiscării averilor.

Art. 16. - Pedeapsa cu moarte nu se va putea reînființa afară de cazurile prevăzute în Codul penal militar în timp de răsboi.

Art. 17. - Proprietatea de orice natură precum și creanțele asupra Statului sunt garantate.
Autoritatea publică, pe baza unei legi, este în drept a se folosi, în scop de lucrări de interes obștesc, de subsolul oricărei proprietăți imobiliare, cu obligațiunea de a desdăuna pagubele aduse suprafeței, clădirilor și lucrărilor existente. În lipsă de învoială despăgubirea se va fixa de justiție.
Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică și după o dreaptă și prealabilă despăgubire stabilită de justiție. O lege specială va determina cazurile de utilitate publică, procedura și modul exproprierii.
În afară de expropriere pentru căile de comunicație, salubritate publică, apărarea țării și lucrări de interes militar, cultural și acele impuse de interesele generale directe ale Statului și administrațiilor publice, celelalte cazuri de utilitate publică vor trebui să fie stabilite prin legi votate cu majoritate de două treimi.
Legile existente privitoare la alinierea și lărgirea stradelor de prin comune precum și la malurile apelor ce curg prin sau pe lângă ele rămân în vigoare în tot cuprinsul Regatului.

Art. 18. - Numai Românii și cei naturalizați români pot dobândi cu orice titlu și deține imobile rurale în România. Străinii vor avea drept numai la valoarea acestor imobile.

Art. 19. - Zăcămintele miniere precum și bogățiile de orice natură ale subsolului sunt proprietatea Statului.
Se exceptează masele de roci comune, carierele de materiale de construcție și depozitele de turbă, fără prejudiciul drepturilor dobândite de Stat pe baza legilor anterioare.
O lege specială a minelor va determina normele și condițiile de punere în valoare a acestor bunuri, va fixa redevența proprietarului suprafeței și va arăta tot deodată putința și măsura în care aceștia vor participa la exploatarea acestor bogății. Se va ține seama de drepturile câștigate, întrucât ele corespund unei valorificări a subsolului și după distincțiile ce se vor face în legea specială.
Concesiunile miniere de exploatare, instituite sau date, conform legilor azi în vigoare, se vor respecta pe durata pentru care s-a acordat, iar exploatările miniere existente făcute de proprietari numai cât timp le vor exploata. Nu se vor putea face concesiuni perpetue.
Toate concesiunile și exploatările prevazute în aliniatul precedent vor trebui însa sa se conformeze regulelor ce se vor stabili prin lege, care va prevedea și maximum de durată al acelor concesiuni și exploatări și care nu va trece de cincizeci de ani dela promulgarea acestei Constituții.

Art. 20. - Căile de comunicație, spațiul atmosferic și apele navigabile și flotabile sunt de domeniul public.
Sunt bunuri publice apele ce pot produce forța motrică și acele ce pot fi folosite în interes obștesc.
Drepturile câștigate se vor respecta sau se vor răscumpăra prin expropriere pentru caz de utilitate publică, dupa o dreaptă și prealabilă despăgubire.
Legi speciale vor determina limita în care toate drepturile de mai sus vor putea fi lăsate în folosința proprietarilor, modalitățile exploatării, precum și despăgubirile cuvenite pentru utilizarea suprafeței și pentru instalațiile în ființă.

Art. 21 . - Toti factorii producṭiunii se bucură de o egală ocrotire.
Statul poate interveni prin legi, în raporturile dintre aceṣti factori pentru a preveni conflicte economice sau sociale.
Libertatea muncii va fi apărată.
Legea va regula asigurarea socială a muncitorilor, în caz de boală, accidente și altele.

Art. 22. - Libertatea conștiinṭei este absolută.
Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate ṣi protecṭiune, întrucât exerciṭiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri ṣi legilor de organizare ale Statului.
Biserica creṣtină ortodoxă ṣi cea greco-catolică sunt biserici româneṣti.
Biserica ortodoxă română fiind religia marei majorităṭi a Românilor, este biserica dominantă în Statul Român; iar cea greco-catolică are întâietatea faṭă de celelalte culte.
Biserica ortodoxă română este ṣi rămâne neatârnată de orice chiriachie străină, păstrându-ṣi însă unitatea cu Biserica ecumenică a Răsăritului în privinṭa dogmelor.
În tot regatul României, biserica creṣtină ortodoxă va avea o organizaṭie unitară cu participarea tuturor elementelor ei constitutive, clerici ṣi mireni.
O lege specială va statornici principiile fundamentale ale acestei organizaṭii unitare, precum ṣi modalitatea după care Biserica îṣi va reglementa, conduce ṣi administra, prin organele sale proprii ṣi sub controlul Statului, chestiunile sale religioase, culturale, fundaṭionale ṣi epitropeṣti.
Chestiunile spirituale ṣi canonice ale Bisericii ortodoxe române se vor regula de o singură autoritate sinodală centrală.
Mitropoliṭii ṣi episcopii Bisericii ortodoxe române se vor alege potrivit unei singure legi speciale.
Raporturile dintre diferitele culte ṣi Stat se vor stabili prin lege.

Art. 23. - Actele stării civile sunt de atribuṭia legii civile.
Întocmirea acestor acte va trebui să preceadă întotdeauna binecuvântarea religioasă.

Art. 24. - Învăṭământul este liber în condiṭiunile stabilite prin legile speciale ṣi întru cât nu va fi contrar bunelor moravuri ṣi ordinei publice.
Învăṭământul primar este obligator. În ṣcolile Statului acest învăṭământ se va da gratuit.
Statul, judeṭele ṣi comunele vor da ajutoare ṣi înlesniri elevilor lipsiṭi de mijloace, în toate gradele învăṭământului în măsura ṣi modalităṭile prevăzute de lege.

Art. 25. - Constiṭutiunea garantează tuturor libertatea de a comunica și publica ideile și opiniunile lor prin grai, prin scris și prin presă, fiecare fiind răspunzător de abuzul acestor libertăṭi în cazurile determinate prin codicele penal, care nici într-un caz nu va putea restrânge dreptul în sine.
Nici o lege excepṭională nu se va putea înfiinṭa în această materie.
Nici cenzura, nici altă măsură preventivă pentru apariṭiunea, vinderea sau distribuṭiunea oricărei publicaṭiuni nu se va putea înfiinṭa.
Nu este nevoe de autorizaṭiunea prealabilă a nici unei autorităṭi pentru apariṭiunea oricărei publicaṭiuni.
Nici o cauṭiune nu se va cere dela ziaristi, scriitori, editori, tipografi și litografi.
Presa nu va fi pusă nici odată sub regimul avertismentelor. Nici un ziar sau publicaṭiune nu va putea fi suspendat sau suprimat. Orice publicatiune periodică de orice natură va trebui să aibă un director răspunzător. Directorul său redactorul vor trebui să se bucure de drepturile civile și politice. Numele directorului și numele redactorului vor figura vizibil și permanent în fruntea publicațiunii.
Înainte de apariṭiunea publicaṭiunii periodice, proprietarul ei e obligat a declara și înscrie numele său la tribunalul de comerț. Sancṭiunile acestor dispoziṭiuni se vor prevedea prin legi speciale.

Art. 26. - În ce privește publicaṭiunile neperiodice, răspunzător de scrierile sale este autorul, în lipsa acestuia editorul ;patronul tipogafiei răspunde când autorul și editorul nu au fost descoperiṭi.
La publicaṭiunile periodice, responsabilitatea o au : autorul, directorul sau redactorul în ordinea enumerării. Proprietarul în toate cazurile este solidar răspunzător de plata despăgubirilor civile.
Delictele de presă se judecă de juraṭi , afară de cazurile aci statornicite, cari se vor judeca de tribunalele ordinare, potrivit dreptului comun :
a) Delictele ce s'ar comite impotriva Suveranilor ṭării, Principelui Moștenitor, membrilor Familiei Regale și Dinastiei, șefilor Statelor Străine și reprezentanṭilor lor ;
b) Îndemnurile directe la omor și rebeliune, în cazurile când nu au fost urmate de execuṭiune ;
c) Calomniile, injuriile, difamaṭiile aduse particularilor sau funcṭionarilor publici, oricari ar fi, atinși în viaṭa lor particulară sau în cinstea lor personală.
Arestul preventiv în materie de presă este interzis.

Art. 27. - Secretul scrisorilor, telegramelor și al convorbirilor telefonice este neviolabil.
O lege specială va stabili cazurile în cari justiṭia, în interesul instrucṭiunii penale, va putea face excepṭiune la dispoziṭiunea de faṭă.
Aceeaș lege va determina responsabilitatea agenṭilor Statului și a particularilor pentru violarea secretului scrisorilor, telegramelor și convorbirilor telefonice.

Art. 28. - Românii, fără deosebire de origina etnică, de limbă sau de religie, au dreptul de a se aduna pașnici și fără arme, conformându-se legilor care regulează exercitarea acestui drept pentru a trata tot felul de chestiuni ; întru aceasta nu este trebuinṭă de autorizare prealabilă.
Întrunirile sub cerul liber sunt permise, afară de pieṭele și căile publice.
Întrunirile, procesiunile și manifestaṭiile pe căile și piețele publice sunt supuse legilor poliṭieneṣti.

Art. 29. - Românii, fără deosebire de origina etnică, de limbă sau de religie, au dreptul a se asocia, conformându-se legilor care regulează exerciṭiul acestui drept.
Dreptul de liberă asociaṭiune nu implică în sine dreptul de a crea persoane juridice. Condiṭiunile în cari se acordă personalitatea juridică se vor stabili prin o lege specială.

Art. 30. - Fiecare are dreptul de a se adresa la autorităṭile publice prin petiṭiuni subscrise de către una sau mai multe persoane, neputând însă petiṭiona decât în numele subscrișilor.
Numai autorităṭile constituite au dreptul de a adresa petiṭiuni în nume colectiv.

Art. 31. - Nici o autorizare prealabilă nu este necesară pentru a se exercita urmăriri contra funcṭionarilor publici pentru faptele administraṭiunii lor de părṭile vătămate, rămânând însă neatinse regulile speciale statornicite în privinṭă miniștrilor.
Cazurile și modul urmăririi se vor regula prin anume lege.
Dispoziṭiuni speciale în codicele penal vor determină penalităṭile prepuitorilor.

Art. 32. - Nici un Român, fără autorizarea guvernului, nu poate intra în serviciul unui Stat străin, fără ca însuș prin aceasta să-și piardă cetăṭenia.
Extrădare refugiaṭilor politici este oprită.

TITLUL III. - Despre puterile Statului

Art. 33. - Toate puterile Statului emană dela naṭiune, care nu le poate exercita decât numai prin delegaṭiuni ṣi după principiile ṣi regulile aṣezate în Constituṭiunea de faṭă.

Art. 34. - Puterea legislativă se exercită colectiv de către Rege ṣi Reprezentațiunea națională. Reprezentațiunea națională se împarte în două Adunări :
Senatul ṣi Adunarea deputaților.
Orice lege cere învoirea a câtor trele ramuri ale puterii legiuitoare.
Nici o lege nu poate fi supusa sancțiunii regale decât dupa ce se va fi discutat ṣi votat liber de majoritatea ambelor Adunari.

Art. 35. - Inițiativa legilor este dată fiecăreia din cele trei ramuri ale puterii legislative.
Totuṣ orice lege relativă la veniturile ṣi cheltuelile Statului sau la contingentul armatei trebuie să fie votată mai întâi de Adunarea deputaților.

Art. 36. - Interpretațiunea legilor cu drept de autoritate se face numai de puterea legiuitoare.

Art. 37. - Promulgarea legilor, votate de ambele Adunari, se va face prin îngrijirea ministerului justiției, care va păstra unul din originalele legilor votate, iar al doilea original se păstrează de Arhivele Statului.
Ministerul justiției este și pastratorul marelui Sigiliu al Statului.
In fiecare an ministerul justiției va publica colecțiunea legilor ṣi regulamentelor, în care legile vor fi inserate purtând numarul de ordine după data promulgării.

Art. 38. - Nici o lege, nici un regulament de administrațiune generală, judeṭeană sau comunală nu pot fi îndatoritoare decat dupa ce se publică în chipul hotărât de lege.

Art. 39. - Puterea executivă este încredinṭată Regelui, care o exercită în modul regulat prin Constituțiune.

Art. 40. - Puterea judecătorească se exercită de organele ei.
Hotărârile lor se pronunṭă în virtutea legii ṣi se execută în numele Regelui.

Art. 41 . - Interesele exclusiv judeṭene sau comunale se regulează de către consiliile judeṭene sau comunale, după principiile aṣezate prin Constituțiune ṣi prin legi speciale.

CAPITOLUL I. - Despre reprezentare națională.

Art. 42. - Membrii Adunărilor reprezintă națiunea.

Art. 43. - Ședintele Adunărilor sunt publice.
Regulamentele lor fixează cazurile și modul în care aceste ședințe pot fi declarate secrete.

Art. 44. - Fiecare din Adunări verifică titlurile membrilor săi și judecă contestațiunile ce se ridică în această privință.
Nici o alegere nu poate fi invalidată decât cu două treimi din numărul membrilor prezenți.

Art. 45. - Nimeni nu poate fi totdeodată membru al uneia și al celeilalte Adunări;

Art. 46. - Deputații și senatorii numiți de puterea executivă într'o funcțiune salariată, pe care o primesc, pierd deplin drept mandatul lor de reprezentanți ai națiunii.
Această dispozițiune nu se aplică miniștrilor și subsecretarilor de Stat. Legea electorală determină incompatibilitățile.

Art. 47. - La începutul fiecarei legislaturi și a fiecarei sesiuni ordinare, Adunarea deputaților și Senatul aleg din sânul lor pe președintele, vicepreședinții și membrii birourilor, potrivit regulamentelor interioare.

Art. 48. - Orice hotarire se ia cu majoritatea absoluta a voturilor, afara de cazurile cand prin Constituțiune, legi sau regulamentele Corpurilor legiuitoare se cere un numar superior de voturi. In caz de paritate a voturilor, propunerea in deliberare este respinsa. Adunarile țin sedinte cu jumatate plus unul din numarul membrilor inscriși in apelul nominal.

Art. 49. - Voturile se dau prin ridicare și sedere, prin viu graiu sau prin scrutin secret. Un proect de lege nu poate fi adoptat decat dupa ce s'a votat articol cu articol.

Art. 50. - Fiecare din Adunari are dreptul de ancheta.

Art. 51 . Adunarile au dreptul de a amenda și de a desparți în mai multe parți articolele și amendamentele propuse.

Art. 52. - Fiecare membru al Adunarilor are dreptul a adresa ministrilor interpelari; la care acestia sunt obligați a raspunde în termenul prevazut de regulament.

Art. 53. - Oricine are dreptul a adresa petițiuni Adunarilor prin mijlocirea biroului sau unuia din membrii sai. Fiecare din Adunari are dreptul a trimite ministrilor petițiunile ce-i sunt adresate.
Ministrii sunt datori a da explicațiuni asupra cuprinderii lor ori de cate ori Adunarea o cere.

Art. 54. - Nici unul din membrii uneia sau celeilalte Adunari nu poate fi urmarit sau prigonit pentru opiniunile și voturile emise de dansul în cursul exercițiului mandatului sau.

Art. 55. - Nici un membru al uneia sau celeilalte Adunari nu poate în timpul sesiunii, sa fie nici urmarit, nici arestat în materie de represiune, decat cu autorizarea Adunarii din care face parte, afara de cazul de flagrant delict.
Daca a fost arestat preventiv sau urmarit în timpul cand sesiunea era închisa, urmarirea sau arestarea trebuesc supuse aprobarii Adunarii din care face parte, îndata dupa deschiderea sesiunii Corpurilor legiuitoare.
Detențiunea sau urmarirea unui membru al uneia sau celeilalte Adunari este suspendata în timpul sesiunii; daca Adunarea o cere.

Art. 56. - Fiecare Adunare determina, prin regulamentul sau, modul dupa care ea iși exercita atribuțiunile.

Art. 57. - Fiecare din Adunari delibereaza și ia hotariri separat, afara de cazurile anume specificate în Constituțiunea de fata.

Art. 58. Orice întrunire a unuia din Corpurile legiuitoare în fara de timpul sesiunii celuilalt este nula de drept.

Art. 59. - Fiecare din ambele Adunari are dreptul exclusiv de a execita propria sa poliție prin presedintele ei, care singur, dupa încuviintarea Adunarii, poate da ordin gardei de serviciu.

Art. 60. - Nici o putere armata nu se poate pune la ușile sau în jurul uneia sau alteia din Adunari fara învoirea ei.

Art. 61 . - Legea electorala stabileste toate condițiunile cerute pentru a fi alegator la Adunarea deputaților și la Senat, incapacitațile și nedemnitațile precum și procedura electorala.

Art. 62. - Membrii ambelor Corpuri legiuitoare sunt aleși pentru patru ani.

Art. 63. - Diurnele deputaților și senatorilor se stabilesc prin lege.

SECTIUNEA I. - Despre Adunarea deputaților.

Art. 64. - Adunarea Deputaților se compune din deputați aleși de cetatenii Romani majori, prin vot universal, egal, direct obligator și secret pe baza reprezentarii minoritații.

Art. 64. - Alegerea deputaților se face pe circumscripții electorale. Circumscripția electorala nu poate fi mai mare decat un judet.
Legea electorala stabileste numarul deputaților de ales în fiecare circumcripție proporțional cu populația.

Art. 66. - Spre a fi eligibil la Adunarea deputaților se cere: a) A fi cetatean roman;
b) A avea exercițiul drepturilor civile și politice;
c) A avea varsta de douazeci și cinci de ani impliniți;
d) A avea domiciliul în Romania.
Legea electorala va determina incapacitațile.

SECTIUNEA II. - Despre Senat.

Art. 67. - Senatul se comune din senatori aleși și senatori de drept.

Art. 68. - Toți cetatenii Romani dela vasta de 40 ani impliniți aleg, pe circumcripții electorale care nu pot fi mai mari decat judetul, prin vot obligator, egal, direct și secret, un numar de senatori.
Numarul senatorilor de ales în fiecare circumscripție, care nu poate fi mai mare decat un judet, se stabileste de legea electorala, proporțional cu populația.

Art. 69. - Membrii aleși în consiliile judetene și membrii aleși în consiliile comunale urbane și rurale, întruniți într-un singur colegiu, aleg, prin vot obligator, egal, direct și secret, cate un senator de fiecare judet.

Art. 70. - Membrii camerelor de comert, de industrie, de munca și de agricultura, întruniți în colegii separate, aleg din sanul lor cate un senator de fiecare circumscripție electorala. Aceste circumscripții electorale speciale se fixeaza de legea electorala, numarul lor neputand fi mai mare de sase.

Art. 71 . - Fiecare universitate alege din sanul sau, prin votul profesorilor sai, cate un senator.

Art. 72. - Sunt de drept membri ai Senatului, în virtutea Inaltei lor situațiuni în Stat și Biserica:
a) Mostenitorul Tronului de la varsta de 1 8 ani impliniți; el însa nu va avea vot deliberativ decat la varsta de 25 ani impliniți;
b) Mitropoliții tarii;
c) Episcopii eparhioți ai Bisericilor ortodoxe romane și greco-catolice, întrucat vor fi aleși conform legilor tarii;
d) Capii confesiunilor recunoscute de Stat, cate unul din fiecare confesiune, întrucat sunt aleși sau numiți conform legilor tarii și reprezinta un numar de peste 200.000 credincioși; precum și reprezentantul superior religios al musulmanilor din Regat;
e) Presedintele Academiei Romane.
Mandatul acestor senatori înceteaza odata cu calitatea sau demnitatea care le atribue dreptul.

Art. 73. - Devin senatori de drept :
a) Fostii Presedinți de Consiliu, întru cat vor avea o vechime de patru ani ca Presedinți de Consiliu titulari, și fostii Ministri avand o vechime de cel puțin sase ani într'una sau mai multe guvernari;
b) Fostii Presedinți ai Corpurilor Legiuitoare cari vor fi exercitat aceasta demnitate cel puțin în cursul a opt sesiuni ordinare; c) Fostii Senatori și Deputați aleși în cel puțin zece legislaturi, independent de durata lor;
d) Fostii Primi-Presedinți ai Inaltei Curți de Casație și Justiție cari au ocupat aceasta funcțiune sau pe aceea de presedinte la Casație cinci ani;
e) Generalii de rezerva și în retragere :
1 ) Cari vor fi exercitat comanda unei armate în fata inamicului, ca titulari, cel puțin 3 luni.
2) Cari au îndeplinit funcțiunea de Sef al marelui Stat-Major, sau de inspector general de armata (comandant de armata, în timp de pace, cel puțin patru ani.
Numarul celor din categoria a doua nu va fi mai mare de patru, luați în ordinea vechimei, la vacante existente;
f) Fostii Presedinți ai Adunarilor Naționale din Chișinau, Cernauți și Alba Iulia, cari au declarat Unirea.

Art. 74. - Verificarea îndeplinirii condițiunilor senatorilor de drept se face de o comisiune compusa din Presedinții secțiunilor Inaltei Curți de Casație și Justiție sub presedinția Primului Presedinte al acestei Inalte Curți.
Constatarea se face din Oficiu, la cererea Presedintelui Senatului sau a acelora cari au dreptul.
Presedintele Senatului înscrie senatorii de drept pe baza încheierii Comisiunii.
Senatul poate discuta și semnala Comisiunii, spre rectificare, erorile constatate în stabilirea drepturilor.

Art. 75. - Spre a fi eligibil la Senat se cere:
a) A fi cetatean roman;
b) A avea exercițiul drepturilor civile și politice;
c) A avea varsta de 40 ani impliniți;
d) A avea domiciliul în Romania.
e) Aceste condițiuni, afara de varsta, se cer și senatorilor de drept.

SECTIUNEA III. - Despre Consiliul legislativ

Art. 76. - Se înfiinteaza un Consiliu legislativ, a carui menire este sa ajute în mod consultativ la facerea și coordonarea legilor, emanand fie dela puterea executiva, fie din inițiativa parlamentara, cat și la întocmirea regulamentelor generale de aplicarea legilor.
Consultarea Consiliului legislativ e obligatorie pentru toate proiectele de legi, afara de cele cari privesc creditele bugetare ; daca însa, într'un termen fixat de lege, Consiliul legislativ nu-și da avizul sau, Adunarile pot proceda la discutarea și aprobarea proiectelor.
O lege speciala va determina organizarea și modul de funcționare a Consiliului legislativ.

CAPITOLUL II. - Despre Rege și ministri.

SECTIUNEA I - Despre Rege.

Art. 77. - Puterile constituționale ale Regelui sunt ereditare în linie coboritoare directa și legitima a Majestații Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din barbat în barbat prin ordinul de primogenitura și cu exclusiunea perpetua a femeilor și coboritorilor lor.
Coboritorii Majestații Sale vor fi crescuți în religiunea ortodoxa a Rasaritului.

Art. 78. - In lipsa de coboritori în linie barbateasca ai Majestații Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai în varsta dintre frații sai sau coboritorilor acestora, dupa regulele statornicite în articolul predecent.
Daca nici unul din frații sau coboritorii lor nu s'ar mai gasi în viata sau ar declara mai dinainte ca nu primesc Tronul, atunci Regele va putea indica succesorul sau dintr'o dinastie suverana din Europa cu primirea Reprezentațiunii naționale, data în forma prescrisa de Art. 79.
Daca nici una, nici alta nu va avea loc, Tronul ramane vacant.

Art. 79. - La caz de vacanta a Tronului, Ambele Adunari se întrunesc de îndata într'o singura Adunare, chiar fara convocare, și cel mai tarziu pana în opt zile dela întrunirea lor, aleg un Rege dintr'o dinastie suverana din Europa occidentala.

Prezenta a trei patrimi din membrii cari compun fiecare din ambele Adunari și majoritatea de doua treimi a membrilor prezenți este necesara pentru a se putea procede la aceasta alegere.
La caz cand Adunarea nu se va fi facut în termenul mai sus prescris, atunci în a noua zi, la amiazi, Adunarile întrunite vor pași la alegere oricare ar fi numarul membrilor prezenți și cu majoritatea absoluta a voturilor.
Daca Adunarile s'ar afla dizolvate în momentul vacantei Tronului, se va urma dupa modul prescris la articolul urmator. In timpul vacantei Tronului, Adunarile întrunite vor numi o locotenenta regala, compusa din trei persoane, care va execita puterile regale pana la suirea Regelui pe Tron.
In toate cazurile aratate mai sus, votul va fi secret.

Art. 80. - La moartea Regelui, Adunarile se întrunesc chiar fara convocare cel mai tarziu zece zile dupa declararea morții. Daca din întamplare ele au fost dizolvate mai înainte și convocarea lor a fost hotarita în actul de dizolvare pentru o epoca în urma celor zece zile, atunci Adunarile cele vechi se aduna pana la întrunirea acelora cari au a le înlocui.

Art. 81 . - Dela data morții Regelui și pana la depunerea juramantului a succesorului sau la Tron, puterile constituționale ale Regelui sunt exercitate, în numele poporului, de ministri, întruniți în consiliu și sub a lor responsabilitate.

Art. 82. - Regele este major la varsta de optsprezece ani impliniți. La suirea sa pe Tron, el va depune mai întaiu în sanul Adunarilor întrunite urmatorul juramant: "Jur a pazi Constituțiunea și legile poporului roman, a menține drepturile lui naționale și integritatea teritoriului".

Art. 83. - Regele, în viata fiind, poate numi o regenta, compusa din trei persoane, care, dupa moartea Regelui, sa execite puterile regale în timpul minoritații succesorului Tronului. Aceasta numire se va face cu primirea Reprezentațiunii naționale, data în forma prescrisa la Art. 79 din Constituțiunea de fata. Regenta va exercita totdeaodata și tutela succesorului Tronului în timpul minoritații lui.
Daca, la moartea Regeului, Regenta s'ar gasi numita și succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunari întrunite vor numi o regenta, procedand dupa toate formele prescrise la Art. 79 din Constituțiunea de fata. Membrii Regentei nu intra în funcțiune decat dupa ce vor fi depus solemn înaintea ambelor Adunari întrunite juramantul prescris prin Art. 82 din Constituțiunea de fata.

Art. 84. - Daca Regele se afla în imposibilitatea de a domni, ministrii, dupa ce au constatat legalmente aceasta imposibilitate, convoaca îndata Adunarile.
Acestea aleg Regenta, care va forma și tutela.

Art. 85. - Nici o modificare nu se poate face Constituțiunii în timpul Regentei.

Art. 86. - Regele nu va putea fi totdeodata și seful unui alt Stat fara consimțamantul Adunarilor. Nici una din Adunari nu poate delibera asupra acestui obiect daca nu vor fi prezenți cel puțin doua treimi din membrii cari lecompun, și hotarirea nu se va putea lua dacat cu doua treimi din voturile membrilor de fata.

Art. 87. - Persoana Regelui este inviolabila. Ministrii lui sunt raspunzatori.
Nici un act al Regeului nu poate avea tarie daca nu va fi contrasemnat de un ministru, care prin aceasta chiar devine raspunzator de acel act.

Art. 88. - Regele numeste și revoaca pe ministrii sai.
El sancționeaza și promulga legile.
El poate refuza sancțiunea sa.
El are dreptul de a ierta sau micsora pedepsele, în materii criminale, afarade ceeace se statorniceste in privinta ministrilor.
El nu poate suspenda cursul urmaririi sau al judecații, nici a interveni prin nici un mod în administrația justiției.
El numeste sau confirma în funcțiunile publice potrivit legilor.
El nu poate crea o nuoa funcțiune fara o lege speciala.
El face regulamente necesare pentru executarea legilor, fara sa poata vreodata modifica sau suspenda legile și nu poate scuti pe nimeni de executarea lor.
El este capul puterii armate.
El confera gradele militare în conformitate cu legea.
El va conferi decorațiunile romane conform unei legi speciale.
El are dreptul de a bate moneda conform unei anumite legi.
El încheie cu Statele straine convențiunile necesare pentru comert, navigațiune și alte asemenea ; însa pentru ca aceste acte sa aiba autoritate indatoritoare, treuie mai întaiu a fi supuse Puterii legislative și aprobate de ea.

Art. 89. - Legea fixeaza lista civila pentru durata fiecarei Domnii.

Art. 90. - La 1 5 octomvrie a fiecarui an, Adunarea deputaților și Senatul se întrunesc fara convocare, daca Regele nu le-a convocat mai înainte.
Durata fiecarei sesiuni este de cinci luni.
Regele deschide sesiunea prin un Mesaj la care Adunarile fac raspunsurile lor.
Regele pronunta închiderea sesiunii.
El are dreptul de a dizolva ambele Adunari deodata sau numai una din ele.
Actul de dizolvare trebue sa conțina convocarea alegatorilor pana în doua luni de zile și a Adunarilor pana în trei luni.
Regele poate amana Adunarile; oricum amanarea nu poate depași termenul de o luna, nici a fi reînoita în aceeas sesiune fara consimtamantul Adunarilor.

Art. 91 . Regele nu are alte puteri decat acele date prin Constituțiune.

CAPITOLUL III. - Despre ministri.

Art. 92. - Guvernul exercita puterea executiva în numele Regelui, în modul stabilit prin Constituțiune.

Art. 93. - Ministrii întruniți alcatuesc Consiliul de Ministri, care este prezidat, cu TITLUL de presedinte al Consiliiului de Ministri, de acela care a fost însarcinat de Rege cu formarea guvernului.
Departamentele ministeriale și subsecretariatele de Stat nu se pot înfiinta și desfiinta decat prin legi.

Art. 94. - Nu poate fi ministru decat cel care este roman sau cel care a dobandit naturalizarea.

Art. 95. - Nici un membru al Familiei Regale nu poate fi Ministru.

Art. 96. - Daca Ministrii nu ar fi membri ai Adunarilor, ei pot lua parte la desbaterea legilor, fara a avea însa, și dreptul de a vota.
La desbaterile Adunarilor prezenta cel puțin a unui ministru e necesara.
Adunarile pot exige prezenta ministrilor la deliberațiunilor lor.

Art. 97. - In nici un caz ordinul verbal sau în scris al Regelui nu poate apara pe ministru de raspundere.

Art. 98. - Fiecare din ambele Adunari, precum și Regele au dreptul de a cere urmarirea ministrilor și a-i trimite înaintea înaltei Curți de Casație și Justiției, care singura, în secțiuni unite, este în drept a-i judeca, afara de cele ce se vor statornici prin legi în ceeace priveste exercițiul acțiunii civile a parții vatamate și în ceeace priveste crimele și delictele comise de ministri afara de exercițiul funcțiunii lor.
Punerea sub urmarire a ministrilor de catre Corpurile legiuitoare nu se poate rosti decat prin majoritate de doua trreimi a membrilor de fata.
Instrucțiunea se va face de o comisiune a înaltei Curți de Casație, compusa din cinci membri trași la sorți în secțiuni unite.
Aceasta comisiune are și puterea de a califica faptele și de a decide sau nu urmarirea. Acuzarea, înaintea Inaltei Curți de casație și justiție, se va susține prin ministerul public.
Legea responsabilitații ministeriale determina cazurile de raspundere aplicabile ministrilor.

Art. 99. - Orice parte vatamata de un decret sau o dispozițiune semnata sau contrasemnata de un ministru care violeaza un text expres al Constituțiunii sau al unei legi, poate cere Statului, în conformitate cu dreptul comun, despagubiri banesti pentru prejudiciul cauzat.
Fie în cursul judecații, fie dupa pronuntarea hotaririi, minitrul poate fi chemat, dupa cererea Statului, în urma votului unuia din Corpurile legiuitoare, înaintea instantelor ordinare, la raspundere civila pentru dauna pretinsa sau suferita de Stat.
Actul ilegal al ministrului nu descarca de raspundere solidara pe funcționarul care a contrasemnat, decat în cazul cand acesta a atras atenția Ministrului, în scris.

Art. 100. - Se vor putea înfiinta Subsecretariate de Stat.
Subsecretarii de Stat vor putea lua parte la desbaterile Corpurilor legiuitoare sub responsabilitatea ministrilor.

CAPITOLUL IV.

Art. 101 . - Nici o jurisdicțiune nu se poate înfiinta decat numai în puterea unei anume legi. Comisiuni și tribunale extraordinare nu se pot crea sub nici un fel de numire și sub nici un fel de cuvant în vederea unor anume procese, fie civile, fie penale, sau în vederea judecarii unor anume persoane.

Art. 102. - Pentru întregul Stat Roman este o singura Curte de Casație și justiție.

Art. 103. - Numai Curtea de Casație în secțiuni unite are dreptul de a judeca constituționalitatea legilor și a declara inaplicabile pe acelea cari sunt contrarii Constituțiunii. Judecata asupra inconstituționalitații legilor se margineste numai la cazul judecat.
Curtea de Casație se va rosti ca și în trecut asupra conflictelor de atribuțiuni. Dreptul de recurs în casare este de ordin constituțional.

Art. 104. - Judecatorii sunt inamovibili în condițiunile speciale pe cari legea le va fixa.

Art. 105. - Juriul este statornicit în toate materiile criminale și pentru delictele politice și de presa, afara de cazurile statornicite prin Consțituțiunea de fata.
Acțiunea pentru daune-interese rezultand din fapte și delicte de presa nu se poate intenta decat înaintea aceleiași jurisdicțiuni de competenta careia este delictul.

Art. 106. - Justiția militara se organizeaza prin osebita lege.

Art. 107. - Autoritați speciale de orice fel cu atribuțiuni de contencios administrativ, nu se pot înfiinta.Contenciosul administrativ este în caderea puterii judecatoresti, potrivit legii speciale. Cel vatamat in drepturile sale, fie print-un act administrativ de autoritate, fie printr-un act de gestiune facut cu calcarea legilor și a regulamentelor, fie prin reavointa a autoritaților administrative de a rezolva cererea privitoare la un drept, poate face cerere la instantele judecatoresti pentru recunoasterea dreptului sau.
Organele puterii judiciare judeca daca actul este ilegal, il pot anula sau pot pronunta daune civile pana la data restabilirii dreptului vatamat, avand și caderea de a judeca și cererea de despagubire, fie contra autoritații administrative chemate în judecata, fie contra funcționarului vinovat.
Puterea judecatoreasca nu are caderea de a judeca actele de guvernamant, precum și acelea de comandament cu caracter militar.

CAPITOLUL V.

Despre instituțiunile judetene și comunale.

Art. 108. - Instituțiunile judetene și comunale sunt regulate de legi. Aceste legi vor avea de baza descentralizarea administrativa. Membrii consiliilor judetene și consiliilor comunale sunt aleși de catre cetatenii romani prin votul universal, egal, direct, secret, obligatoriu și cu reprezentarea minoritații, dupa formele prevazute de lege. La acestia se vor putea adauga prin lege și membrii de drept și membrii cooptați. Intre membrii cooptați pot fi și femei majore.

TITLUL IV. - Despre finante.

Art. 109. - Nici un impozit de orice natura nu se poate stabili și percepe decat pe baza unei legi.

Art. 110. - Prin lege se pot crea impozite numai în folosul Statului, judetelor, comunelor și instituțiunilor publice cari îndeplinesc servicii de Stat.

Art. 111 . - Orice sarcina sau impozit judetean sau comunal nu se poate aseza decat cu învoirea consiliilor judetene sau comunale în limitele stabilite de lege.

Art. 112. - Nu se pot statornici privilegiuri în materii de impozite.
Nici o excepțiune sau micsorare de impozit nu se poate statornici decat prin o lege. Monopoluri nu se pot constitui decat prin lege și exclusiv în folosul Statului, judetelor și comunelor.

Art. 113. - Nici un fond pentru pensiuni sau gratificațiuni în sarcina tezaurului public nu se poate, acorda decat în virtutea unei legi.

Art. 114. - In fiecare an adunarea deputaților încheie socotelile și voteaza bugetul. Toate veniturile sau cheltuelile Statului trebuiesc trecute în buget și în socoteli. Daca bugetul nu se voteaza în timp util, puterea executiva va îndestula serviciile publice, dupa bugetul anului precedent, fara a putea merge cu acel buget mai mult de un an peste anul care a fost votat.

Art. 115. - Controlul preventiv și cel de gestiune al tuturor veniturilor și cheltuelilor Statului se va exercita de Curtea de conturi, care supune în fiecare an Adunarii deputaților raportul general rezumand conturile de gestiune ale bugetului trecut, semnaland totdeodata neregulile savarșite de ministri în aplicarea bugetului. Regularea definitva a socotelilor trebuie sa fie prezentata Adunarii deputaților cel mai tarziu în termen de doi ani de la încheierea fiecarui exercițiu.

Art. 116. - Pentru toata Romania este o singura Curte de conturi.

Art. 117. - Toate fondurile provenite din Case speciale, și de cari guvernul dispune sub diferite titluri, trebuie sa fie cuprinse în bugetul general al veniturilor Statului.

Art. 118. - Legile financiare se publica în Monitorul Oficial ca și celelalte legi și regulamente de administrațiune publica.

TITLUL V. - Despre puterea armata

Art. 119. - Tot Romanul, fara deosebire de origine etnica, de limba sau de religie, face parte din unul din elementele puterii armate, conform legilor speciale. Puterea armata se compune din : armata activa cu cadrele ei permanente, rezerva ei și milițiile.

Art. 120. - Gradele, decorațiunile și pensiunile militarilor nu se pot lua decat numai în virtutea unei sentinte judecatoresti și în cazurile determinate de legi.

Art. 121 . - Contingentul armatei se voteaza pentru fiecare an de ambele Corpurile legiuitoare.

Art. 122. - Se va înfiinta un Consiliu superior al apararii tarii, care va îngriji, în mod permanent, de masurile necesare pentru organizarea apararii naționale.

Art. 123. - Nici o trupa armata straina nu poate fi admisa în serviciul statului, nici nu poate intra sau trece pe teritoriul Romaniei, decat în puterea unei anumite legi.

TITLUL VI. - Dispozițiuni generale

Art. 124. - Culorile drapelului Romaniei sunt : Albastru, Galben și Rosu, asezate vertical.

Art. 125. - Resedinta guvernului este în Capitala tarii.

Art. 126. - Limba romaneasca este limba oficiala a Statului roman.

Art. 127. - Nici un juramant nu se poate impune cuiva decat în puterea unei legi, care hotaraste și formula lui.

Art. 128. - Constituțiunea de fata nu poate fi suspendata, nici în total, nici în parte. In caz de pericol de stat, se poate prin lege institui starea de asediu generala sau parțiala.

TITLUL VII. - Despre revizuirea Constituțiunii

Art. 129. - Constituțiunea poate fi revizuita în total sau în parte din inițiativa Regelui sau oricarei din Adunarile legiuitoare. In urma acestei inițiative ambele Adunari, întrunite separat, se vor rosti cu majoritatea absoluta, daca este locul ca dispozițiunile constituționale sa fie revizuite. Indata ce necesitatea revizuirii a fost admisa, ambele Corpuri legiuitoare aleg din sanul lor o comisiune mixta, care va propune textele din Constituțiuni ce urmeaza a fi supuse revizuirii. Dupa ce raportul acestei comisiuni va fi citit în fiecare adunare, de doua ori în interval de cincisprezece zile, ambele Adunnari intrunite la un loc, sub presedinția celui mai în varsta dintre presedinți, în prezenta a cel puțin doua treimi din totalitea membirlor ce le compun, cu majoritatea de doua trimi, stabilesc în mod definitv cari anume articole vor fi supuse revizuirii.
In urma acestui vot Adunarile sunt de drept dizolvate și se va convoca corpul electoral în termneul prescris de Constituțiune.

Art. 130. - Adunarile cele noi proced în acord cu Regele la modificarea punctelor supuse revizuirii. In aces caz Adunarile nu pot delibera daca cel puțin doua treimi ale membrilor din care se compun nu sunt prezenți și nici o schimbare nu se poate adopta daca nu va întruni cel puțin doua treimi ale voturilor. Adunarile alese pentru revizuirea Constituțiunii au o durata constituționala obisnuita și, în afara de modificarea Constituțiunii,ele funcționeaza și ca Adunari legiuitoare ordinare. Daca adunarile de revizuire nu-și pot îndeplini misiunea, noile Adunari vor avea acelas caracter.

TITLUL VIII. - Dispozițiuni tranzitorii și suplimentare

Art. 1 31 . - Sunt și raman cu caracter constituțional dispozițiunile din legile agrare privitoare la pamanturile cultivabile,padurile și balțile expropriabile în totul sau în parte, la starea lor juridica, la subsol, la pretuire, la modul de plata, etc. asa precum sunt formulate în articolele de mai jos ale fiecareia din legile agrare și cari articole, în întregul lor fac parte integranta din prezenta Constituțiune și ca atare nu se pot modifica decat cu formele prevazute pentru revizuirea Constituțiunii, și anume : a) Art. 1 (unu) alin. II, Art. 2 (doi), 3 (tri) alin. I, Art. 4 (patru), 6(sase), 7 (sapte), 8 (opt), 9 (noua), 1 0 (zece), 1 3 (treisprezece), 1 4(patrusprezece), 1 6 (sasesprezece), 1 8 optsprezece), 21 (douazeci și unu), 23 (douazeci și trei), 32 (treizeci și doi), 36 (trezeici și sase) și 69(sasezeci și noua) din legea pentru reforma agrara din Oltenia, Muntenia, Moldova și Dobrogea (vechiul Regat) din 17 Iulie 1921;
b) Art. 2 (doi), 4 (patru), 5 (cinci), 6 (sase), 7 (sapte), 8 (opt), 9 (noua), 10 (zece), 11 (unsprezece), 12 (doisprezece), 13 (treisprezece), 1 6 (sasesprezece), 45 (patruzeci și cinci), 46 (patruzeci și sase), 47 (patruzeci și sapte), 48 (patruzeci și opt), 49 (patruzeci și noua), 50 (cincizeci) și 53 (cincizeci și trei), din legea pentru reforma agrara din Basarabia din 13 martie 1920;
c)Art. 3 (trei), 4 (patru), 5 (cinci), 6 (sase), 7 (sapte), 8 (opt), 9 (noua), 10 (zece), 11 (unsprezece), 12 (doisprezece), 13(treisprezece) 14 (patrusprezece), 16 (saseprezece), 18 (optsprezece), 22 (douazeci și doi), 24 (douazeci și patru), 32(treizeci și doi), 50 (cincizeci) și 85 (optzeci și cinci), din legea pentru reforma agrara din Transilvania, Banat, Crisana și Maramures din 30 Iulie 1921 ;
d) Art. 2 (doi), 3 (trei), 4 (patru), 5 cinci), punctu a alin. 1 , Art. 6 (sase), 7 (sapte), 9 (noua), 1 0 (zece), 1 2 (doisprezece), 1 3 (treisprezece), 29 (douazeci și noua), 31 (treizeci și unu) și 55 (cincizeci și cinci), din legea pentru reforma agrara din Bucovina din 30 Iulie 1921 .

Art. 132. - In scop de a satisface trebuintele normale de lemne de foc și construcție ale populației rurale din vechiul Regat,Basarabia și Bucovina, Statul e dator ca din padurile sale din campie, deal sau munte sa se destine suprafetele necesare în acest scop.
In vechiul Regat și în Bucovina, acolo unde Statul nu ar avea paduri, într'o raza de douazeci kilometri de centrul comunei,pentru satisfacerea trebuintelor mai sus aratate, el prin derogare dela Art. 7 lit. C și Art. 8 lit. a, b și c din legea pentru reforma agrara din Oltenia, Muntenia, Moldova și Dobrogea, din 17 Iulie 1921 și dela Art. 5, puntul a, alin. IV și dela Art. 6 și 7 din legea pentru reforma agrara din Bucovina și 30 Iulie 1921 ; va putea expropria din padurile persoanelor juridica, fie publice, fie private, cari s'ar afla în aceasta raza și numai în lipsa acestora, va expropria proporțional din padurile tuturor proprietarilor particulari, aflate în aceasta raza, însa numai în limita acestor trebuinte și în toate cazurile cu respectul unei suprafete intangibile de una suta hectare de fiecare proprietate.
Contractele de vanzare spre exploatare a padurilor expropriabile care vor fi în vigoare în momentul exxproprierii, se vor respecta.
Padurile astfel expropriate raman în proprietatea Statului și se vor administra și exploata de dansul spre a satisface potrivit legii și în prima linie nevoile de mai sus. Exproprierea acestor paduri se va face cu drapta și prealabila despagubire fixata de justiție.
Modul de expropriere va fi regulat prin lege speciala.

Art. 133. - Se ratifica decretele legi : No. 3902 din 29 Decemvrie 1 91 8, publicat în Monitorul Oficial No. 223 din 30 Decemvrie 1918, privitor la acordarea drepturilor cetatenesti; No. 2085 din 22 mai 1 91 9, publicat în Monitorul Oficial No.33 din 28 mai 1 91 9 și No. 3468 din 1 2 August 1 91 9 publicat în Monitorul Oficial No. 93 din 13 August 1919, privitoare la încetatenirea evreilor cari locuiau în vechiul Regat. Deasemenea se ratifica și toate decretele-legi de încetatenire individuala cari s'au facut înaintea decretelor specificate mai sus.
Evreii, locuitori din vechiul Regat, cari nu-și vor fi regulat încetatenirea în termenul prevazut de decretul lege No. 3464 din 12 August 1 91 9, vor putea face declarațiunile de încetatenire conform decretului-lege No 2.085 din 22 mai 1919, în termen de trei luni dela promulgarea acestei Constituțiuni.

Art. 134. - Pana la facerea unei legi de organizarea Consiliului legislativ prevazut în aceasta Constituțiune, prezentarea proectelor de legi înaintea Corpurilor legiuitoare va continua sa se faca în conformitate cu legile și regulamentele azi în vigoare.

Art. 135. - Pana la promulgarea legii speciale bazata pe principiile din prezenta Constituțiune, legile relative la organizare și judecarea contenciosului administrativ roman în vigoare.

Art. 136. - O lege speciala va fixa lista civila a întaiului Rege al Romaniei întregite.

Art. 137. - Se vor revizui toate condicile și legile existente în diferitele parți ale Statului roman spre a se pune în armonie cu Constituțiunea de fata și asigura unitatea legislativa. Pana atunci ele raman în vigoare.
Din ziua promulgarii Constituțiunii, sunt desfiintate acele dispozițiuni din legi, decrete, regulamente și orice alte acte contrarii celor înscrise în prezenta Constituțiune.

Art. 138. - Actualele Adunari naționale dupa promulgarea prezentei Constituțiuni pot funcționa pana la expirarea mandatului lor legal.
In acest timp ele vor trebui sa faca pe baza principiilor din aceasta Constituțiune, legea electorala. Pana la facerea acestei legi, decretele-legi electorale raman în vigoare.