Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș (ed. a II-a)/Stratul indo-european
Limbile vorbite de popoarele care au sălășluit pe continentul european în perioada antică sunt numite de specialiști limbi indo-europene. Se acceptă ideea că o trăsătură esențială a limbilor indo-europene este prezența unor elemente lexicale comune, ceea ce înseamnă că limbile respective sunt, într-o oarecare măsură, înrudite. Aceste elemente au fost semnalate la nivelul limbii latine, al limbilor slave, germanice, în greaca veche și sanscrită (mai puțin în limbile fino-ugrice, caucaziene și turcice). Metoda comparativ-istorică a limbilor indo-europene a scos în evidență existența unor cuvinte comune, dar și a unor rădăcini lexicale.
Astfel, *ardh- este socotit un radical indo-european cu sensul de "prăjină, țăruș", dar și "vârf, deal, înălțime (de regulă împădurită)". Îl regăsim în componența mai multor cuvinte care circulă în graiurile din nord: substantivul arhaic ardău "pădurar", precum și numele topice Ardel "regiune istorică românească; Transilvania" și Ardusat "comună în zona Codru".
Un alt radical identificabil printre termenii din prezentul glosar este *bor-, cu sensul de lemn, în cuvintele: borhă "arbore, copac" (et. nec.); borjug "element din compunerea jugului" (et. nec.); borotău "parchet de pădure; butin" (et. nec.); bortă "lemn găunos" (< ucr. bort); bordei "colibă săpată în pământ și acoperită cu crengi” (et. nec.); dar și barabor “lucrător la pădure” (et. nec.) sau barbor “brăzdarul plugului (confecționat mai demult din lemn)”. I.I. Russu apropie această temă de radicalul i.-e. *bher- “a fi proeminent, ascuțit; dungă, colț, vârf”, cf. isl. borr “copac”, anglo-saxonul bearo “pădure”, sl. borǔ, blg. bor “brad”, srb. bor “pin” (Russu, 1970: 140). Ba mai mult, același radical *bher-, *bhre-dh- a dat *brado > rom. brad, având corespondent în alb. breth “brad”.
Alți radicali i.-e. (după Russu, 1970) ar fi stat la baza formării unor cuvinte în limba română (atestate și în graiurile din Maramureș și Transilvania de Nord): rad. i.-e. *uendh- "a învârti, a răsuci, împleti" > andrea "ac gros"; rad. i.-e. *areg- "a închide; clădire, casă" > argea "acoperișul (din lemn) al casei"; rad. i.-e. *brend- "umflat" > brândușă "plantă erbacee"; rad. i.-e. *b(h)er, *bh(e)re-n- "dungă, fâșie, margine proeminentă" > brâu "cingătoare"; rad. i.-e. *bhrez-s- "a încolți, a crește" > brusture; rad. i.-e. *bu- "buză, sărutare" > buză; rad. i.-e. *kep-, *(s)kep- "a acoperi, a ascunde" > căpută "partea încălțămintei care acoperă partea superioară a labei piciorului"; rad. i.-e. *kur-p- "a se învârti" > curpen; rad. i.-e. *k'er- "a vătăma; a se sfărâma" > fărâmă "bucată, rămășiță, miez"; rad. i.-e. *guer "a înghiți, gâtlej; prăpastie" > grumaz "gât"; rad. i.-e. *geu- "a încovoia, a bolti" + suf. -s- > gușă; rad. i.-e. *grund- > rom. grunz, refăcut după pluralul grunzi; rad. i.-e. *geu- "a încovoia, a strâmba, a bolti", cu suf. -s- > gușă "umflătură a gâtului"; rad. i.-e. *mela- "a se ridica, a se arăta" > mal "munte, deal, ridicătură"; din rad. i.-e. *gue- "a încovoia, a bolti", cu elem. ma- > măgură "movilă, colină"; rad. i.-e. *per- "prin, peste" > pururea "mereu"; rad. i.-e. *stā "a sta, stațiune, loc de ședere" > stână "așezare păstorească"; rad. i.-e. *ster- "țeapăn, înțepenit, tare" > sterp "neroditor"; rad. i.-e. *stenk-, *streng- "îngust, strâmt" > strungă "portiță prin care trec oile, câte una, la muls";
În total, au fost identificați circa 1.000 de radicali indo-europeni[1]. La aceștia se adaugă aproximativ 250 de cuvinte care se presupune că aparțin stratului indo-european: pater "părinte, tată" (lat. pater, gr. patēr, sansk. pitr, germ. fater/Vater, irl. athir/athair, eng. father); mater "mamă" (lat. mater, alb. ama, lit. moteris, let. māte, gr. mētēr, rus. mat', sansk. mātr, germ. Mutter, pol. matka, srb. mater / maika / mati); hek "ochi" (lat. oculus > rom. ochi; rus. óko, arm. akn, sansk. ákși, akșan, germ. ouga / Auge, lit. akis, let. acs, slav. oko, pol. oko); nas "nas" (lat. nasus > rom. nas; sansk. nasa, rus. nos, lit. nosis, eng. nosu/nose, germ. nasa / Nase); dont "dinte" (lat. dens, dentis > rom. dinte; gr. odous / donti, gal. dant, germ. zand / Zahn, irl. dét / déad); barde "barbă" (lat. barba > rom. barbă; lit. bardza, let. bārda, rus. borodá, eng. beard, germ. bart / Bart, gal. barf, pol. broda); arm "braț" (lat. armus > rom. arm "coapsă"; eng. earm / arm, sansk. irmas, germ. aram / Arm, sl. irmo); plewmo "plămân" (gr. pluemōn > rom. plămân; lat. pulmo, sansk. kloman, lit. plaučiai, sl. pljuče); *men- "minte, rațiune, intelect" (lat. mens, mentis > rom. minte; gr. menos, sansk. manus, eng. gemynd / mind, germ. minna / Minne, lit. mintis, alb. mund); sol "soare" (lat. sol, solis > rom. soare; lit. saulé, gal. haul, gr. helios, alb. (h)yll, sansk. suras, germ. sunna / Sonne, irl. súil); *deyn- "zi" (lat. dies > rom. zi; irl. denus, lit. diena, sansk. dinam, gal. dydd, pol. dzień, irl. Día); nokt "noapte (lat. nox, noctis > rom. noapte; gr. nuks, lit. naktis, germ. naht / Nacht, sansk. nakti, rus. noč, alb. natë, gal. nos, pol. noc); mori "mare; întindere de apă" (lat. mare > rom. mare; rus. móre, lit. marios, let. mare, sansk. maryādā, irl. muir); sal "sare" (lat. sal, salis > rom. sare; lit. saldus, let. sālš, gr. hals, irl. salann, rus. sol', germ. Salz, pol. sól, sansk. salila); berg "fortăreață" (rus. béreg, eng. burg / borough, sansk. barhayati, germ. berg / Burg, gal. bre, trac. bergas); dom "casă, clădire" (lat. domus, sansk. dama, gr. domos, rus. dom); *deywós "zeu" (lat. deus > rom. zeu, respectiv lat. dom(i)ne deus > rom. Dumnezeu; sansk. deva, lit. dievas, gal. duw, irl. dia, gr. Zeus, rus. dívo, pol. dziw), etc.
Note
modifică- ↑ Julius Pokorny, Indogermanisches etymologisches Wörterbuch / Dicționar etimologic indo-european, 2 vol., Berna-München, 1947-1966.