Dumitru Cornilescu/Biblia 1921/Vechiul Testament/Iezechiel

 

EZECHIEL

Exod 29.43-46. Lev 20.22-24,26. Apoc 21.3.

Chemarea lui Ezechiel

1 ¹ În al treizecilea an, în a cincea zi a lunii a patra, pe când eram între prinșii de război de la^[1] râul Chebar, s-au deschis^[2] cerurile și am avut vedenii^[3] dumnezeiești. ² În a cincea zi a lunii – era în anul al cincilea al robiei^[4] împăratului Ioiachin –, ³ Cuvântul Domnului a vorbit lui Ezechiel, fiul lui Buzi, preotul, în țara haldeenilor, lângă râul Chebar, și acolo a venit mâna^[5] Domnului peste el. ⁴ M-am uitat și iată că au venit de la miazănoapte^[6] un vânt^[7] năpraznic, un nor gros și un snop de foc, care răspândea de jur împrejur o lumină strălucitoare, în mijlocul căreia lucea ca o aramă lustruită, care ieșea din mijlocul focului. ⁵ Tot în mijloc^[8], se mai vedeau patru făpturi vii, a căror înfățișare^[9] avea o asemănare^[10] omenească. ⁶ Fiecare din ele avea patru fețe și fiecare avea patru aripi. ⁷ Picioarele lor erau drepte și talpa picioarelor lor era ca a piciorului unui vițel și scânteiau^[11] ca niște aramă lustruită. ⁸ Sub aripi, de cele patru părți ale lor, aveau niște mâini^[12] de om și toate patru aveau fețe și aripi. ⁹ Aripile^[13] lor erau prinse una de alta. Și, când mergeau^[14], nu se întorceau în nicio parte, ci fiecare mergea drept înainte. ¹⁰ Cât despre chipul^[15] fețelor lor era așa: înainte, toate^[16] aveau o față de om; la dreapta lor, toate patru aveau^[17] câte o față de leu; la stânga lor^[18], toate patru aveau câte o față de bou, iar înapoi, toate patru aveau câte o^[19] față de vultur. ¹¹ Aripile fiecăreia erau întinse în sus, așa că două din aripile lor ajungeau până la cele învecinate, iar două^[20] le acopereau trupurile. ¹² Fiecare^[21] mergea drept înainte, și anume, încotro le mâna^[22] duhul să meargă, într-acolo mergeau, iar în mersul lor nu se^[23] întorceau în nicio parte. ¹³ În mijlocul acestor făpturi vii era ceva ca niște cărbuni de foc aprinși, care ardeau, și ceva ca niște făclii^[24] umbla încoace și încolo printre aceste făpturi vii; focul acesta arunca o lumină strălucitoare și din el ieșeau fulgere. ¹⁴ Făpturile vii însă, când alergau^[25] și se întorceau, erau ca fulgerul^[26]. ¹⁵ Mă uitam la aceste făpturi vii și iată că pe pământ, afară de făpturile vii, era o roată^[27] la fiecare din cele patru fețe ale lor. ¹⁶ Înfățișarea^[28] acestor roți și materialul din care erau făcute păreau de hrisolit^[29] și toate patru aveau aceeași întocmire. Înfățișarea și alcătuirea lor erau de așa fel încât fiecare roată părea că este în mijlocul unei alte roți. ¹⁷ Când mergeau^[30], alergau pe toate cele patru laturi ale lor și nu se întorceau deloc în mersul lor. ¹⁸ Aveau niște obezi de o înălțime înspăimântătoare și, pe obezile lor, cele patru roți erau pline cu ochi^[31] de jur împrejur. ¹⁹ Când mergeau^[32] făpturile vii, mergeau și roțile pe lângă ele și, când se ridicau făpturile vii de la pământ, se ridicau și roțile. ²⁰ Unde^[33] le mâna duhul să meargă, acolo mergeau, încotro voia duhul, și împreună cu ele se ridicau și roțile, căci^[34] duhul făpturilor vii era în roți. ²¹ Când^[35] mergeau făpturile vii, mergeau și roțile; când se opreau ele, se opreau și roțile; când se ridicau de pe pământ, se ridicau și roțile; căci duhul făpturilor vii era în roți. ²² Deasupra capetelor făpturilor vii era ceva ca o întindere^[36] a cerului, care semăna cu cristalul strălucitor și se întindea în aer sus, peste capetele lor. ²³ Sub cerul acesta, aripile lor stăteau drepte, întinse una spre alta, și mai aveau fiecare câte două aripi, care le acopereau trupurile. ²⁴ Când^[37] umblau, am auzit vâjâitul aripilor lor ca^[38] vâjâitul unor ape mari și ca glasul^[39] Celui Atotputernic. Când mergeau, era un vuiet gălăgios, ca al unei oștiri, iar când se opreau, își lăsau aripile în jos. ²⁵ Și venea un vuiet care pornea de deasupra cerului întins peste capetele lor, iar când se opreau își lăsau aripile în jos. ²⁶ Deasupra^[40] cerului care era peste capetele lor, era ceva ca^[41] o piatră de safir, în chipul unui scaun de domnie; pe acest chip de scaun de domnie se vedea ca un chip de om, care ședea pe el. ²⁷ Am^[42] mai văzut iarăși o lucire de aramă lustruită, ca niște foc, înăuntrul căruia era omul acesta și care strălucea de jur împrejur; de la chipul rărunchilor lui până sus și de la chipul rărunchilor lui până jos, am văzut ca un fel de foc și, de jur împrejur, era înconjurat cu o lumină strălucitoare. ²⁸ Ca înfățișarea curcubeului^[43], care stă în nor într-o zi de ploaie, așa era și înfățișarea acestei lumini strălucitoare, care-l înconjura. Astfel^[44] era arătarea slavei Domnului. Când am văzut-o, am^[45] căzut cu fața la pământ și am auzit glasul Unuia care vorbea.

2 ¹ El mi-a zis: „Fiul omului, stai^[46] în picioare și-ți voi vorbi!” ² Cum mi-a vorbit aceste cuvinte, a intrat^[47] duh în mine și m-a făcut să stau pe picioare, și am ascultat la Cel ce-mi vorbea. ³ El mi-a zis: „Fiul omului, te trimit la copiii lui Israel, la aceste popoare îndărătnice, care s-au răzvrătit împotriva Mea; ei și părinții lor^[48] au păcătuit împotriva Mea până în ziua de azi. ⁴ Da, copiii aceștia la care te trimit sunt nerușinați^[49] și cu inima împietrită. Tu să le spui: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu!’ ⁵ Fie^[50] că vor asculta, fie că nu vor asculta – căci sunt o casă de îndărătnici – vor ști^[51] totuși că în mijlocul lor este un proroc. ⁶ Tu, fiu al omului, să nu te^[52] temi de ei, nici să nu te sperii de cuvintele lor și, măcar că ei sunt niște mărăcini^[53] și spini lângă tine și măcar că locuiești împreună cu niște scorpii, totuși nu te teme^[54] de cuvintele lor și nu te înspăimânta de fețele lor, căci sunt^[55] o casă de îndărătnici. ⁷ Ci să le spui^[56] cuvintele Mele, fie^[57] că vor asculta, fie că nu vor asculta, căci sunt niște îndărătnici! ⁸ Tu însă, fiul omului, ascultă ce-ți spun! Nu fi îndărătnic, ca această casă de îndărătnici! Deschide-ți gura și mănâncă^[58] ce-ți voi da!” ⁹ M-am uitat și iată că o mână era întinsă^[59] spre mine și ținea o carte în chip^[60] de sul. ¹⁰ A desfășurat-o înaintea mea și era scrisă și pe dinăuntru, și pe dinafară; în ea erau scrise bocete, plângeri și gemete.

3 ¹ El mi-a zis: „Fiul omului, mănâncă ce vei găsi înaintea ta, mănâncă^[61] sulul acesta și du-te de vorbește casei lui Israel!” ² Am deschis gura și mi-a dat să mănânc sulul acesta. ³ El mi-a zis: „Fiul omului, hrănește-ți trupul și umple-ți măruntaiele cu sulul acesta pe care ți-l dau!” L-am mâncat^[62], și în gura mea a fost dulce ca mierea^[63]. ⁴ El mi-a zis: „Fiul omului, du-te la casa lui Israel și spune-le cuvintele Mele! ⁵ Căci nu ești trimis la un popor cu o vorbire încurcată și cu o limbă greoaie, ci la casa lui Israel. ⁶ Nu la niște popoare mari, cu o vorbire încurcată și cu o limbă greoaie, ale căror cuvinte să nu le poți pricepe. Negreșit^[64], dacă te-aș trimite la ele, te-ar asculta! ⁷ Dar casa lui Israel nu va voi să te asculte, pentru că^[65] nu vrea să M-asculte, căci^[66] toată casa lui Israel are fruntea încruntată și inima împietrită. ⁸ Iată, îți voi face fața tot așa de aspră ca și fețele lor și fruntea tot așa de aspră ca fruntea lor. ⁹ Îți voi face fruntea ca un diamant^[67], mai aspră decât stânca. Nu te teme^[68] și nu te speria de ei, căci sunt o casă de îndărătnici!” ¹⁰ El mi-a zis: „Fiul omului, primește în inima ta și ascultă cu urechile tale toate cuvintele pe care ți le spun! ¹¹ Du-te la prinșii de război, la copiii poporului tău, vorbește-le și, fie că vor asculta, fie că nu vor asculta, să le spui: ‘Așa^[69] vorbește Domnul Dumnezeu!’ ” ¹² Și Duhul m-a^[70] răpit și am auzit înapoia mea dârdâitul unui mare cutremur de pământ: slava Domnului s-a ridicat din locul ei. ¹³ Am auzit și vâjâitul aripilor făpturilor vii, care se loveau una de alta, uruitul roților de lângă ele și dârdâitul unui mare cutremur de pământ. ¹⁴ Când m-a răpit^[71] Duhul și m-a luat, mergeam amărât și mânios și mâna^[72] Domnului apăsa tare peste mine. ¹⁵ Am ajuns la Tel-Abib, la robii de război care locuiau la râul Chebar, în locul^[73] unde se aflau, și am rămas acolo, înmărmurit în mijlocul lor, șapte zile. ¹⁶ După șapte zile, Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ¹⁷ „Fiul^[74] omului, te pun păzitor^[75] peste casa lui Israel. Când vei auzi un cuvânt care va ieși din gura Mea, să-i înștiințezi din partea Mea! ¹⁸ Când voi zice celui rău: ‘Vei muri negreșit!’, dacă nu-l vei înștiința și nu-i vei spune ca să-l întorci de la calea lui cea rea și să-i scapi viața, acel om rău va muri^[76] prin nelegiuirea lui, dar îi voi cere sângele din mâna ta! ¹⁹ Dar, dacă vei înștiința pe cel rău, și el tot nu se va întoarce de la răutatea lui și de la calea cea rea, va muri prin nelegiuirea lui, dar tu îți vei mântui^[77] sufletul! ²⁰ Dacă un om neprihănit^[78] se va abate de la neprihănirea lui și va face ce este rău, îi voi pune un laț înainte, și va muri. Dacă nu l-ai înștiințat, va muri prin păcatul lui și nu i se va mai pomeni neprihănirea în care a trăit, dar îi voi cere sângele din mâna ta! ²¹ Dar, dacă vei înștiința pe cel neprihănit să nu păcătuiască și nu va păcătui, va trăi pentru că a primit înștiințarea, iar tu îți vei mântui sufletul!” ²² Și mâna Domnului a venit^[79] peste mine acolo și mi-a zis: „Scoală-te, du-te în vale^[80] și acolo îți voi vorbi!” ²³ M-am sculat și m-am dus în vale și iată că slava^[81] Domnului s-a arătat acolo, așa cum o văzusem^[82] la râul Chebar. Atunci am căzut^[83] cu fața la pământ. ²⁴ Duhul a intrat^[84] în mine și m-a făcut să stau pe picioare. Și Domnul mi-a vorbit și mi-a zis: „Du-te și închide-te în casă!” ²⁵ Căci iată, fiul omului, vor pune peste^[85] tine funii cu care te vor lega ca să nu mai poți ieși în mijlocul lor. ²⁶ Îți voi lipi^[86] limba de cerul gurii ca să rămâi mut și să nu-i poți mustra, căci sunt^[87] o casă de îndărătnici! ²⁷ Dar, când^[88] îți voi vorbi, îți voi deschide gura ca să le spui: „Așa^[89] vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Cine vrea să asculte să asculte; cine nu vrea să n-asculte!’ ” Căci^[90] sunt o casă de îndărătnici!

Prorocie despre dărâmarea Ierusalimului

4 ¹ „Și tu, fiul omului, ia o cărămidă, pune-o înaintea ta și sapă pe ea cetatea Ierusalimului. ² Înfățișează-o împresurată, zidește întărituri în jurul ei, înconjoar-o cu un șanț de apărare, pune tabere de ostași împrejurul ei și ridică berbeci de fier împotriva ei de jur împrejur. ³ Ia o tigaie de fier și pune-o ca un zid de fier între tine și cetate; îndreaptă-ți fața împotriva ei, ca să fie împresurată și s-o strâmtorezi. Aceasta^[91] să fie un semn pentru casa lui Israel! ⁴ Apoi culcă-te pe coasta stângă și pune pe ea nelegiuirea casei lui Israel; câte zile vei sta culcat pe coasta aceasta, le vei purta nelegiuirea lor. ⁵ Îți voi socoti un număr de zile deopotrivă cu acela al anilor nelegiuirii lor, și anume trei sute nouăzeci de zile în care^[92] să porți nelegiuirea casei lui Israel. ⁶ După ce vei isprăvi aceste zile, culcă-te a doua oară pe coasta dreaptă și poartă nelegiuirea casei lui Iuda patruzeci de zile; îți pun câte o zi pentru fiecare an. ⁷ Apoi întoarce-ți fața și brațul dezgolit spre Ierusalimul împresurat și prorocește împotriva lui. ⁸ Și iată, voi pune^[93] funii peste tine, ca să nu poți să te întorci de pe o coastă pe alta până nu vei împlini zilele împresurării tale. ⁹ Ia-ți și grâu, orz, bob, linte, mei și alac, pune-le într-un vas și fă pâine din ele câte zile vei sta culcat pe coastă: trei sute nouăzeci de zile să mănânci din ele. ¹⁰ Hrana pe care o vei mânca, s-o mănânci cu cântarul, și anume câte douăzeci de sicli pe zi; să mănânci din ea din când în când. ¹¹ Apa pe care o vei bea, o vei bea cu măsură, și anume câte o șesime de hin; vei bea din ea din când în când. ¹² Hrana s-o mănânci ca turte de orz, pe care le vei coace în fața lor cu balegă de om.” ¹³ Și Domnul a zis: „Așa^[94] își vor mânca pâinea spurcată copiii lui Israel printre neamurile printre care îi voi izgoni.” ¹⁴ Eu am zis: „Ah^[95], Doamne, Dumnezeule, iată, sufletul meu n-a fost pângărit niciodată; din tinerețea mea și până acum, niciodată n-am mâncat dintr-un dobitoc mort^[96] sau sfâșiat și nicio carne necurată^[97] n-a intrat în gura mea.” ¹⁵ El mi-a răspuns: „Ei bine, iată că îți dau balegă de bou, în loc de balegă omenească, și-ți vei face pâinea pe ea.” ¹⁶ El mi-a mai zis: „Fiul omului, iată că voi sfărâma toiagul pâinii^[98] la Ierusalim, așa că vor mânca pâine cu cântarul^[99] și cu necaz și vor bea apă^[100] cu măsură și cu groază. ¹⁷ Vor duce lipsă de pâine și de apă, se vor uimi unii de alții și se vor sfârși^[101] din pricina nelegiuirii lor.”

5 ¹ „Și tu, fiul omului, ia o sabie ascuțită, ia-o ca brici de ras și trece-o^[102] peste cap și barbă. Ia apoi o cumpănă de cântărit și împarte părul. ² O treime^[103] din el arde-o în foc, în mijlocul cetății^[104], când se vor împlini zilele^[105] împresurării; o treime ia-o și taie-o cu sabia de jur împrejurul cetății; iar o treime risipește-o în vânt, căci voi trage sabia după ei. ³ Totuși^[106] ia vreo câțiva peri și strânge-i în poalele hainei tale. ⁴ Din aceștia să mai iei iarăși vreo câțiva, să-i arunci în foc și să-i arzi^[107] în foc. Din ei va ieși un foc împotriva întregii case a lui Israel.” ⁵ Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: „Acesta este Ierusalimul! Eu îl pusesem în mijlocul neamurilor și de jur împrejurul lui sunt țări. ⁶ Dar el s-a răzvrătit împotriva legilor și poruncilor Mele și s-a făcut mai vinovat decât neamurile și țările de primprejur, căci a nesocotit legile Mele, n-a urmat poruncile Mele.” ⁷ De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: „Pentru că ați fost mai îndărătnici decât neamurile care vă înconjoară; pentru că n-ați urmat poruncile Mele și n-ați împlinit legile Mele și n-ați lucrat nici măcar după^[108] legile neamurilor care vă înconjoară, ⁸ din pricina aceasta, așa zice Domnul, Dumnezeu: ‘Iată, am necaz pe tine și voi aduce la îndeplinire în mijlocul tău judecățile Mele, sub ochii neamurilor. ⁹ Din pricina tuturor urâciunilor tale, îți voi face^[109] ce n-am făcut niciodată și nici nu voi mai face vreodată. ¹⁰ De aceea, părinții vor mânca^[110] pe copiii lor în mijlocul tău și copiii vor mânca pe părinții lor; Îmi voi împlini judecățile împotriva ta și voi risipi^[111] în toate vânturile pe toți cei ce vor mai rămâne din tine. ¹¹ De aceea, pe viața Mea, zice Domnul, Dumnezeu, pentru că Mi-ai pângărit^[112] Locașul Meu cel Sfânt cu toți idolii și toate urâciunile^[113] tale, și Eu Îmi voi întoarce ochii de la tine; ochiul Meu^[114] va fi fără milă și nu Mă voi îndura. ¹² O treime^[115] din locuitorii tăi va muri de ciumă și va fi nimicită de foamete în mijlocul tău: o treime va cădea ucisă de sabie în jurul tău și o treime o voi risipi^[116] în toate vânturile și voi scoate sabia^[117] după ei. ¹³ Îmi voi potoli^[118] astfel mânia, Îmi voi domoli^[119] astfel urgia cu ei și Mă^[120] voi răzbuna ca să știe^[121] că Eu, Domnul, am vorbit în mânia Mea, vărsându-Mi urgia peste ei. ¹⁴ Te voi preface^[122] într-un pustiu, te voi face de ocară printre neamurile care te înconjoară înaintea tuturor trecătorilor. ¹⁵ Vei ajunge de ocară^[123] și de rușine, vei fi o pildă și o groază pentru neamurile care te înconjoară când voi aduce la îndeplinire judecățile Mele împotriva ta, cu mânie, cu urgie și cu^[124] pedepse aspre – Eu, Domnul, o spun – când voi arunca^[125] împotriva lor săgețile nimicitoare ale foametei, care dau moartea și pe care le voi trimite să vă nimicească. ¹⁶ Căci la nenorocirile voastre voi mai adăuga și foametea și vă voi sfărâma toiagul^[126] pâinii. ¹⁷ Voi trimite împotriva voastră nu numai foametea, ci și fiarele^[127] sălbatice, care vă vor lăsa fără copii. Ciuma^[128] și vărsarea de sânge vor trece prin mijlocul tău; voi aduce peste tine și sabia. Eu, Domnul, vorbesc’.”

6 ¹ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Fiul omului^[129], întoarce-ți fața spre munții^[130] lui Israel, prorocește împotriva lor ³ și zi: ‘Munți ai lui Israel, ascultați Cuvântul Domnului, Dumnezeu! Așa vorbește Domnul, Dumnezeu, către munți și dealuri, către văgăuni și văi: «Iată, voi aduce sabia împotriva voastră și vă voi nimici^[131] înălțimile. ⁴ Altarele voastre vor fi pustiite, stâlpii voștri închinați soarelui vor fi sfărâmați și voi face^[132] ca morții voștri să cadă înaintea idolilor voștri. ⁵ Voi pune trupurile moarte ale copiilor lui Israel înaintea idolilor lor și vă voi risipi oasele în jurul altarelor voastre. ⁶ Pretutindeni pe unde locuiți, cetățile vă vor fi nimicite și înălțimile, pustiite; altarele voastre vor fi surpate și părăsite, idolii voștri vor fi sfărâmați și vor pieri, stâlpii voștri închinați Soarelui vor fi tăiați și lucrările voastre, nimicite. ⁷ Morții vor cădea în mijlocul vostru și veți ști^[133] că Eu sunt Domnul. ⁸ Dar^[134] voi lăsa câteva rămășițe dintre voi, care vor scăpa de sabie printre neamuri când veți fi risipiți în felurite țări. ⁹ Și cei ce vor scăpa din voi își vor aduce aminte de Mine printre neamurile unde vor fi robi, pentru că le voi zdrobi^[135] inima preacurvară și necredincioasă și ochii^[136] care au curvit după idolii lor. Atunci le va fi scârbă^[137] de ei înșiși din pricina mișeliilor pe care le-au făcut, din pricina tuturor urâciunilor lor. ¹⁰ Și vor ști că Eu sunt Domnul și că nu degeaba i-am amenințat că le voi trimite toate aceste rele».’ ¹¹ Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Bate din mâini^[138], dă din picioare și zi: «Vai!» pentru toate urâciunile cele rele ale casei lui Israel care va^[139] cădea lovită de sabie, de foamete și de ciumă. ¹² Cine va fi departe va muri de ciumă și cine va fi aproape va cădea ucis de sabie, iar cine va rămâne și va fi împresurat va pieri de foame. Așa^[140] Îmi voi potoli urgia asupra lor. ¹³ Și veți ști^[141] că Eu sunt Domnul când morții lor vor fi în mijlocul idolilor lor, împrejurul altarelor lor, pe orice deal înalt^[142], pe toate vârfurile^[143] munților, sub^[144] orice copac verde, sub orice stejar stufos, acolo unde aduceau tămâie cu miros plăcut tuturor idolilor lor. ¹⁴ Îmi voi întinde^[145] mâna împotriva lor și voi face țara deșartă și pustie, de la pustie până la Dibla^[146], pretutindeni unde locuiesc. Și vor ști că Eu sunt Domnul.’ ”

7 ¹ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Și tu, fiul omului, ascultă. Așa vorbește Domnul, Dumnezeu, despre țara lui Israel: ‘Vine sfârșitul^[147], vine sfârșitul peste cele patru margini ale țării! ³ Acum vine sfârșitul peste tine; Îmi voi trimite mânia împotriva ta, te voi judeca^[148] după faptele tale. Și te voi pedepsi pentru toate urâciunile tale. ⁴ Ochiul Meu va fi fără milă^[149] pentru tine și nu Mă voi îndura, ci te voi pedepsi după faptele tale, cu toate că urâciunile tale vor fi în mijlocul tău și ar trebui să te ajute. Și veți ști^[150] că Eu sunt Domnul.’ ⁵ Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‘Iată, vine o nenorocire, o nenorocire nemaipomenită! ⁶ Vine sfârșitul, vine sfârșitul; se trezește împotriva ta! Iată că a și venit! ⁷ Îți vine rândul^[151], locuitor al țării! Vine vremea^[152], se apropie ziua de necaz, și nu de bucurie, pe munți! ⁸ Acum Îmi voi vărsa în curând urgia^[153] peste tine, Îmi voi potoli mânia peste tine; te voi judeca^[154] după faptele tale și te voi pedepsi pentru toate minciunile tale. ⁹ Ochiul Meu^[155] va fi fără milă și nu Mă voi îndura; te voi pedepsi după faptele tale, măcar că urâciunile tale vor fi în mijlocul tău și ar trebui să te ajute. Și veți ști^[156] că Eu sunt Domnul, Cel ce lovește! ¹⁰ Iată ziua! Iată-o că vine! Îți vine^[157] rândul! Înflorește toiagul, odrăslește mândria! ¹¹ Silnicia^[158] s-a înălțat ca să slujească de toiag răutății; nu mai rămâne nimic din ei, nici din gloata lor gălăgioasă, nici din bogăția lor! Și nimeni^[159] nu-i bocește! ¹² Vine vremea^[160], se apropie ziua! Să nu se bucure cumpărătorul, să nu se mâhnească vânzătorul! Căci izbucnește mânia împotriva întregii lor mulțimi. ¹³ Nu, vânzătorul nu va mai căpăta înapoi ce a vândut, chiar dacă ar mai fi printre cei vii; căci prorocia împotriva întregii lor mulțimi nu va fi schimbată și din pricina nelegiuirii lui niciunul nu-și va păstra viața. ¹⁴ Sună trâmbița, totul este gata, dar nimeni nu merge la luptă, căci urgia Mea izbucnește împotriva întregii lor mulțimi. ¹⁵ Afară^[161] bântuie sabia, în casă ciuma și foametea! Cine este la câmp va muri de sabie, iar cine este în cetate va fi mâncat de foamete și ciumă. ¹⁶ Fugarii^[162] lor, când scapă, stau pe munți, ca niște porumbei ai văilor, văitându-se toți, fiecare de nelegiuirea lui. ¹⁷ Mâinile^[163] tuturor au slăbit și genunchii tuturor se topesc ca apa. ¹⁸ Se încing^[164] cu saci și-i apucă^[165] groaza. Toate fețele sunt acoperite de rușine și toate capetele sunt rase. ¹⁹ Își vor arunca argintul pe ulițe și aurul lor le va fi o scârbă. Argintul^[166] sau aurul lor nu poate să-i scape în ziua urgiei Domnului; nu poate nici să le sature sufletul, nici să le umple măruntaiele, căci el i-a aruncat^[167] în nelegiuirea lor. ²⁰ Se făleau cu podoaba lor măreață și cu ea au făcut^[168] icoanele urâciunilor lor, ale idolilor lor. De aceea le-o voi preface în scârbă pentru ei. ²¹ O voi da de jaf în mâinile străinilor și ca pradă nelegiuiților pământului ca s-o pângărească. ²² Îmi voi întoarce fața de la ei și Mi se va pângări Locașul Meu cel Sfânt; da, prădătorii vor pătrunde în el și-l vor pângări. ²³ Pregătiți lanțurile! Căci țara^[169] este plină de omoruri și cetatea este plină de silnicie. ²⁴ Voi aduce popoarele cele mai rele ca să pună mâna pe casele lor; voi pune capăt mândriei celor puternici și sfintele lor locașuri vor fi pângărite. ²⁵ Vine prăpădul! Ei caută scăpare, dar scăpare nu-i! ²⁶ Vine nenorocire peste^[170] nenorocire, zvon după zvon. Ei cer^[171] vedenii prorocilor, dar preoții nu mai cunosc Legea, și bătrânii nu mai pot da sfaturi. ²⁷ Împăratul jelește, voievodul se înspăimântă și mâinile poporului țării tremură. Le voi face după umbletele lor, îi voi judeca după cuviință, și vor ști^[172] că Eu sunt Domnul.’ ”

8 ¹ În al șaselea an, în ziua a cincea a lunii a șasea, pe când ședeam în casă, și bătrânii^[173] lui Iuda ședeau înaintea mea, mâna^[174] Domnului, Dumnezeu, a căzut peste mine. ² M-am uitat^[175], și iată că era un chip care avea o înfățișare de om; de la coapse în jos era foc și de la coapse în sus era ceva strălucitor, ca niște aramă^[176] lustruită. ³ El a întins^[177] ceva ca o mână și m-a apucat de zulufii capului. Duhul m-a răpit^[178] între pământ și cer și m-a^[179] dus, în vedenii dumnezeiești, la Ierusalim, la ușa porții de la curtea dinăuntru, care caută spre miazănoapte, unde era locul^[180] idolului geloziei, care stârnea^[181] gelozia Domnului. ⁴ Și iată că slava Dumnezeului lui Israel era acolo, așa cum o văzusem^[182] în vale. ⁵ El mi-a zis: „Fiul omului, ia ridică ochii spre miazănoapte!” Am ridicat ochii spre miazănoapte; iată că idolul acesta al geloziei era la miazănoapte de poarta altarului, la intrare. ⁶ Și El mi-a zis: „Fiul omului, vezi ce fac ei? Vezi tu marile urâciuni pe care le săvârșește aici casa lui Israel, ca să Mă depărteze de Sfântul Meu Locaș? Dar vei mai vedea și alte urâciuni și mai mari!” ⁷ Atunci m-a dus la poarta curții. M-am uitat, și iată că era o gaură în perete! ⁸ Și mi-a zis: „Fiul omului, ia sapă în perete!” Am săpat în zid, și iată că era o ușă. ⁹ Și mi-a zis: „Intră și vezi urâciunile cele rele pe care le săvârșesc ei aici!” ¹⁰ Am intrat și m-am uitat, și iată că erau tot felul de chipuri de târâtoare și de dobitoace urâcioase și toți idolii casei lui Israel zugrăviți pe perete de jur împrejur. ¹¹ Înaintea acestor idoli stăteau șaptezeci de oameni din bătrânii casei lui Israel, în mijlocul cărora era Iaazania, fiul lui Șafan; fiecare din ei avea o cădelniță în mână și se înălța un nor gros de tămâie. ¹² Și El mi-a zis: „Fiul omului, vezi ce fac în întuneric bătrânii casei lui Israel, fiecare în odaia lui plină de chipuri? Căci ei zic: ‘Nu ne vede^[183] Domnul; a părăsit Domnul țara aceasta!’ ” ¹³ Și mi-a zis: „Vei mai vedea și alte urâciuni mari pe care le săvârșesc ei!” ¹⁴ Și m-a dus la intrarea porții Casei Domnului dinspre miazănoapte. Și iată că acolo stăteau niște femei care plângeau pe Tamuz. ¹⁵ Și El mi-a zis: „Vezi, fiul omului? Vei mai vedea și alte urâciuni mai mari decât acestea!” ¹⁶ Și m-a dus în curtea dinăuntru a Casei Domnului. Și iată că, la ușa Templului Domnului, între pridvor^[184] și altar, erau aproape douăzeci și cinci^[185] de oameni cu dosul^[186] întors spre Templul Domnului și cu fața spre răsărit și se închinau înaintea Soarelui^[187], spre răsărit. ¹⁷ Și El mi-a zis: „Vezi, fiul omului? Este prea puțin oare pentru casa lui Iuda că săvârșesc ei urâciunile pe care le săvârșesc aici? Trebuia să mai umple și țara cu silnicie^[188] și să nu înceteze să Mă mânie? Iată că ei își apropie ramura de nas! ¹⁸ De aceea^[189], și Eu voi lucra cu urgie, ochiul Meu^[190] va fi fără milă și nu Mă voi îndura; chiar dacă vor striga^[191] în gura mare la urechile Mele, tot nu-i voi asculta.”

9 ¹ Apoi a strigat cu glas tare la urechile mele: „Apropiați-vă voi, care trebuie să pedepsiți cetatea, fiecare cu unealta lui de nimicire în mână!” ² Și iată că au venit șase oameni de pe drumul porții de sus dinspre miazănoapte, fiecare cu unealta lui de nimicire în mână. În mijlocul lor era un^[192] om îmbrăcat într-o haină de in și cu o călimară la brâu. Au venit și s-au așezat lângă altarul de aramă. ³ Slava^[193] Dumnezeului lui Israel s-a ridicat de pe heruvimul pe care era și s-a îndreptat spre pragul casei, și el a chemat pe omul acela care era îmbrăcat cu haina de in și care avea călimara la brâu. ⁴ Domnul i-a zis: „Treci prin mijlocul cetății, prin mijlocul Ierusalimului, și fă un^[194] semn pe fruntea oamenilor care suspină^[195] și gem din pricina tuturor urâciunilor care se săvârșesc acolo.” ⁵ Iar celorlalți le-a zis în auzul meu: „Treceți după el în cetate și loviți; ochiul vostru^[196] să fie fără milă și să nu vă îndurați! ⁶ Ucideți^[197] și nimiciți pe bătrâni, pe tineri, pe fecioare, pe copii și pe femei, dar să nu vă atingeți^[198] de niciunul din cei ce au semnul pe frunte! Începeți^[199] însă cu Locașul Meu cel Sfânt!” Ei^[200] au început cu bătrânii care erau înaintea Templului. ⁷ Și El le-a zis: „Spurcați casa și umpleți curțile cu morți!… Ieșiți…” Ei au ieșit și au început să ucidă în cetate. ⁸ Pe când ucideau ei astfel, și eu stăteam încă singur acolo, am^[201] căzut cu fața la pământ și am strigat: „Ah^[202], Doamne, Dumnezeule, vrei să nimicești oare tot ce a mai rămas din Israel, vărsându-Ți urgia asupra Ierusalimului?” ⁹ El mi-a răspuns: „Nelegiuirea casei lui Israel și Iuda este mare, peste măsură de mare! Țara este plină de omoruri și cetatea este plină^[203] de nedreptate, căci ei zic: ‘Domnul^[204] a părăsit țara și Domnul^[205] nu vede nimic!’ ¹⁰ De aceea, și Eu^[206] voi fi fără milă și nu Mă voi îndura, ci voi face^[207] să cadă asupra capului lor faptele lor.” ¹¹ Și iată că omul cel îmbrăcat în haina de in și care avea călimara la brâu a adus următorul răspuns: „Am făcut ce mi-ai poruncit!”

10 ¹ M-am uitat, și iată că pe cerul^[208] care era deasupra capului heruvimilor era ceva ca o piatră de safir; deasupra lor se vedea ceva asemănător cu un chip de scaun de domnie. ² Și Domnul a zis^[209] omului aceluia îmbrăcat în haine de in: „Vâră-te între roțile de sub heruvimi, umple-ți mâinile cu^[210] cărbunii aprinși care sunt între heruvimi și împrăștie-i^[211] peste cetate!” Și el s-a vârât între roți sub ochii mei. ³ Heruvimii stăteau în partea dreaptă a casei când s-a vârât omul acela între roți, iar norul a umplut curtea dinăuntru. ⁴ Atunci, slava^[212] Domnului s-a ridicat de pe heruvimi și s-a îndreptat spre pragul casei, așa încât Templul s-a umplut^[213] de nor și curtea s-a umplut de strălucirea slavei Domnului. ⁵ Vâjâitul^[214] aripilor heruvimilor s-a auzit până la curtea de afară, ca glasul^[215] Dumnezeului Celui Atotputernic, când vorbește. ⁶ Când a poruncit deci omului aceluia îmbrăcat în haina de in să ia foc dintre roți, dintre heruvimi, omul acesta s-a dus și s-a așezat lângă roți. ⁷ Atunci, un heruvim a întins mâna între heruvimi spre focul care era între heruvimi; a luat foc și l-a pus în mâinile omului aceluia îmbrăcat cu haina de in. Și omul acesta l-a luat și a ieșit afară. ⁸ La heruvimi se vedea ceva^[216] ca o mână de om sub aripile lor. ⁹ M-am uitat, și iată^[217] că lângă heruvimi erau patru roți; o roată lângă un heruvim și o roată lângă celălalt heruvim, dar roțile acestea străluceau ca o piatră de^[218] hrisolit. ¹⁰ După înfățișare, toate cele patru roți aveau același chip; fiecare roată părea că este în mijlocul altei roți. ¹¹ Când^[219] mergeau, mergeau de cele patru laturi ale lor și nu se învârteau în mers, ci mergeau încotro mergea capul, fără să se învârtească în mersul lor. ¹² Tot trupul heruvimilor, spatele lor, mâinile lor și aripile lor erau pline de ochi, ca și cele patru roți dimprejur. ¹³ Am auzit cu urechile mele că roțile^[220] erau chemate: „Roți învârtitoare.” ¹⁴ Fiecare^[221] avea patru fețe: fața celui dintâi era o față de heruvim; fața celui de al doilea, o față de om; a celui de al treilea, o față de leu și a celui de al patrulea, o față de vultur. ¹⁵ Și heruvimii s-au ridicat. Erau făpturile vii^[222] pe care le văzusem lângă râul Chebar. ¹⁶ Când^[223] mergeau heruvimii, mergeau și roțile cu ei și când își întindeau heruvimii aripile ca să se înalțe de la pământ, nici roțile nu se depărtau de ei. ¹⁷ Când^[224] se opreau ei, se opreau și ele și când se înălțau ei, se înălțau și ele cu ei, căci duhul făpturilor vii era în ele. ¹⁸ Slava^[225] Domnului a plecat^[226] din pragul Templului și s-a așezat pe heruvimi. ¹⁹ Heruvimii^[227] și-au întins aripile și s-au înălțat de pe pământ sub ochii mei; când au plecat ei, au plecat și roțile cu ei. S-au oprit la intrarea porții Casei Domnului spre răsărit, și slava Dumnezeului lui Israel era sus, deasupra lor. ²⁰ Erau făpturile vii^[228] pe care le văzusem sub Dumnezeul lui Israel, lângă^[229] râul Chebar, și am băgat de seamă că erau heruvimi. ²¹ Fiecare^[230] avea patru fețe, fiecare avea patru aripi și sub aripile lor era ceva^[231] ca o mână de om. ²² Dar fețele lor erau ca^[232] cele pe care le văzusem la râul Chebar, cu aceeași înfățișare: erau tot ei. Fiecare^[233] mergea drept înainte.

11 ¹ Duhul^[234] m-a răpit și m-a dus la poarta de răsărit^[235] a Casei Domnului, care caută spre răsărit. Și iată că, la intrarea porții^[236], erau douăzeci și cinci de oameni și, în mijlocul lor, am văzut pe Iaazania, fiul lui Azur, și pe Pelatia, fiul lui Benaia, căpeteniile poporului. ² Și Domnul mi-a zis: „Fiul omului, aceștia sunt oamenii care fac planuri nelegiuite și dau sfaturi rele în cetatea aceasta! ³ Ei zic: ‘Nu este încă vremea^[237] potrivită că să zidim case! Cetatea^[238] este cazanul și noi suntem carnea.’ ⁴ De aceea, prorocește împotriva lor, prorocește, fiul omului!” ⁵ Atunci, Duhul Domnului^[239] a căzut peste mine și mi-a zis: „Spune: ‘Așa vorbește Domnul: «Astfel vorbiți voi, casa lui Israel! Și ce vă vine în gând, știu foarte bine! ⁶ Ați făcut o mulțime^[240] de omoruri în cetatea aceasta și ați umplut ulițele cu cei uciși.» ⁷ De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Morții voștri^[241] pe care i-ați întins în mijlocul cetății acesteia sunt carnea și ea este cazanul, dar voi^[242] veți fi scoși afară din ea. ⁸ Vă temeți de sabie, dar Eu voi aduce sabie peste voi, zice Domnul, Dumnezeu. ⁹ Vă voi scoate din cetatea aceasta, vă voi da în mâinile străinilor și voi împlini^[243] judecățile mele împotriva voastră! ¹⁰ Veți cădea^[244] loviți de sabie, vă voi judeca^[245] la hotarul lui Israel și veți ști^[246] că Eu sunt Domnul. ¹¹ Cetatea aceasta^[247] nu va fi cazanul vostru și voi nu veți fi carnea din el, ci la hotarul lui Israel vă voi judeca! ¹² Și veți ști^[248] că Eu sunt Domnul, ale cărui porunci nu le-ați urmat și ale cărui legi nu le-ați împlinit și ați^[249] lucrat după obiceiurile neamurilor care vă înconjoară».’ ” ¹³ Pe când proroceam eu, a murit Pelatia^[250], fiul lui Benaia. Eu am^[251] căzut cu fața la pământ și am strigat cu glas tare: „Ah, Doamne, Dumnezeule, vrei să nimicești Tu și ce a mai rămas din Israel?” ¹⁴ Și Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ¹⁵ „Fiul omului, frații tăi, da, frații tăi cei din robie, și toată casa lui Israel sunt aceia despre care zic locuitorii Ierusalimului: ‘Ei sunt departe de Domnul, țara ne-a fost dată nouă în stăpânire!…’ ¹⁶ De aceea spune despre ei: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Dacă-i țin depărtați printre neamuri, dacă i-am risipit în felurite țări, totuși le-am fost^[252] un Templu pentru câtăva vreme, în țara în care au venit.»’ ¹⁷ De aceea să le spui: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Vă voi strânge^[253] din mijlocul popoarelor, vă voi aduna iarăși din țările în care sunteți risipiți și vă voi da țara lui Israel. ¹⁸ Și, când vor veni în ea, vor scoate de acolo toți idolii și toate urâciunile. ¹⁹ Le voi^[254] da o altă inimă și voi pune un duh nou^[255] în voi. Voi lua din trupul lor inima^[256] de piatră și le voi da o inimă de carne, ²⁰ ca să urmeze^[257] poruncile Mele, să păzească și să împlinească legile Mele, și ei vor fi poporul^[258] Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul lor. ²¹ Dar acelora a căror inimă simte plăcere față de idolii și urâciunile lor, le voi^[259] întoarce faptele asupra capului lor, zice Domnul, Dumnezeu.»’ ” ²² După aceea, heruvimii și-au întins^[260] aripile, însoțiți de roți, și slava Dumnezeului lui Israel era sus, deasupra lor. ²³ Slava^[261] Domnului s-a înălțat din mijlocul cetății și s-a așezat pe muntele^[262] de la răsăritul^[263] cetății. ²⁴ Pe mine însă m-a răpit^[264] Duhul și m-a dus iarăși, în vedenie, prin Duhul lui Dumnezeu, în Haldeea, la prinșii de război. Și astfel, vedenia pe care o avusesem a pierit de la mine. ²⁵ Apoi am spus prinșilor de război toate lucrurile pe care mi le descoperise Domnul.

Robia lui Zedechia și risipirea poporului

12 ¹ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Fiul omului, tu locuiești în mijlocul unei case de îndărătnici^[265], care au ochi^[266] să vadă, și nu văd, urechi de auzit, și n-aud, căci^[267] sunt o casă de răzvrătiți. ³ De aceea, fiul omului, pregătește-ți lucrurile de călătorie și pleacă ziua, sub ochii lor! Pleacă în fața lor din locul unde ești și du-te în alt loc – poate că vor vedea că sunt o casă de îndărătnici. ⁴ Scoate-ți lucrurile ca niște lucruri de călătorie, ziua, sub ochii lor, dar pleacă seara, în fața lor, cum pleacă cei ce se duc în robie. ⁵ Să spargi zidul sub ochii lor și să-ți scoți lucrurile pe acolo. ⁶ Să le pui pe umăr sub ochii lor, să le scoți afară pe negură, să-ți acoperi fața și să nu te uiți la pământ, căci vreau să fii un semn^[268] pentru casa lui Israel.” ⁷ Am făcut cum mi se poruncise: mi-am scos lucrurile ziua ca pentru călătorie, seara am spart zidul cu mâna și le-am scos pe negură și le-am pus pe umăr, în fața lor. ⁸ Dimineața însă, Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ⁹ „Fiul omului, nu ți-a zis casa lui Israel, această casă^[269] de îndărătnici: ‘Ce^[270] faci?’ ¹⁰ Spune-le: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Prorocia^[271] aceasta privește pe domnul care este la Ierusalim și pe toată casa lui Israel, care se află acolo».’ ¹¹ Spune: ‘Eu sunt un semn^[272] pentru voi! Cum am făcut eu, așa li se va face și lor: se vor duce^[273] într-o țară străină, în robie. ¹² Domnitorul^[274] care este în mijlocul lor își va pune lucrurile pe umăr și va pleca pe negură; vor sparge zidul, ca să-l scoată afară; își va acoperi fața, ca să nu vadă pământul cu ochii. ¹³ Îmi voi întinde mreaja^[275] peste el și va fi prins în lațul Meu; îl voi duce^[276] la Babilon, în țara haldeenilor, dar nu-i va vedea și va muri acolo. ¹⁴ Pe toți cei ce stau în jurul lui și îi sunt de ajutor și pe toate oștile lui, îi voi risipi^[277] în toate vânturile și voi scoate^[278] sabia după ei. ¹⁵ Atunci vor ști^[279] că Eu sunt Domnul, când îi voi împrăștia printre neamuri și îi voi risipi în felurite țări. ¹⁶ Dar voi lăsa^[280] din ei vreo câțiva oameni care vor scăpa de sabie, de foamete și de ciumă, ca să istorisească toate urâciunile lor printre neamurile la care vor merge și să știe că Eu sunt Domnul.’ ” ¹⁷ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ¹⁸ „Fiul omului, îți vei mânca^[281] pâinea tremurând și îți vei bea apa cu neliniște și groază. ¹⁹ Spune poporului din țară: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu, despre locuitorii Ierusalimului din țara lui Israel: «Ei își vor mânca pâinea cu neliniște și își vor bea apa cu groază, căci țara le va fi jefuită^[282] de tot ce are din pricina silniciei^[283] tuturor celor ce o locuiesc. ²⁰ Cetățile pline cu popor vor fi nimicite și țara va fi pustiită, ca să știți că Eu sunt Domnul».’ ” ²¹ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ²² „Fiul omului, ce înseamnă acest cuvânt de batjocură pe care-l întrebuințați în țara lui Israel: ‘Zilele se^[284] lungesc și toate vedeniile rămân neîmplinite?’ ²³ De aceea spune-le: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Voi face să înceteze acest cuvânt de batjocură și nu se va mai întrebuința în Israel».’ De aceea spune-le: ‘Se apropie^[285] zilele și toate vedeniile se vor împlini! ²⁴ Căci nu^[286] vor mai fi vedenii^[287] mincinoase, nici prorociri înșelătoare în mijlocul casei lui Israel! ²⁵ Căci Eu, Domnul, voi vorbi; ce voi spune^[288] se va împlini și nu va mai fi amânat; da, în zilele voastre, casă de îndărătnici, voi rosti un cuvânt și-l voi împlini’ ”, zice Domnul, Dumnezeu. ²⁶ Cuvântul Domnului mi-a vorbit apoi astfel: ²⁷ „Fiul omului^[289], iată, casa lui Israel zice: ‘Vedeniile pe care le are el nu sunt aproape să se împlinească și prorocește pentru vremuri^[290] depărtate!’ ²⁸ De aceea^[291] spune-le: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Nu va mai fi zăbavă în împlinirea cuvintelor Mele, ci cuvântul pe care-l voi rosti se va împlini» ’ ”, zice Domnul, Dumnezeu.

Împotriva prorocilor mincinoși

13 ¹ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Fiul omului, prorocește împotriva prorocilor lui Israel care prorocesc și spun celor ce^[292] prorocesc după gustul inimii^[293] lor: ‘Ascultați Cuvântul Domnului!’ ³ Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Vai de prorocii fără minte, care umblă după duhul lor și nu văd nimic! ⁴ Prorocii tăi, Israele, sunt ca niște șacali^[294] în mijlocul dărâmăturilor! ⁵ Voi nu^[295] v-ați suit înaintea spărturilor, n-ați înconjurat cu un zid casa lui Israel ca să rămâneți tari în luptă în ziua Domnului. ⁶ Vedeniile^[296] lor sunt înșelătoare și prorociile lor, mincinoase. Ei zic: «Așa vorbește Domnul!», măcar că Domnul nu i-a trimis, și fac pe oameni să tragă nădejde că se va împlini cuvântul lor. ⁷ Nu sunt înșelătoare vedeniile pe care le aveți și nu sunt mincinoase prorociile pe care le rostiți? Voi ziceți: «Așa vorbește Domnul!» în timp ce Eu n-am vorbit.’ ⁸ De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Pentru că spuneți lucruri înșelătoare și vedeniile voastre sunt minciuni, iată, am necaz pe voi, zice Domnul, Dumnezeu. ⁹ Mâna Mea va fi împotriva prorocilor ale căror vedenii sunt înșelătoare și ale căror prorocii sunt mincinoase; ei nu vor rămâne în adunarea poporului Meu, nu vor fi scriși în cartea^[297] casei lui Israel, nici nu vor^[298] intra în țara lui Israel. Și veți ști^[299] că Eu sunt Domnul, Dumnezeu. ¹⁰ Lucrurile acestea se vor întâmpla pentru că ei rătăcesc pe poporul Meu, zicând: «Pace^[300]!» când nu este pace. Poporul Meu zidește un zid și ei îl tencuiesc^[301] cu ipsos. ¹¹ De aceea, spune celor ce-l acoperă cu ipsos că se va prăbuși, va veni o ploaie^[302] cu vifor, pietrele de grindină vor cădea și se va dezlănțui furtuna. ¹² Iată, vi se prăbușește zidul! Și atunci vi se va zice: «Unde este ipsosul cu care l-ați tencuit?»’ ¹³ De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘În urgia Mea, voi porni furtuna; în mânia Mea, va veni o ploaie cu vifor și vor cădea pietre de grindină ca să nimicească. ¹⁴ Voi surpa zidul pe care l-ați tencuit cu ipsos, îl voi doborî la pământ și i se vor dezgoli temeliile; se va prăbuși și veți pieri în mijlocul dărâmăturilor lui. Și veți ști^[303] că Eu sunt Domnul. ¹⁵ Îmi voi potoli astfel mânia împotriva zidului și împotriva celor ce l-au tencuit cu ipsos și vă voi spune: «Nu mai este niciun zid! Și s-a isprăvit cu cei ce l-au tencuit cu ipsos! ¹⁶ S-a isprăvit cu prorocii lui Israel, care prorocesc asupra Ierusalimului și au vedenii^[304] de pace asupra lui când nu este pace»’, zice Domnul, Dumnezeu. ¹⁷ ‘Iar tu, fiul omului, întoarce-ți^[305] privirile împotriva fiicelor poporului tău, care prorocesc^[306] după gustul inimii lor, și prorocește împotriva lor!’ ¹⁸ Spune: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Vai de cele ce cos pernuțe pentru subsuori și fac marame pentru capetele oamenilor de orice mărime, ca să prindă suflete! Socotiți că veți prinde sufletele^[307] poporului Meu, ca să vă păstrați cu viață sufletele voastre? ¹⁹ Voi Mă necinstiți înaintea poporului Meu pentru câțiva^[308] pumni de orz și câteva bucăți de pâine, ucigând niște suflete care n-ar trebui să moară și făcând să trăiască niște suflete care n-ar trebui să trăiască, înșelând astfel pe poporul Meu care ascultă minciunile voastre.»’ ²⁰ De aceea așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Iată, am necaz pe pernuțele voastre prin care prindeți sufletele ca păsările, de aceea vi le voi smulge de la brațe și voi da drumul sufletelor, și anume sufletelor pe care le prindeți ca păsările! ²¹ Vă voi rupe maramele și voi scoate pe poporul Meu din mâinile voastre, ca să nu mai cadă pradă în mâinile voastre, și veți ști^[309] că Eu sunt Domnul. ²² Pentru că întristați prin minciuni inima celui neprihănit, când Eu Însumi nu l-am întristat, și pentru că întăriți^[310] mâinile celui rău ca să-l împiedicați să se lase de calea lui cea rea, făgăduindu-i viața, ²³ de aceea nu veți^[311] mai avea vedenii înșelătoare și nu veți mai rosti prorocii. Voi scoate din mâinile voastre pe poporul Meu, și veți ști^[312] că Eu sunt Domnul.’ ”

Împotriva celor ce se alipesc de idoli

14 ¹ Câțiva din bătrânii lui Israel au venit^[313] la mine și au șezut înaintea mea. ² Și Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ³ „Fiul omului, oamenii aceștia își poartă idolii în inimă și își pironesc privirile spre ceea ce i-a făcut să cadă^[314] în nelegiuire! Să Mă^[315] las Eu să fiu întrebat de ei? ⁴ De aceea vorbește-le și spune-le: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Orice om din casa lui Israel care își poartă idolii în inimă și care își pironește privirile spre ceea ce l-a făcut să cadă în nelegiuirea lui, dacă va veni să vorbească prorocului, Eu, Domnul, îi voi răspunde, în ciuda mulțimii idolilor lui, ⁵ ca să prind în chiar inima lor pe aceia din casa lui Israel care s-au depărtat de Mine din pricina tuturor idolilor.»’ ⁶ De aceea, spune casei lui Israel: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Întoarceți-vă și abateți-vă de la idolii voștri, întoarceți-vă privirile de la toate urâciunile voastre! ⁷ Căci orice om din casa lui Israel sau din străinii care locuiesc pentru o vreme în Israel, care s-a depărtat de Mine, care își poartă idolii în inima lui și nu-și ia privirile de la ceea ce l-a făcut să cadă în nelegiuirea lui, dacă va veni să vorbească unui proroc ca să Mă întrebe prin el, Eu, Domnul, prin Mine Însumi îi voi răspunde. ⁸ Îmi voi întoarce^[316] Fața împotriva omului acestuia, îl voi face un semn^[317] și de pomină și îl voi nimici cu desăvârșire din mijlocul poporului Meu. Și veți ști^[318] că Eu sunt Domnul! ⁹ Dacă prorocul se va lăsa amăgit^[319] să rostească un cuvânt, Eu, Domnul, am amăgit pe prorocul acela; Îmi voi întinde mâna împotriva lui și-l voi nimici din mijlocul poporului Meu Israel. ¹⁰ Își vor purta astfel păcatul lor și pedeapsa prorocului va fi la fel cu pedeapsa celui ce întreabă, ¹¹ ca să nu se mai rătăcească^[320] de la Mine casa lui Israel și să nu se mai spurce cu toate fărădelegile ei. Atunci vor fi poporul^[321] Meu, și Eu voi fi Dumnezeul lor» ’ ”, zice Domnul, Dumnezeu!

Dreptatea pedepselor Domnului

¹² Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ¹³ „Fiul omului, când va păcătui o țară împotriva Mea, dedându-se la fărădelege, și Îmi voi întinde mâna împotriva ei, dacă îi voi sfărâma toiagul^[322] pâinii, dacă îi voi trimite foametea, dacă îi voi nimici cu desăvârșire oamenii și vitele, ¹⁴ chiar de ar fi^[323] în mijlocul ei acești trei oameni: Noe, Daniel și Iov, ei nu și-ar mântui decât sufletul lor prin neprihănirea^[324] lor, zice Domnul, Dumnezeu. ¹⁵ Dacă aș lăsa ca țara să fie cutreierată de fiare sălbatice^[325], care ar lăsa-o fără popor, dacă ar ajunge un pustiu pe unde n-ar mai putea trece nimeni din pricina acestor fiare ¹⁶ și ar fi în mijlocul ei acești^[326] trei oameni, pe viața Mea, zice Domnul, Dumnezeu, că n-ar scăpa nici fii, nici fiice, ci numai ei ar scăpa, și țara ar ajunge un pustiu. ¹⁷ Sau, dacă aș^[327] aduce sabie împotriva țării acesteia, dacă aș zice să treacă sabia prin țară, dacă i-aș nimici^[328] cu desăvârșire oamenii și vitele ¹⁸ și^[329] ar fi în mijlocul ei acești trei oameni, pe viața Mea, zice Domnul, Dumnezeu, că n-ar mai scăpa nici fii, nici fiice, ci numai ei singuri ar scăpa. ¹⁹ Sau, dacă aș trimite ciuma^[330] în țara aceasta, dacă Mi-aș vărsa^[331] urgia împotriva ei prin molimă, ca să-i nimicesc cu desăvârșire oamenii și vitele, ²⁰ și ar fi^[332] în mijlocul ei Noe, Daniel și Iov, pe viața Mea, zice Domnul, Dumnezeu, că n-ar scăpa nici fii, nici fiice, ci numai ei și-ar mântui sufletul prin neprihănirea lor.” ²¹ Totuși așa vorbește Domnul, Dumnezeu: „Măcar că trimit^[333] împotriva Ierusalimului cele patru pedepse grozave ale mele: sabia, foametea, fiarele sălbatice și ciuma, ca să nimicesc cu desăvârșire din el oamenii și vitele, ²² tot va fi o rămășiță^[334] care va scăpa, care va ieși din el, și anume: fii și fiice. Iată, aceștia vor veni la voi, le veți vedea purtarea^[335] și faptele și vă veți mângâia de nenorocirea pe care o aduc asupra Ierusalimului, de tot ce aduc asupra lui. ²³ Ei vă vor mângâia când le veți vedea purtarea și faptele și veți cunoaște că nu fără^[336] temei fac Eu tot ce fac împotriva Ierusalimului”, zice Domnul, Dumnezeu.

Locuitorii Ierusalimului, asemănați cu lemnul de viță

15 ¹ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Fiul omului, ce are lemnul de viță mai mult decât orice alt lemn, vițele-de-vie mai mult decât cele ce sunt printre copacii din pădure? ³ Ia oare cineva din lemnul acesta ca să facă vreo lucrare? Face cineva din el vreun cârlig de atârnat ceva în el? ⁴ Iată că este pus pe foc^[337] să ardă. După ce îi arde focul cele două capete și mijlocul, mai poate fi el bun de ceva? ⁵ Iată, când era întreg, nu se putea face nimic din el. Cu cât mai puțin acum, după ce l-a mistuit și l-a ars focul, s-ar mai putea face vreo lucrare din el?” ⁶ De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: „Ca lemnul de viță dintre copacii din pădure, pe care-l pun pe foc să-l ard, așa voi da și pe locuitorii Ierusalimului. ⁷ Îmi voi întoarce Fața^[338] împotriva lor; au ieșit^[339] din foc, dar focul îi va arde de tot. Și veți ști^[340] că Eu sunt Domnul când Îmi voi întoarce Fața împotriva lor. ⁸ Voi preface țara într-un pustiu, pentru că au fost necredincioși”, zice Domnul, Dumnezeu.

Ierusalimul, închipuit printr-o curvă

16 ¹ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Fiul omului, arată^[341] Ierusalimului urâciunile lui! ³ Și spune-i: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu, către cetatea Ierusalimului: Prin obârșia și nașterea^[342] ta ești din țara canaaniților; tatăl^[343] tău era amorit și mama ta, hetită. ⁴ La naștere, în ziua^[344] când te-ai născut, buricul nu ți s-a tăiat, n-ai fost scăldată în apă, ca să fii curățită, nici n-ai fost frecată cu sare și nici n-ai fost înfășată în scutece. ⁵ Ochiul nimănui nu s-a îndurat de tine ca să-ți facă măcar unul din aceste lucruri din milă pentru tine, ci ai fost aruncată pe câmp, așa de scârbă le era de tine în ziua nașterii tale. ⁶ Atunci, Eu am trecut pe lângă tine, te-am văzut tăvălită în sângele tău și am zis: «Trăiește chiar și în sângele tău!» Da, ți-am zis: «Trăiește chiar și în sângele tău!» ⁷ Te-am înmulțit^[345] cu zecile de mii, ca iarba de pe câmp. Și ai crescut, te-ai făcut mare, ai ajuns de o frumusețe desăvârșită, ți s-au rotunjit țâțele, ți-a crescut părul. Dar erai tot goală, goală de tot. ⁸ Când am trecut Eu pe lângă tine, M-am uitat la tine, și iată că îți venise vremea, vremea dragostei. Atunci am întins peste tine poala^[346] hainei Mele, ți-am acoperit goliciunea, ți-am jurat credință, am făcut legământ cu tine, zice Domnul, Dumnezeu, și ai fost^[347] a Mea! ⁹ Te-am scăldat în apă, te-am spălat de sângele de pe tine și te-am uns cu untdelemn. ¹⁰ Ți-am dat haine cusute cu fir și o încălțăminte de piele de vițel de mare, te-am încins cu in subțire și te-am îmbrăcat în mătase. ¹¹ Te-am împodobit cu scule scumpe, ți-am pus brățări^[348] la mână și o salbă^[349] la gât; ¹² ți-am pus o verigă în nas, cercei în urechi și o cunună minunată pe cap. ¹³ Astfel, ai fost împodobită cu aur și cu argint și ai fost îmbrăcată cu in subțire, cu mătase și cusături cu fir. Ai mâncat^[350] floarea făinii, miere și untdelemn. Erai de o frumusețe desăvârșită^[351], ba ajunseseși chiar împărăteasă. ¹⁴ Ți s-a dus vestea^[352] printre neamuri pentru frumusețea ta, căci era desăvârșită de tot datorită strălucirii cu care te împodobisem, zice Domnul, Dumnezeu. ¹⁵ Dar te-ai încrezut^[353] în frumusețea ta și ai^[354] curvit la adăpostul numelui tău celui mare; ți-ai revărsat curviile înaintea tuturor trecătorilor și te-ai dat lor. ¹⁶ Ai luat^[355] și din hainele tale, ți-ai făcut înălțimi pe care le-ai împodobit cu toate culorile și ai curvit pe ele – așa cum nu s-a întâmplat și nici nu se va mai întâmpla vreodată. ¹⁷ Ți-ai luat până și minunatele tale podoabe de aur și de argint pe care ți le dădusem și ți-ai făcut niște chipuri de bărbați cu care ai curvit. ¹⁸ Ți-ai luat și hainele cusute la gherghef, le-ai îmbrăcat cu ele și ai adus acestor chipuri untdelemnul Meu și tămâia Mea. ¹⁹ Pâinea^[356] pe care ți-o dădusem, floarea făinii, untdelemnul și mierea cu care te hrăneam, le-ai adus înaintea lor, ca niște tămâie cu un miros plăcut. Iată ce s-a întâmplat, zice Domnul, Dumnezeu! ²⁰ Apoi ți-ai^[357] luat fiii și fiicele pe care Mi-i născuseși și i-ai jertfit lor, ca să le slujească de mâncare. Nu erau oare de ajuns curviile tale, ²¹ de Mi-ai mai junghiat fiii și i-ai dat, trecându-i prin foc în cinstea lor? ²² Și, în mijlocul tuturor urâciunilor și curviilor tale, nu ți-ai adus aminte de vremea tinereții^[358] tale, când erai goală^[359], goală de tot, și te zbăteai în sângele tău! ²³ După toate aceste răutăți ale tale (vai, vai de tine! zice Domnul, Dumnezeu), ²⁴ ți-ai zidit^[360] case de curvie, ți-ai făcut^[361] înălțimi în toate piețele. ²⁵ La toate colțurile ulițelor ți-ai făcut înălțimi, ți-ai necinstit frumusețea, ți-ai desfăcut picioarele înaintea tuturor trecătorilor, ai făcut tot mai multe curvii. ²⁶ Ai curvit cu egiptenii^[362], vecinii tăi, cu trupul plin de vlagă, și ți-ai înmulțit curviile, ca să Mă mânii. ²⁷ Dar iată că Mi-am întins mâna împotriva ta, am micșorat partea de întreținere pe care ți-o rânduisem, te-am lăsat în voia vrăjmașelor tale, fiicele filistenilor^[363], care au roșit de purtarea ta nelegiuită. ²⁸ Apoi ai curvit^[364] cu asirienii, pentru că erai fără saț; ai curvit cu ei, și tot nu te-ai săturat. ²⁹ Ți-ai înmulțit curviile cu țara Canaanului și până în Haldeea^[365], dar nici acolo nu te-ai săturat. ³⁰ Ce slăbiciune de inimă ai avut, zice Domnul, Dumnezeu, de ai făcut toate aceste lucruri, care sunt fapta unei ibovnice dedate la curvie, ³¹ zidindu-ți case de curvie^[366] la toate colțurile ulițelor și făcându-ți înălțimi în toate piețele! N-ai fost nici măcar ca o curvă care-și cere plata. ³² Ai fost femeia preacurvă, care primește pe străini în locul bărbatului ei! ³³ Tuturor curvelor li se plătește o plată, dar^[367] tu ai dat daruri tuturor ibovnicilor tăi, i-ai câștigat prin daruri, ca să-i tragi la tine din toate părțile și să curvești cu ei. ³⁴ Ai fost cu totul altfel decât celelalte curve, întrucât nimeni nu umbla după tine, ci tu plăteai celor ce veneau la tine, în loc ca tu să fii plătită de ei. De aceea ai fost cu totul altfel decât altele.’ ³⁵ De aceea, ascultă, curvo, Cuvântul Domnului! ³⁶ Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Pentru că ți-ai risipit banii în felul acesta și ți-ai descoperit goliciunea în curviile tale cu ibovnicii tăi și cu toți idolii tăi urâcioși și din pricina sângelui^[368] copiilor tăi, pe care li i-ai dat, ³⁷ de aceea, iată, voi strânge^[369] pe toți ibovnicii cu care te dezmierdai, pe toți aceia pe care i-ai iubit și pe toți aceia pe care i-ai urât, da, îi voi strânge împotriva ta din toate părțile, îți voi dezveli goliciunea înaintea lor și îți vor vedea toată goliciunea. ³⁸ Te voi judeca așa cum se judecă femeile preacurve^[370] și ucigătoare de copii și voi face din tine o jertfă sângeroasă^[371] a urgiei și geloziei. ³⁹ Te voi da în mâinile lor; îți vor surpa casele^[372] de curvie și îți vor nimici înălțimile; te vor dezbrăca^[373] de hainele tale, îți vor lua toată podoaba de pietre scumpe și te vor lăsa goală, goală de tot. ⁴⁰ Vor aduce^[374] gloata împotriva ta, te vor^[375] ucide cu pietre și te vor străpunge cu lovituri de sabie. ⁴¹ Îți vor arde^[376] casele cu foc și se vor răzbuna pe tine^[377] înaintea unei mulțimi de femei. Voi face să înceteze astfel curvia^[378] ta și nu vei mai da plată de curvă. ⁴² Îmi voi potoli^[379] mânia împotriva ta și nu voi mai fi gelos pe tine; Mă voi liniști, nu voi mai fi supărat. ⁴³ Pentru că nu ți-ai adus aminte^[380] de vremea tinereții tale, ci M-ai ațâțat prin toate aceste lucruri, iată, voi face^[381] ca purtarea ta să cadă asupra capului tău, zice Domnul, Dumnezeu, ca să nu mai săvârșești alte nelegiuiri cu toate urâciunile tale! ⁴⁴ Iată că toți cei ce spun zicători vor spune despre tine zicătoarea aceasta: «Cum este mama așa și fata!» ⁴⁵ Tu ești fata mamei tale, care s-a dezgustat de bărbatul și copiii ei. Tu ești sora surorilor tale care s-au dezgustat de bărbații și copiii lor. Mama voastră era o hetită^[382] și tatăl vostru, un amorit. ⁴⁶ Sora ta^[383] cea mai mare, care locuiește la miazănoapte de tine, este Samaria, ea și fiicele ei, și sora ta cea mai mică este Sodoma, și fiicele ei, și locuiește la miazăzi de tine. ⁴⁷ Tu nu numai că ai umblat pe căile lor și ai săvârșit aceleași urâciuni, ci, ca și cum atât ar fi fost prea puțin, ai fost mai stricată^[384] decât ele în toate purtările tale. ⁴⁸ Pe viața Mea, zice Domnul, Dumnezeu, că sora ta Sodoma^[385] și fiicele ei n-au făcut ce ați făcut voi, tu și fiicele tale. ⁴⁹ Iată care a fost nelegiuirea surorii tale Sodoma: era îngâmfată, trăia în belșug^[386] și într-o liniște nepăsătoare, ea și fiicele ei, și nu sprijinea mâna celui nenorocit și celui lipsit. ⁵⁰ Ele s-au semețit și au făcut urâciuni^[387] blestemate înaintea Mea, de aceea le-am^[388] și nimicit când am văzut lucrul acesta. ⁵¹ Samaria n-a făcut nici jumătate din păcatele tale; urâciunile tale au fost mai multe decât ale ei, așa că ai ușurat^[389] vina surorilor tale prin toate urâciunile pe care le-ai făcut acum. ⁵² Tu, care ușurai vina surorilor tale prin purtarea ta, suferă acum urmările răutății tale; prin păcatele tale, prin care te-ai făcut mai urâcioasă decât ele, acum le faci mai ușoară vina decât a ta, de aceea acoperă-te de rușine și poartă-ți ocara, fiindcă ai ușurat vina surorilor tale! ⁵³ Voi aduce^[390] înapoi pe prinșii lor de război, pe prinșii de război ai Sodomei^[391] și ai fiicelor ei, pe prinșii de război ai Samariei și ai fiicelor ei și pe prinșii tăi de război în mijlocul lor, ⁵⁴ ca să-ți suferi ocara și să roșești pentru tot ce ai făcut, slujindu-le ca o pricină de mângâiere^[392]. ⁵⁵ Astfel, surorile tale: Sodoma și fiicele ei se vor întoarce iarăși la starea lor de mai înainte și Samaria și fiicele ei se vor întoarce iarăși la starea lor de mai înainte, și tu și fiicele tale vă veți întoarce iarăși la starea voastră de mai înainte. ⁵⁶ Nu vorbeai deloc despre sora ta Sodoma în vremea mândriei tale, ⁵⁷ mai înainte de vădirea răutății tale, când ai primit batjocurile^[393] fiicelor Siriei, ale tuturor vecinilor tăi și ale fiicelor filistenilor^[394], care te disprețuiesc de jur împrejur! ⁵⁸ Trebuie să-ți porți^[395], în adevăr, nelegiuirile și urâciunile, zice Domnul.’ ⁵⁹ Căci așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Îți voi face întocmai cum ai făcut și tu, care ai nesocotit^[396] jurământul^[397], rupând legământul! ⁶⁰ Dar Îmi voi aduce aminte^[398] de legământul Meu făcut cu tine în vremea tinereții tale și voi face cu tine un legământ^[399] veșnic. ⁶¹ Atunci îți vei aduce aminte^[400] de purtarea ta, te vei rușina când vei primi la tine pe surorile tale, mai mari și mai mici, pe care ți le voi da ca fiice^[401], dar^[402] nu pe temeiul legământului făcut cu tine. ⁶² Voi face^[403] legământul Meu cu tine și vei ști că Eu sunt Domnul, ⁶³ ca să-ți aduci aminte^[404] de trecut și să roșești și să nu mai deschizi^[405] gura de rușine când îți voi ierta tot ce ai făcut’, zice Domnul, Dumnezeu.”

Pedepsirea lui Zedechia

17 ¹ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Fiul omului, spune o vorbă cu tâlc, spune o pildă casei lui Israel ³ și zi: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Un^[406] vultur mare, cu aripi lungi, cu aripile întinse, acoperit cu pene pestrițe a venit în Liban și a luat^[407] vârful unui cedru. ⁴ A rupt ramura cea mai înaltă a lui, a dus-o într-o țară de negoț și a pus-o într-o cetate de negustori; ⁵ a luat și din sămânța țării și a pus-o într-un pământ roditor^[408]; a pus-o lângă o apă mare și a sădit-o ca pe^[409] o salcie. ⁶ Lăstarul acesta a crescut și s-a făcut un butuc de viță întins, dar nu prea^[410] înalt; vițele îi erau îndreptate spre vultur și rădăcinile erau sub el. Astfel s-a făcut un butuc de viță, a dat lăstari și a făcut mlădițe. ⁷ Mai era însă un alt vultur, mare, cu aripi lungi și cu pene multe. Și iată că, din pământul unde era sădită, vița^[411] aceasta și-a întins rădăcinile cu lăcomie spre el și și-a îndreptat ramurile spre el, ca s-o ude mai mult decât pe stratul în care era sădită. ⁸ Vița era sădită într-un pământ bun, lângă o apă mare, așa ca să facă mlădițe, să dea rod și să se facă o viță minunată. ⁹ Spune, zice Domnul, Dumnezeu, îi va merge bine ei oare? Nu-i^[412] va smulge vulturul dintâi rădăcinile și-i va tăia rodul, și i se vor usca toate frunzele odrăslite? Se va usca și nu va trebui niciun braț puternic, nici multă lume, ca s-o scoată din rădăcinile ei. ¹⁰ Iată că este sădită: îi va merge bine? Dacă o va atinge vântul de răsărit, nu se va usca^[413] ea oare? Da, se va usca în straturile unde a odrăslit».’ ” ¹¹ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ¹² „Spune casei acesteia^[414] răzvrătite: ‘Nu știți ce înseamnă aceasta?’ Și spune: ‘Iată, împăratul^[415] Babilonului a venit la Ierusalim, a luat pe împăratul și pe căpeteniile lui și i-a dus cu el în Babilon. ¹³ A luat un^[416] vlăstar de neam împărătesc, a făcut legământ cu el și l-a pus^[417] să jure, dar pe mai-marii țării i-a luat cu el, ¹⁴ ca împărăția să rămână^[418] smerită, să nu se mai poată ridica, ci împăratul să-și țină legământul rămânându-i credincios. ¹⁵ Dar el s-a răsculat^[419] împotriva lui și a trimis soli în Egipt, ca să-i dea^[420] cai și un mare număr de oameni. Cel ce a făcut asemenea lucruri va izbuti el oare, va scăpa^[421] el oare? Cum să mai scape dacă a rupt legământul?’ ¹⁶ Pe viața Mea, zice Domnul Dumnezeu, că, în țara^[422] împăratului care l-a pus să domnească, față de care și-a călcat jurământul și al cărui legământ l-a rupt, lângă el, în mijlocul Babilonului va muri! ¹⁷ Așa că nici Faraon^[423] nu va veni cu o oaste mare și popor mult să-l ajute în război când se vor ridica întărituri^[424] și se vor face șanțuri pentru nimicirea multor suflete. ¹⁸ El a nesocotit jurământul până într-atât că a rupt legământul, ba încă și-a dat mâna^[425] și a făcut toate aceste lucruri; nu va scăpa! ¹⁹ De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Pe viața Mea că, întrucât a nesocotit jurământul făcut în Numele Meu și a rupt legământul Meu, voi face să se întoarcă asupra capului lui lucrul acesta. ²⁰ Îmi voi^[426] întinde mreaja peste el și va fi prins în lațul Meu. Îl voi duce în Babilon și acolo îl voi^[427] judeca pentru abaterea săvârșită de el față de Mine. ²¹ Dar toți fugarii^[428] din toate oștile lui vor cădea loviți de sabie, și cei ce vor mai rămâne vor fi risipiți în toate vânturile. Și veți ști că Eu, Domnul, am spus aceste lucruri’. ²² Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Eu Însumi voi lua o rămurea^[429] din vârful unui cedru mare și o voi pune la pământ. Voi rupe din vârful ramurilor lui o mlădiță fragedă^[430] și o voi sădi^[431] pe un munte înalt și ridicat. ²³ Și anume o voi sădi pe un munte^[432] înalt al lui Israel; ea va da lăstari, va aduce rod și se va face un cedru măreț. Păsări^[433] de tot felul se vor odihni sub umbra ramurilor lui. ²⁴ Și toți copacii de pe câmp vor ști că Eu, Domnul, am^[434] pogorât copacul care se înălța și am înălțat copacul care era plecat; că Eu am uscat copacul cel verde și am înverzit copacul cel uscat. Eu^[435], Domnul, am vorbit și voi și face.’ ”

Răsplătirile dumnezeiești

18 ¹ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Pentru ce spuneți voi zicătoarea aceasta în țara lui Israel: ‘Părinții^[436] au mâncat aguridă, și copiilor li s-au sterpezit dinții’? ³ Pe viața Mea, zice Domnul, Dumnezeu, că nu veți mai avea prilej să spuneți zicătoarea aceasta în Israel. ⁴ Iată că toate sufletele sunt ale Mele. După cum sufletul fiului este al Meu, tot așa și sufletul tatălui este al Meu. Sufletul^[437] care păcătuiește, acela va muri. ⁵ Omul care este drept, care face judecată și dreptate, ⁶ care nu mănâncă pe munți^[438] carne jertfită idolilor și nu ridică ochii spre idolii casei lui Israel, care nu necinstește^[439] nevasta aproapelui său și nu se apropie de nevastă-sa în timpul^[440] necurăției ei, ⁷ care n-asuprește^[441] pe nimeni, care dă înapoi datornicului zălogul^[442], care nu răpește nimic, care dă^[443] din pâinea lui celui flămând și învelește cu o haină pe cel gol, ⁸ care nu împrumută cu dobândă^[444] și nu ia camătă, care își abate mâna de la nelegiuire și judecă^[445] după adevăr între un om și altul, ⁹ care urmează legile Mele și păzește poruncile Mele, lucrând cu credincioșie – omul acela este drept și va trăi^[446] negreșit, zice Domnul, Dumnezeu. ¹⁰ Dacă acum omul acesta are un fiu iute la mânie, care varsă^[447] sânge sau care face ceva de felul acesta; ¹¹ dacă acest fiu nu se ia în nimic după purtarea tatălui său neprihănit, ci mănâncă pe munți, necinstește pe nevasta aproapelui său, ¹² asuprește pe cel nenorocit și pe cel lipsit, răpește, nu dă înapoi zălogul, ridică ochii spre idoli și face^[448] urâciuni, ¹³ împrumută cu dobândă și ia camătă, s-ar putea oare să trăiască un astfel de fiu? Nu va trăi; a săvârșit toate aceste urâciuni, de aceea trebuie să moară. Sângele^[449] lui să cadă asupra capului lui! ¹⁴ Dar, dacă un om are un fiu care vede toate păcatele tatălui său, le vede, dar nu face la fel; ¹⁵ dacă fiul acela nu mănâncă^[450] pe munți și nu ridică ochii spre idolii casei lui Israel, nu necinstește pe nevasta aproapelui său, ¹⁶ nu asuprește pe nimeni, nu ia niciun zălog, nu răpește, ci dă din pâinea lui celui flămând și acoperă cu o haină pe cel gol, ¹⁷ își abate mâna de la nelegiuire, nu ia nici dobândă, nici camătă, păzește poruncile Mele și urmează legile Mele, acela nu va muri pentru nelegiuirea tatălui său, ci va trăi negreșit. ¹⁸ Dar tatăl său, care a fost un asupritor, a răpit de la alții, a făcut în mijlocul poporului său ce nu este bine, el va^[451] muri pentru nelegiuirea lui! ¹⁹ Voi însă ziceți: ‘Pentru ce^[452] nu poartă fiul pedeapsa pentru nelegiuirea tatălui său?’ Pentru că fiul a lucrat după neprihănire și dreptate, a păzit și a împlinit toate legile Mele; el va trăi negreșit! ²⁰ Sufletul^[453] care păcătuiește acela va muri. Fiul^[454] nu va purta nelegiuirea tatălui său și tatăl nu va purta nelegiuirea fiului său! Neprihănirea^[455] celui neprihănit va fi peste el și răutatea^[456] celui rău va fi peste el. ²¹ Dar, dacă^[457] cel rău se întoarce de la toate păcatele pe care le-a săvârșit și păzește toate legile Mele și face ce este drept și plăcut, va trăi negreșit, nu va muri. ²² Toate^[458] fărădelegile pe care le-a făcut i se vor uita! El va trăi din pricina neprihănirii în care a trăit. ²³ Doresc^[459] Eu moartea păcătosului? zice Domnul, Dumnezeu. Nu doresc Eu mai degrabă ca el să se întoarcă de pe căile lui și să trăiască? ²⁴ Însă, dacă^[460] cel neprihănit se abate de la neprihănirea lui și săvârșește nelegiuirea, dacă se ia după toate urâciunile celui rău, s-ar putea să trăiască el oare? Nu, ci toată neprihănirea^[461] lui va fi uitată, pentru că s-a dat la nelegiuire și la păcat, de aceea va muri în ele. ²⁵ Voi ziceți: ‘Calea^[462] Domnului nu este dreaptă!’ Ascultați dar, casa lui Israel! Nu este calea Mea dreaptă? Oare nu mai degrabă căile voastre nu sunt drepte? ²⁶ Dacă^[463] cel neprihănit se abate de la neprihănirea lui și săvârșește nelegiuirea și moare pentru aceasta, moare din pricina nelegiuirii pe care a săvârșit-o. ²⁷ Dar, dacă^[464] cel rău se întoarce de la răutatea lui și face ce este drept și bine, își va păstra sufletul viu. ²⁸ Pentru că^[465] își deschide ochii și se abate de la toate fărădelegile pe care le-a săvârșit, va trăi și nu va muri. ²⁹ Casa^[466] lui Israel zice: ‘Calea Domnului nu este dreaptă.’ Oare calea Mea nu este dreaptă, casa lui Israel? Oare nu mai degrabă căile voastre nu sunt drepte? ³⁰ De aceea^[467] vă voi judeca pe fiecare după căile lui, casă a lui Israel, zice Domnul, Dumnezeu. Întoarceți-vă^[468] și abateți-vă de la toate fărădelegile voastre, pentru ca să nu vă ducă nelegiuirea la pieire. ³¹ Lepădați^[469] de la voi toate fărădelegile prin care ați păcătuit, faceți-vă rost de o inimă^[470] nouă și un duh nou. Pentru ce vreți să muriți, casă a lui Israel? ³² Căci Eu nu doresc^[471] moartea celui ce moare, zice Domnul, Dumnezeu. Întoarceți-vă dar la Dumnezeu, și veți trăi.”

Plângeri asupra domnitorilor lui Israel

19 ¹ „Tu însă fă o plângere^[472] asupra domnului lui Israel ² și zi: ‘Ce era mamă-ta? O leoaică. Stătea culcată cu leii și își creștea puii în mijlocul puilor de lei. ³ A crescut pe unul din puii ei, care s-a făcut un leuț^[473], învățat să sfâșie prada, și a mâncat oameni. ⁴ Neamurile au făcut o prinsoare împotriva lui și a fost prins în groapa lor; i-au pus un belciug în nări și l-au dus în țara Egiptului^[474]. ⁵ Leoaica, dacă a văzut că degeaba îl aștepta și că s-a înșelat în nădejdea ei, a luat un alt^[475] pui și l-a făcut leuț. ⁶ El a^[476] umblat cu leii, s-a făcut leuț^[477], a învățat să sfâșie prada și a mâncat oameni. ⁷ A năvălit în palatele lor și le-a nimicit cetățile; așa că țara, cu tot ce se află în ea, s-a îngrozit de mugetul răcnetelor lui. ⁸ Dar împotriva lui s-au înșiruit neamurile^[478] din toate ținuturile de primprejur. I-au întins lațuri și a fost prins^[479] în groapa lor. ⁹ I-au pus un belciug în nări, l-au pus într-o cușcă și l-au dus^[480] la împăratul Babilonului, apoi l-au dus într-o cetățuie, ca să nu i se mai audă glasul pe munții^[481] lui Israel.’” ¹⁰ „Mamă-ta, ca și tine^[482], era ca o vie sădită lângă ape. Era roditoare^[483] și încărcată de mlădițe din pricina belșugului apelor. ¹¹ Ramurile ei erau așa de tari că se puteau face toiege de cârmuitori din ele; prin înălțimea ei^[484] întrecea ramurile stufoase și atrăgea privirile cu înălțimea ei și prin mulțimea mlădițelor ei. ¹² Dar a fost smulsă cu mânie și aruncată la pământ; vântul^[485] de răsărit i-a uscat roada; mlădițele ei cele puternice au fost rupte, s-au uscat și le-a mâncat focul. ¹³ Și acum este sădită în pustie, într-un pământ uscat și fără apă. ¹⁴ Din mlădițele ei a ieșit^[486] foc și i-a mâncat roada; așa că nu mai are ramuri tari, bune pentru un toiag de cârmuitor. Aceasta-i o cântare de jale și va sluji drept cântare de jale^[487].”

Mustrări și făgăduințe

20 ¹ În al șaptelea an, în ziua a zecea a lunii a cincea, unii din bătrânii^[488] lui Israel au venit la mine să întrebe pe Domnul și au șezut jos înaintea mea. ² Și Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ³ „Fiul omului, vorbește bătrânilor lui Israel și spune-le: Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Să Mă întrebați ați venit? Pe viața Mea, că nu^[489] Mă voi lăsa să fiu întrebat de voi, zice Domnul, Dumnezeu.’ ⁴ Vrei să-i judeci^[490], fiul omului? Dacă vrei să-i judeci, pune-le^[491] înainte urâciunile părinților lor! ⁵ Spune-le: Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘În ziua când am^[492] ales pe Israel, Mi-am ridicat mâna spre sămânța casei lui Iacov și M-am arătat^[493] lor în țara Egiptului; Mi-am ridicat mâna spre ei și am zis: «Eu sunt^[494] Domnul, Dumnezeul vostru!» ⁶ În ziua aceea, Mi-am ridicat mâna spre ei ca să-i duc^[495] din țara Egiptului într-o țară pe care o căutasem pentru ei, țară în care curge lapte și miere, cea mai frumoasă^[496] dintre toate țările. ⁷ Atunci le-am zis: «Lepădați^[497] fiecare urâciunile^[498] care vă atrag privirile și nu vă spurcați cu idolii^[499] Egiptului! Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!» ⁸ Dar ei s-au răzvrătit împotriva Mea și n-au vrut să Mă asculte. Niciunul n-a lepădat urâciunile care îi atrăgeau privirile și n-au părăsit idolii Egiptului. Atunci am pus de gând să-Mi vărs mânia^[500] peste ei, să-Mi sleiesc mânia împotriva lor, în mijlocul țării Egiptului. ⁹ Dar am avut în vedere^[501] Numele Meu, ca să nu fie pângărit în ochii neamurilor printre care se aflau și în fața cărora Mă arătasem lor, ca să-i scot din țara Egiptului. ¹⁰ Și i-am scos^[502] astfel din țara Egiptului și i-am dus în pustie. ¹¹ Le-am dat^[503] legile Mele și le-am făcut cunoscut poruncile Mele pe care^[504] trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele. ¹² Le-am dat și Sabatele Mele^[505] să fie ca un semn între Mine și ei, pentru ca să știe că Eu sunt Domnul, care-i sfințesc. ¹³ Dar casa lui Israel s-a răzvrătit împotriva Mea^[506] în pustie. N-au urmat legile Mele, ci au lepădat poruncile^[507] Mele pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele și Mi-au pângărit^[508] peste măsură de mult Sabatele Mele. Atunci am avut de gând să-Mi vărs mânia peste ei în pustie^[509], ca să-i nimicesc. ¹⁴ Dar am avut în vedere^[510] Numele Meu, ca să nu fie pângărit în ochii neamurilor în fața cărora îi scosesem din Egipt. ¹⁵ Chiar și în pustie Mi-am ridicat^[511] mâna spre ei și le-am jurat că nu-i voi duce în țara pe care le-o hotărâsem, țară în care curge lapte și miere, cea mai frumoasă^[512] din toate țările, ¹⁶ și aceasta pentru că^[513] au lepădat poruncile Mele și n-au urmat legile Mele și pentru că au pângărit Sabatele Mele, căci inima^[514] nu li s-a depărtat de la idolii lor. ¹⁷ Dar m-am uitat cu milă^[515] la ei, nu i-am nimicit și nu i-am stârpit în pustie. ¹⁸ Atunci am zis fiilor lor în pustie: «Nu vă luați după rânduielile părinților voștri, nu țineți obiceiurile lor și nu vă spurcați cu idolii lor! ¹⁹ Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru; umblați^[516] întocmai după rânduielile Mele, păziți poruncile Mele și împliniți-le. ²⁰ Sfințiți^[517] Sabatele Mele, căci ele sunt un semn între Mine și voi, ca să știți că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!» ²¹ Dar fiii s-au răzvrătit^[518] și ei împotriva Mea. N-au umblat după rânduielile Mele, n-au păzit și n-au împlinit poruncile Mele pe care^[519] trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele și au pângărit Sabatele Mele. Atunci am avut de gând să-Mi vărs^[520] urgia peste ei, să-Mi sting mânia împotriva lor în pustie. ²² Dar Mi-am tras mâna^[521] înapoi și am avut în vedere^[522] Numele Meu, ca să nu fie pângărit înaintea neamurilor în fața cărora îi scosesem din Egipt. ²³ În pustie, Mi-am ridicat iarăși mâna spre ei și le-am jurat că am să-i împrăștii^[523] printre neamuri și să-i risipesc în felurite țări, ²⁴ pentru că n-au împlinit^[524] poruncile Mele și au lepădat învățăturile Mele, au pângărit Sabatele mele și și-au întors ochii^[525] spre idolii părinților lor. ²⁵ Ba încă le-am dat și legi^[526] care nu erau bune și porunci prin care nu puteau să trăiască. ²⁶ I-am spurcat prin darurile lor de mâncare, când treceau prin foc^[527] pe toți întâii lor născuți; am vrut să-i pedepsesc astfel și să le arăt^[528] că Eu sunt Domnul.’ ²⁷ De aceea, fiul omului, vorbește casei lui Israel și spune-le: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Părinții voștri M-au batjocorit^[529] și mai mult, arătându-se necredincioși față de Mine. ²⁸ Și anume, când i-am dus în țara pe care jurasem că le-o voi da, și ei și-au aruncat ochii^[530] spre orice deal înalt și spre orice copac stufos, acolo și-au adus jertfele, acolo și-au adus darurile de mâncare care Mă mâniau, acolo și-au ars miresmele de un miros plăcut și acolo și-au turnat jertfele de băutură.»’ ²⁹ Eu i-am întrebat: ‘Ce sunt aceste înălțimi la care vă duceți?’ ‘De aceea li s-a dat numele de înălțimi până în ziua de azi!’ ³⁰ De aceea spune casei lui Israel: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: Voiți voi să vă spurcați în felul părinților voștri și să curviți alergând după urâciunile lor? ³¹ Da, aducându-vă darurile^[531] de mâncare, trecându-vă copiii prin foc, vă spurcați și azi prin idolii voștri. Și Eu să Mă las^[532] să fiu întrebat de voi, casa lui Israel! Pe viața Mea, zice Domnul, Dumnezeu, că nu Mă voi lăsa întrebat de voi! ³² Nu veți vedea împlinindu-se ce vă^[533] închipuiți când ziceți: «Vrem să fim ca neamurile, ca familiile celorlalte țări, vrem să slujim lemnului și pietrei!» ³³ Pe viața Mea, zice Domnul, Dumnezeu, că Eu Însumi voi fi Împărat peste voi, cu mână tare și cu braț întins^[534] și vărsându-Mi urgia. ³⁴ Vă voi scoate din mijlocul popoarelor și vă voi strânge din țările în care v-am risipit cu mână tare și cu braț întins și vărsându-Mi urgia. ³⁵ Vă voi aduce în pustia popoarelor și acolo^[535] Mă voi judeca față în față cu voi. ³⁶ Cum M-am judecat^[536] cu părinții voștri în pustia țării Egiptului, așa Mă voi judeca și cu voi, zice Domnul, Dumnezeu. ³⁷ Vă voi trece^[537] pe sub toiag și vă voi pune sub mustrarea legământului. ³⁸ Voi deosebi^[538] dintre voi pe cei îndărătnici și pe cei ce nu-Mi sunt credincioși; îi voi scoate din țara în care sunt străini, dar nu vor merge^[539] iarăși în țara lui Israel. Și veți ști^[540] că Eu sunt Domnul.’ ³⁹ Acum, casa lui Israel, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Duceți-vă și slujiți^[541] fiecare la idolii voștri! După aceea, Mă veți asculta negreșit și nu veți mai pângări^[542] Numele Meu cel sfânt cu darurile voastre de mâncare și cu idolii voștri! ⁴⁰ Căci pe muntele Meu^[543] cel sfânt, pe muntele cel înalt al lui Israel, zice Domnul, Dumnezeu, acolo Îmi va sluji toată casa lui Israel, toți cei ce vor fi în țară; acolo îi^[544] voi primi cu bunăvoință, voi cere darurile voastre de mâncare, cele dintâi roade din darurile voastre și tot ce-Mi veți închina. ⁴¹ Vă voi primi ca pe niște miresme^[545] cu miros plăcut, după ce vă voi scoate din mijlocul popoarelor și vă voi strânge din țările în care sunteți risipiți, și voi fi sfințit de voi înaintea neamurilor. ⁴² Și^[546] veți ști că Eu sunt Domnul când^[547] vă voi aduce înapoi în țara lui Israel, în țara pe care jurasem că o voi da părinților voștri. ⁴³ Acolo^[548] vă veți aduce aminte de purtarea voastră și de toate faptele voastre cu care v-ați spurcat și vă va fi scârbă^[549] de voi înșivă din pricina tuturor fărădelegilor pe care le-ați făcut. ⁴⁴ Și veți ști^[550] că Eu sunt Domnul când Mă voi purta cu voi având în vedere^[551] Numele Meu, și nicidecum după purtarea voastră rea, nici după faptele voastre stricate, casa lui Israel, zice Domnul, Dumnezeu’.”

Împotriva Ierusalimului și a amoniților

⁴⁵ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ⁴⁶ „Fiul omului^[552], întoarce-ți fața spre miazăzi și vorbește împotriva locurilor de miazăzi! Prorocește împotriva pădurii din câmpiile de miazăzi! ⁴⁷ Spune pădurii de la miazăzi: ‘Ascultă Cuvântul Domnului! Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Iată, voi aprinde^[553] un foc în tine care va mistui orice^[554] copac verde și orice copac uscat: nimeni nu va putea stinge flacăra aprinsă, și totul va fi ars de ea, de la miazăzi^[555] până la miazănoapte. ⁴⁸ Și orice făptură va vedea că Eu, Domnul, l-am aprins, și nu se va stinge nicidecum!»’ ” ⁴⁹ Eu am zis: „Ah, Doamne, Dumnezeule! Ei zic despre mine: ‘Omul acesta face întruna la pilde!’ ”

21 ¹ Și Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Fiul omului^[556], întoarce-ți fața spre Ierusalim și vorbește^[557] împotriva locurilor sfinte, prorocește împotriva țării lui Israel! ³ Spune țării lui Israel: ‘Așa vorbește Domnul: «Iată, am necaz pe tine, Îmi voi trage sabia din teacă și voi nimici cu desăvârșire în mijlocul tău pe cel neprihănit^[558] și pe cel rău. ⁴ Pentru că vreau să nimicesc cu desăvârșire din mijlocul tău pe cel neprihănit și pe cel rău, sabia Mea va ieși din teacă, pentru ca să lovească orice făptură, de la^[559] miazăzi până la miazănoapte. ⁵ Și orice făptură va ști că Eu, Domnul, Mi-am scos sabia din teacă, și nu^[560] se va mai întoarce înapoi în ea. ⁶ Și tu, fiul omului, gemi^[561]! Cu rărunchii zdrobiți și cu amărăciunea în suflet, gemi sub privirile lor!»’ ⁷ Și, dacă te vor întreba: ‘Pentru ce gemi?’ să răspunzi: ‘Pentru că vine o veste’… Când va veni, toate inimile se vor înspăimânta, toate mâinile^[562] vor slăbi, toate sufletele se vor mâhni și toți genunchii se vor topi ca apa!… Iată că vine, a sosit, zice Domnul, Dumnezeu!” ⁸ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ⁹ „Fiul omului, prorocește și spune: ‘Așa vorbește Domnul’. Zi: ‘Sabia, da, sabia^[563] este ascuțită și lustruită. ¹⁰ Este ascuțită pentru măcel și lustruită ca să lucească!… O, sabie, tu tai toiagul de cârmuire al fiului meu, care nesocotește orice lemn… ¹¹ A dat-o la lustruit ca s-o apuce cu mâna; este ascuțită sabia și lustruită ca să înarmeze mâna celui ce^[564] măcelărește. ¹² Strigă și vaită-te, fiul omului! Căci este scoasă împotriva poporului Meu, împotriva tuturor voievozilor lui Israel, care sunt dați pradă sabiei împreună cu poporul Meu; de aceea, bate-te^[565] pe coapsă! ¹³ Da, încercarea^[566] s-a făcut. Și ce va fi dacă toiagul acesta de cârmuire, care nesocotește totul, va fi^[567] nimicit?’ ” zice Domnul, Dumnezeu! ¹⁴ „Și tu, fiul omului, prorocește și bate^[568] din mâini! Loviturile sabiei să fie îndoite, întreite! Este sabia de măcel, sabia măcelului celui mare, care îi urmărește^[569] de toate părțile. ¹⁵ Ca să arunc groaza în inimi, ca să înmulțesc pe cei loviți, de aceea am tras sabia, amenințându-i la toate porțile lor. Vai, e făcută^[570] să fulgere și ascuțită pentru măcel! ¹⁶ Strânge-ți^[571] puterile, sabie, întoarce-te la dreapta! Așază-te, întoarce-te la stânga! Îndreaptă-ți ascuțișul în toate părțile! ¹⁷ Și Eu voi bate^[572] din mâini de bucurie și Îmi voi^[573] potoli urgia. Eu, Domnul, vorbesc!” ¹⁸ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ¹⁹ „Fiul omului, croiește-ți două drumuri pe unde să treacă sabia împăratului Babilonului! Amândouă trebuie să iasă din aceeași țară. Fă un semn pe drum, fă-l la începutul drumului care duce într-o cetate. ²⁰ Să faci unul din aceste drumuri așa ca sabia să vină la Raba^[574], cetatea copiilor lui Amon, și pe celălalt, așa ca sabia să vină în Iuda, la Ierusalim, cetatea întărită. ²¹ Căci împăratul Babilonului stă la răscruce, la capătul celor două drumuri, ca să dea cu bobii; el scutură săgețile, întreabă terafimii și cercetează ficatul. ²² Sorțul care este în dreapta lui înseamnă Ierusalimul, unde vor trebui să ridice berbeci, să dea poruncă pentru măcel și să scoată strigăte^[575] de război; vor ridica berbeci^[576] împotriva porților, vor ridica întărituri și vor face șanțuri de apărare. ²³ Copiii lui Israel nu văd în aceasta decât niște vrăjitorii deșarte, ei care au făcut jurăminte^[577] mincinoase. Dar împăratul Babilonului își aduce aminte de nelegiuirea lor, așa că vor fi prinși.” ²⁴ De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: „Pentru că vă făliți cu nelegiuirea voastră, vădindu-vă fărădelegile, arătându-vă păcatele în toate faptele voastre; pentru că vă făliți cu ele, veți fi prinși de mâna lui! ²⁵ Și tu, domn^[578] nelegiuit, gata să fii ucis, domn al lui Israel, a cărui zi^[579] vine tocmai când nelegiuirea este la culme! ²⁶ Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘La o parte cu mitra, jos cununa împărătească! Nu mai este cum a fost. Ce este plecat va^[580] fi înălțat și ce este înălțat va fi plecat! ²⁷ Voi da jos cununa, o voi da jos, o voi^[581] da jos. Dar lucrul acesta nu va avea loc decât la venirea Aceluia care are drept la ea și în mâna căruia o voi încredința.’ ²⁸ Și tu, fiul omului, prorocește și spune: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu, despre copiii lui Amon^[582] și despre ocara lor. Spune: «Sabia, da, sabia^[583] este scoasă pentru măcel; este lustruită pentru nimicire, ca să lucească! ²⁹ În mijlocul vedeniilor^[584] cu care te înșală ei și în mijlocul prorociilor mincinoase pe care ți le fac ei, te vor face să cazi între trupurile moarte ale celor răi, a căror^[585] zi vine tocmai când nelegiuirea lor este la culme. ³⁰ Bagă-ți sabia^[586] înapoi în teacă. În locul în care ai fost făcut, în țara ta^[587] de naștere, te voi^[588] judeca! ³¹ Îmi voi vărsa^[589] mânia peste tine, voi sufla^[590] împotriva ta cu focul urgiei Mele și te voi da în mâinile unor oameni care nu lucrează decât la nimicire. ³² Vei fi ars de foc; sângele tău va curge în mijlocul țării! Nu-și^[591] vor mai aduce aminte de tine! Căci Eu, Domnul, am vorbit».’ ”

22 ¹ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Și tu, fiul omului, vrei^[592] să judeci? Vrei să judeci cetatea setoasă^[593] de sânge? Pune-i înainte toate urâciunile ei! ³ Spune: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Cetate care verși sânge în mijlocul tău, ca să-ți vină ziua, și care-ți faci idoli ca să te spurci! ⁴ Te-ai făcut vinovată din pricina sângelui pe care l-ai vărsat^[594] și te-ai spurcat prin idolii pe care i-ai făcut. Ți-ai apropiat astfel zilele și ai ajuns la capătul anilor tăi! De aceea^[595] te fac de ocară printre neamuri și de batjocură printre toate țările. ⁵ Cei de aproape și cei de departe își vor bate joc de tine, căci ești vestită ca spurcată și plină de tulburări! ⁶ Iată că, în tine, toți voievozii^[596] lui Israel își întrebuințează puterea ca să verse sânge. ⁷ În tine, tatăl și mama sunt^[597] disprețuiți, străinul^[598] este chinuit, orfanul și văduva sunt asupriți. ⁸ Tu Îmi nesocotești^[599] locașurile Mele cele sfinte, Îmi spurci^[600] Sabatele. ⁹ În tine sunt bârfitori^[601], ca să verse sânge; în tine^[602] se mănâncă jertfe idolești pe munți; în mijlocul tău se fac desfrânări. ¹⁰ În mijlocul tău, se descoperă^[603] goliciunea tatălui; în mijlocul tău, este silită femeia în timpul^[604] necurăției ei! ¹¹ În mijlocul tău, fiecare se dedă la urâciuni cu nevasta aproapelui său, fiecare se spurcă prin amestecare de sânge^[605] cu noră-sa, fiecare necinstește^[606] pe soră-sa, fiica tatălui său. ¹² În tine, se iau^[607] daruri pentru vărsare de sânge. Tu iei dobândă^[608] și camătă, jefuiești cu sila pe aproapele tău, și pe Mine Mă^[609] uiți, zice Domnul, Dumnezeu. ¹³ De aceea, iată că bat din mâini^[610], din pricina lăcomiei pe care ai avut-o și din pricina sângelui vărsat în mijlocul tău. ¹⁴ Îți va suferi inima^[611] și îți vor fi mâinile destul de tari în zilele când voi lucra împotriva ta? Eu, Domnul^[612], am vorbit, și voi și lucra. ¹⁵ Te voi risipi^[613] printre neamuri, te voi răspândi în felurite țări și îți voi nimici^[614] cu desăvârșire necurăția din mijlocul tău. ¹⁶ Vei fi spurcată astfel de tine însăți înaintea neamurilor și vei ști^[615] că Eu sunt Domnul».’ ” ¹⁷ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ¹⁸ „Fiul omului, casa lui Israel a ajuns^[616] pentru Mine ca niște zgură; toți sunt aramă, cositor, fier, plumb în cuptorul de topit; au ajuns niște zgură de argint. ¹⁹ De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Pentru că toți ați ajuns niște zgură, iată că vă voi strânge în mijlocul Ierusalimului. ²⁰ Cum se strâng argintul, arama, fierul, plumbul și cositorul în cuptorul de topit și se suflă în foc ca să se topească, așa vă voi strânge și Eu în mânia și urgia Mea; vă voi pune acolo și vă voi topi. ²¹ Da, vă voi strânge și voi sufla^[617] peste voi cu focul mâniei Mele și vă veți topi în el. ²² Cum se topește argintul în topitoare, așa veți fi topiți voi în mijlocul lui. Și veți ști că Eu, Domnul, Mi-am vărsat^[618] mânia peste voi.’ ” ²³ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ²⁴ „Fiul omului, spune Ierusalimului: ‘Ești o țară necurățită și neudată de ploaie în ziua mâniei.’ ²⁵ Mai-marii lui uneltesc^[619] în mijlocul lui ca să înghită^[620] sufletele, ca un leu care răcnește și își sfâșie prada; pun mâna^[621] pe bogății și lucruri scumpe și măresc numărul văduvelor în mijlocul lui. ²⁶ Preoții^[622] lui calcă Legea Mea și Îmi pângăresc^[623] lucrurile Mele sfinte, nu fac nicio deosebire^[624] între ce este sfânt și ce nu este sfânt, nici nu învață pe oameni să facă deosebire între ce este necurat și ce este curat, își întorc ochii de la Sabatele Mele și sunt pângărit în mijlocul lor. ²⁷ Căpeteniile^[625] lui sunt în mijlocul lui ca niște lupi care își sfâșie prada; varsă sânge, pierd sufletele, numai ca să-și potolească lăcomia de bani. ²⁸ Prorocii^[626] lui au pentru ei tencuieli de ipsos, vedenii^[627] înșelătoare, prorocii mincinoase. Ei zic: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu!’ Și Domnul nu le-a vorbit! ²⁹ Poporul^[628] din țară se dedă la silnicie, fură, asuprește^[629] pe cel nenorocit și pe cel lipsit, calcă în picioare pe străin împotriva oricărei dreptăți! ³⁰ Caut^[630] printre ei un om care să înalțe^[631] un zid și să stea în mijlocul spărturii^[632] înaintea Mea pentru țară, ca să n-o nimicesc, dar nu găsesc niciunul! ³¹ Îmi voi vărsa urgia^[633] peste ei, îi voi nimici cu focul mâniei Mele și le voi întoarce faptele^[634] asupra capului lor, zice Domnul, Dumnezeu.”

Cele două surori curve: Samaria și Ierusalimul

23 ¹ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Fiul omului, erau două^[635] femei, fiice ale aceleiași mame. ³ Ele au curvit^[636] în Egipt, au curvit în tinerețea^[637] lor; acolo le-au fost strânse țâțele, acolo le-a fost atins sânul fecioresc. ⁴ Cea mai mare se chema Ohola și sora ei, Oholiba. Erau^[638] ale Mele și au născut fii și fiice. Ohola este Samaria; Oholiba este Ierusalimul. ⁵ Ohola nu Mi-a fost credincioasă; s-a aprins de dragoste pentru ibovnicii ei, după asirieni^[639], vecinii ei ⁶ îmbrăcați cu stofe vopsite în albastru, dregători și căpetenii, toți tineri și plăcuți, călăreți călări pe cai. ⁷ Ea a curvit cu ei, cu toată fruntea copiilor Asiriei; s-a spurcat cu toți aceia pentru care umbla nebună, s-a spurcat cu toți idolii lor. ⁸ Nu s-a lăsat nici de curviile ei^[640] din Egipt, căci aceștia se culcaseră cu ea din tinerețea ei, îi atinseseră sânul fecioresc și își vărsaseră curviile peste ea. ⁹ De aceea, am dat-o în mâinile ibovnicilor ei, în mâinile copiilor Asiriei^[641] pentru care se aprinsese de dragoste. ¹⁰ Ei i-au descoperit^[642] goliciunea, i-au luat fiii și fiicele și pe ea au ucis-o cu sabia, de i s-a dus vestea printre femei, după judecățile făcute de ei asupra ei. ¹¹ Sora^[643] ei Oholiba a văzut lucrul acesta și a fost mai fără frâu decât ea în patima ei, și a întrecut pe soră-sa în curvii. ¹² Ea s-a aprins de dragoste după copiii Asiriei^[644], după dregători^[645] și căpetenii, vecinii ei îmbrăcați în chip strălucit, călăreți călări pe cai, toți tineri și plăcuți. ¹³ Am văzut că se spurcase, întocmai ca cea dintâi din amândouă. ¹⁴ Ea a mers chiar mai departe în curviile ei. A zărit pe ziduri niște zugrăveli de bărbați, niște icoane de haldeeni zugrăviți cu culoare roșie, ¹⁵ cu brâie împrejurul coapselor lor, cu turbane de felurite culori pe cap, toți având înfățișarea unor viteji, după felul babilonienilor, a căror țară de naștere este Haldeea, și s-a^[646] aprins după ei ¹⁶ la cea dintâi privire, și le-a trimis soli în Haldeea. ¹⁷ Și copiii Babilonului au venit la ea, în patul de dragoste, și au spurcat-o cu curviile lor. Așa că ea s-a spurcat cu ei și apoi inima i s-a înstrăinat^[647] de ei. ¹⁸ Și, când și-a dezgolit ea necurăția, și-a descoperit goliciunea, și inima^[648] Mea s-a înstrăinat de ea, cum se înstrăinase și de soră-sa. ¹⁹ Dar ea și-a înmulțit curviile tot mai mult, gândindu-se iarăși la zilele tinereții ei, când curvea^[649] în țara Egiptului. ²⁰ Ea s-a aprins după niște necurați, a căror carne^[650] era ca a măgarilor și a căror apropiere era ca a armăsarilor. ²¹ Astfel, ți-ai înnoit iarăși nelegiuirile tinereții tale, când egiptenii îți strângeau țâțele, din pricina sânului tău fecioresc. ²² De aceea, Oholiba, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Iată că ațâț^[651] împotriva ta pe ibovnicii tăi, de care ți-ai înstrăinat inima, și-i aduc din toate părțile împotriva ta: ²³ pe babilonieni și pe toți haldeenii, căpitani^[652], voievozi și domni, și pe toți copiii Asiriei împreună cu ei, tineri^[653] și plăcuți, toți dregători și căpetenii, oameni vestiți, toți călări pe cai. ²⁴ Ei vin împotriva ta cu arme, care și roți și cu o mulțime de popoare. Cu scut, pavăză și coifuri înaintează de toate părțile împotriva ta. Lor le încredințez judecata și te vor judeca după legile lor. ²⁵ Te fac să-Mi simți gelozia și se vor purta cu urgie cu tine. Îți vor tăia nasul și urechile și sămânța ta va cădea lovită de sabie. Îți vor lua fiii și fiicele și, ce-ți va mai rămâne, va fi mâncat de foc. ²⁶ Te^[654] vor dezbrăca de haine și vor lua podoabele scumpe cu care te gătești. ²⁷ Voi^[655] pune astfel capăt nelegiuirilor tale și curviilor^[656] tale din țara Egiptului. Așa că nu-ți vei mai îndrepta privirile spre ei și nu te vei mai gândi la Egipt.’ ” ²⁸ Căci așa vorbește Domnul, Dumnezeu: „Iată, te dau în mâinile acelora pe care îi urăști^[657], de care ți s-a înstrăinat^[658] inima. ²⁹ Se vor purta cu ură cu tine; îți vor ridica toate bogățiile și te vor lăsa goală^[659], goală de tot. Rușinea necurățiilor tale se va descoperi, rușinea nelegiuirilor și curviilor tale. ³⁰ Lucrurile acestea ți se vor întâmpla pentru că ai curvit^[660] cu neamurile, pentru că te-ai spurcat cu idolii lor. ³¹ Ai mers pe calea surorii tale, de aceea și Eu îți pun potirul^[661] ei în mână.” ³² Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: „Vei bea potirul surorii tale, cel larg și adânc; vei ajunge de râs^[662] și de batjocură. Încape mult în el! ³³ Te vei umple de beție și durere, căci potirul surorii tale Samaria este un potir de groază și spaimă! ³⁴ Îl vei bea^[663] și îl vei goli, îi vei roade cioburile și-ți vei sfâșia țâțele. Căci Eu am vorbit”, zice Domnul, Dumnezeu. ³⁵ De aceea așa vorbește Domnul, Dumnezeu: „Pentru că M-ai uitat^[664], pentru că M-ai aruncat^[665] la spatele tău, poartă-ți și tu acum pedeapsa nelegiuirilor și curviilor tale.” ³⁶ Domnul mi-a zis: „Fiul omului, vrei să le judeci^[666] pe Ohola și pe Oholiba? Pune-le înainte urâciunile^[667] lor! ³⁷ Ele s-au dedat la preacurvie și pe mâinile lor este^[668] sânge; au preacurvit cu idolii lor, și copiii pe care Mi-i^[669] născuseră, i-au trecut prin foc în cinstea lor, ca să-i mănânce! ³⁸ Afară de aceasta, iată ce Mi-au mai făcut: Mi-au spurcat Locașul cel Sfânt în aceeași zi și Mi-au pângărit^[670] Sabatele. ³⁹ Căci după ce și-au jertfit copiii la idolii lor, tot în ziua aceea s-au dus și în Locașul Meu cel Sfânt ca să-l spurce. Iată^[671] ce au făcut în Casa Mea. ⁴⁰ Au umblat chiar după oamenii care veneau de departe, le-au trimis soli^[672] și iată că ei au venit. Pentru ei te-ai scăldat tu^[673], te-ai sulemenit^[674] la ochi și te-ai gătit cu podoabele tale; ⁴¹ ai șezut pe un pat măreț^[675], înaintea căruia era întinsă o masă pe care ai pus^[676] tămâia și untdelemnul Meu. ⁴² S-au auzit strigătele unei mulțimi vesele și, cu mulțimea aceasta de oameni de rând, au adus niște bețivi din pustie, care au pus brățări în mâinile celor două surori și mândre cununi pe capetele lor. ⁴³ Am zis atunci cu privire la curva cea bătrână: ‘Și acum își va urma ea oare curviile și tot vor mai veni la ea?’ ⁴⁴ Și au venit la ea cum vin la o curvă; așa s-au dus la Ohola și Oholiba, la aceste femei nelegiuite. ⁴⁵ De aceea, oamenii fără prihană le vor osândi^[677] cum se osândesc femeile preacurve, cum se osândesc cele ce varsă sânge, căci sunt preacurve și au sânge^[678] pe mâini.” ⁴⁶ Căci așa vorbește Domnul, Dumnezeu: „Voi aduce^[679] împotriva lor o mulțime de gloată mare și le voi da pradă chinului și jafului. ⁴⁷ Adunarea le va ucide^[680] cu pietre și le va doborî cu lovituri de sabie; le vor ucide^[681] fiii și fiicele lor și le vor arde casele cu foc. ⁴⁸ Voi face astfel să înceteze nelegiuirea^[682] în țară; ca^[683] toate femeile să ia învățătură și să nu mai facă o nelegiuire ca a voastră! ⁴⁹ Vi se va răsplăti astfel nelegiuirea și veți purta păcatele^[684] săvârșite cu idolii voștri și veți ști^[685] că Eu sunt Domnul, Dumnezeu!”

Dărâmarea Ierusalimului

24 ¹ În anul al nouălea, în ziua a zecea a lunii a zecea, Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Fiul omului, scrie numele zilei acesteia, numele zilei de azi! Căci chiar în ziua aceasta^[686] se apropie împăratul Babilonului de Ierusalim. ³ Spune o pildă acestei case^[687] de îndărătnici și zi-le: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Pune, pune cazanul^[688] și toarnă apă în el! ⁴ Pune bucăți de carne în el, toate bucățile cele bune, coapsa și spata, și umple-l cu cele mai bune oase. ⁵ Alege ce e mai bun din turmă și pune lemnele grămadă sub cazan; fă-l să fiarbă în clocot mare și să fiarbă și oasele din el». ⁶ De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Vai de cetatea cea setoasă^[689] de sânge, cazanul cel plin de rugină și de pe care nu se ia rugina! Scoateți bucățile din el unele după altele, fără să trageți^[690] la sorți. ⁷ Căci sângele pe care l-a vărsat ea este încă în mijlocul ei. L-a pus pe stânca goală, nu l-a vărsat^[691] pe pământ, ca să-l acopere apoi cu țărână. ⁸ Ca să-Mi arăt urgia, ca să Mă răzbun i-am vărsat^[692] sângele pe stânca goală, pentru ca să nu fie acoperit». ⁹ De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Vai^[693] de cetatea cea setoasă de sânge! Vreau să fac un rug mare! ¹⁰ Îngrămădește multe lemne, aprinde focul, fierbe bine carnea, fă fiertura groasă, ca să se ardă și ciolanele. ¹¹ Apoi pune cazanul gol pe jăratic, ca să se încălzească, să i se înfierbânte arama, să i se topească^[694] murdăria dinăuntru și să i se șteargă rugina. ¹² Trudă degeaba! Căci rugina de care este plin nu se dezlipește de el; rugina nu se va lua de pe el decât prin foc, ¹³ și tu dorești iarăși nelegiuire în spurcăciunea ta! Pentru că am vrut să te curăț, și nu te-ai făcut curată, nu vei mai fi curățită de spurcăciunea ta până^[695] Îmi voi potoli mânia asupra ta. ¹⁴ Eu, Domnul^[696], am vorbit! Lucrul acesta se va întâmpla, și Eu îl voi împlini! Nu Mă voi lăsa, nu^[697] voi avea milă, nici nu Mă voi căi. Vei fi judecată după puterea ta și după faptele tale»’, zice Domnul, Dumnezeu.” ¹⁵ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ¹⁶ „Fiul omului, iată, îți voi răpi printr-o lovitură ce ți-e mai scump în ochi. Dar să nu te jelești, nici să nu plângi și să nu-ți curgă lacrimile pentru ea. ¹⁷ Suspină în tăcere, dar nu plânge^[698] ca la morți! Leagă-ți turbanul^[699], pune-ți încălțămintea^[700] în picioare, nu-ți acoperi^[701] barba și nu mânca pâinea de jale!” ¹⁸ Vorbisem poporului dimineața, și seara mi-a murit nevasta. A doua zi dimineața, am făcut cum mi se poruncise. ¹⁹ Poporul mi-a zis: „Nu vrei să ne lămurești^[702] ce înseamnă pentru noi ceea ce faci?” ²⁰ Eu le-am răspuns: „Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ²¹ ‘Spune casei lui Israel: «Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: Iată, voi pângări^[703] Locașul Meu cel Sfânt, fala puterii voastre, ce vă e mai scump^[704] în ochi, lucrul iubit de voi, și fiii^[705] voștri și fiicele voastre, pe care i-ați lăsat după voi, vor cădea uciși de sabie. ²² Și atunci veți face cum am făcut și eu. Nu^[706] vă veți acoperi barba și nu veți mânca pâinea de jale, ²³ veți sta cu turbane pe cap și cu încălțămintea în picioare, nu^[707] vă veți jeli și nici nu veți plânge, ci veți tânji^[708] pentru nelegiuirile voastre și vă veți văita între voi. ²⁴ Ezechiel^[709] va fi un semn pentru voi. Veți face întocmai cum a făcut el. Și^[710], când se vor întâmpla aceste lucruri, veți ști^[711] că Eu sunt Domnul, Dumnezeu. ²⁵ Tu însă, fiul omului, în ziua când le voi răpi ceea ce face tăria^[712] lor, bucuria și fala lor, ce le este scump ochilor și lucrul iubit de ei, pe fiii și fiicele lor, ²⁶ în ziua aceea, va veni un fugar^[713] la tine, ca să-ți dea de știre și să auzi cu urechile tale. ²⁷ În^[714] ziua aceea, ți se va deschide gura odată cu a fugarului, vei vorbi și nu vei mai fi mut. Vei fi^[715] un semn pentru ei, și vor ști că Eu sunt Domnul.»’ ”

25 ¹ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Fiul omului, întoarce-ți^[716] fața spre copiii^[717] lui Amon și prorocește împotriva lor! ³ Spune copiilor lui Amon: ‘Ascultați Cuvântul Domnului, Dumnezeu! Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Pentru că^[718] ai zis: Ha! Ha! Sfântului Meu locaș când era pângărit, țării lui Israel când era pustiită și casei lui Iuda când se ducea în robie, ⁴ de aceea, iată, te dau în stăpânirea fiilor Răsăritului; ei își vor așeza staulele în mijlocul tău și își vor face locuințele în tine; îți vor mânca roadele și îți vor bea laptele. ⁵ Voi face din Raba^[719] un ocol^[720] de cămile și din țara copiilor lui Amon o stână de oi, ca să știți^[721] că Eu sunt Domnul!»’ ⁶ Căci așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Pentru că ai bătut din mâini^[722] și ai dat din picior, pentru că te-ai bucurat^[723] în chip batjocoritor și din adâncul sufletului de țara lui Israel, ⁷ de aceea, iată că Îmi întind^[724] mâna peste tine și te dau pradă neamurilor; te șterg din mijlocul popoarelor, te scot din numărul țărilor și te nimicesc. Și vei ști că Eu sunt Domnul!’ ⁸ Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Pentru că Moabul^[725] și Seirul^[726] au zis: «Iată, casa lui Iuda a ajuns ca toate neamurile!», ⁹ de aceea deschid ținutul Moabului dinspre cetăți, dinspre cetățile lui de la hotare, care sunt podoaba țării, și anume: Bet-Ieșimotul, Baal-Meonul și Chiriataim, ¹⁰ îl deschid și-l dau în stăpânire fiilor^[727] Răsăritului, împreună cu țara amoniților, ca să nu mai fie pomeniți^[728] printre neamuri copiii lui Amon. ¹¹ Îmi voi împlini judecățile împotriva Moabului! Și vor ști că Eu sunt Domnul.’ ¹² Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Pentru că Edomul^[729] s-a dedat la răzbunare față de casa lui Iuda, pentru că s-a făcut vinovat și s-a răzbunat pe ea, ¹³ de aceea’, așa vorbește Domnul, Dumnezeu, ‘Îmi întind mâna împotriva Edomului, îi voi nimici cu desăvârșire oamenii și vitele, îl voi preface într-un pustiu, de la Teman până la Dedan; vor cădea loviți de sabie. ¹⁴ Mă voi răzbuna^[730] pe Edom prin poporul Meu Israel. El va face Edomului după mânia și urgia Mea; ca să vadă răzbunarea Mea’, zice Domnul, Dumnezeu. ¹⁵ Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Pentru că^[731] filistenii^[732] s-au dedat la răzbunare, pentru că s-au răzbunat în chip batjocoritor și din adâncul sufletului, voind să nimicească totul în ura lor străveche’, ¹⁶ așa vorbește Domnul, Dumnezeu, ‘iată că Îmi întind mâna^[733] împotriva filistenilor, nimicesc cu desăvârșire pe cheretiți^[734] și prăpădesc tot ce a mai rămas^[735] pe coasta mării, ¹⁷ Mă voi năpusti^[736] cu mare răzbunare asupra lor, pedepsindu-i cu urgie. Și vor ști^[737] că Eu sunt Domnul când Mă voi răzbuna pe ei.’ ”

Prorocie împotriva Tirului și Sidonului

26 ¹ În anul al unsprezecelea, în ziua întâi a lunii, Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Fiul omului, pentru că^[738] Tirul a zis despre Ierusalim: ‘Ha! Ha!^[739] Este zdrobită poarta popoarelor! Și se întoarce la mine! Mă voi îmbogăți, căci el a rămas pustiu!, ³ de aceea’, așa vorbește Domnul Dumnezeu, ‘iată că am necaz pe tine, Tirule, și voi aduce împotriva ta multe neamuri, cum își ridică marea valurile! ⁴ Ele vor dărâma zidurile Tirului, îi vor surpa turnurile, îi voi răzui și țărâna și o voi face^[740] o stâncă goală. ⁵ Va rămâne în mare ca un loc unde se vor întinde mreji^[741] de prins pește; Eu am vorbit, zice Domnul Dumnezeu. Va fi prada neamurilor! ⁶ Cetățile din ținutul lui vor fi trecute prin sabie. Și vor ști^[742] astfel că Eu sunt Domnul.’ ⁷ Căci așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Iată că aduc de la miazănoapte împotriva Tirului pe Nebucadnețar, împăratul^[743] Babilonului, împăratul tuturor împăraților, cu cai, care, călăreți și cu o mare mulțime de popoare. ⁸ El va nimici cu sabia cetățile din ținutul tău; va face șanțuri^[744] de apărare împotriva ta, va ridica întărituri și va ridica scutul împotriva ta. ⁹ Va îndrepta loviturile berbecilor săi împotriva zidurilor tale și îți va surpa turnurile cu mașinile lui. ¹⁰ Mulțimea cailor lui te va acoperi de praf, zidurile tale se vor cutremura de vuietul călăreților, roților și carelor când va intra Nebucadnețar pe porțile tale cum se intră într-o cetate cucerită; ¹¹ va călca toate ulițele tale cu copitele cailor lui și-ți va ucide poporul cu sabia, și stâlpii mândriei tale vor cădea la pământ. ¹² Îți vor ridica bogățiile, îți vor prăda mărfurile, îți vor surpa zidurile, îți vor dărâma casele tale cele plăcute și vor arunca în ape pietrele, lemnele și țărâna ta. ¹³ Voi^[745] face să înceteze astfel glasul^[746] cântecelor tale și nu se va mai auzi sunetul harpelor tale. ¹⁴ Te^[747] voi face o stâncă goală; vei fi ca un loc în mare unde se vor întinde mreji de prins peștii și nu vei mai fi zidit la loc. Căci Eu, Domnul, am vorbit’, zice Domnul Dumnezeu. ¹⁵ Așa vorbește Domnul, Dumnezeu, despre Tir: ‘Se vor cutremura^[748] ostroavele de vuietul căderii tale, de gemetele răniților și de măcelul din mijlocul tău. ¹⁶ Toți voievozii mării^[749] se dau jos^[750] de pe scaunele lor de domnie, își scot mantalele și își leapădă hainele cusute la gherghef; se învelesc în spaimă și stau^[751] pe pământ; întruna tremură^[752] de groază și stau înmărmuriți^[753] din pricina ta. ¹⁷ Ei fac o cântare de jale^[754] asupra ta și-ți zic: «Vai, cum ai fost nimicit tu, care erai locuit de cei ce străbat mările, cetate vestită, care erai puternică^[755] pe mare! Cum a fost nimicită cetatea aceasta cu locuitorii ei, care băgau groaza în toți cei dimprejur!» ¹⁸ Acum tremură^[756] ostroavele în ziua căderii tale, stau îngrozite ostroavele mării de sfârșitul tău.’ ¹⁹ Căci așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Când te voi preface într-o cetate pustie, ca cetățile care n-au locuitori, când voi ridica împotriva ta adâncul și când te vor acoperi apele cele mari, ²⁰ te voi pogorî împreună cu cei ce^[757] se pogoară în groapă, la poporul de odinioară, și te voi așeza în adâncimile pământului, în singurătăți veșnice, lângă cei ce s-au pogorât în groapă, ca să nu mai fii locuită și să nu te mai scoli în țara^[758] celor vii. ²¹ Te voi nimici^[759] cu desăvârșire și nu vei mai fi; te vor căuta^[760], și nu te vor mai găsi niciodată, zice Domnul Dumnezeu.’ ”

27 ¹ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Și tu, fiul omului, rostește^[761] această cântare de jale asupra Tirului! ³ Spune Tirului: ‘Tu, care^[762] stai pe malul mării și faci negoț^[763] cu popoarele unui mare număr de ostroave, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: Tirule, tu ziceai: «Eu^[764] sunt de o desăvârșită frumusețe!» ⁴ Ținutul tău este în inima mărilor și cei ce te-au zidit te-au făcut desăvârșit de frumos. ⁵ Cu chiparoși din Senir^[765] ți-au făcut toate laturile corăbiilor. Au luat cedri din Liban, ca să-ți ridice catarge; ⁶ lopețile ți le-au făcut din stejari de Basan și lavițele, cu fildeș prins în cimișir, adus din ostroavele^[766] Chitim. ⁷ Pânzele care-ți slujeau ca steag erau de in subțire din Egipt, cusut la gherghef, iar învelitoarea ta era de purpură albastră și roșie, din ostroavele Elișei. ⁸ Locuitorii Sidonului și Arvadului îți erau vâslași și cei mai înțelepți din mijlocul tău, Tirule, îți erau cârmaci. ⁹ Bătrânii^[767] Ghebalului și lucrătorii lui iscusiți erau la tine și-ți dregeau crăpăturile. Toate corăbiile mării cu marinarii lor erau la tine, ca să facă schimb de mărfuri cu tine. ¹⁰ Cei din Persia, din Lud și din Put^[768] slujeau în oastea ta ca oameni de război; ei își spânzurau în tine scutul și coiful și-ți dădeau strălucire. ¹¹ Cei din Arvad îți umpleau zidurile cu războinicii tăi și oamenii viteji erau în turnurile tale. Ei își atârnau pavezele pe toate zidurile tale și-ți desăvârșeau astfel frumusețea^[769]. ¹² Cei din Tars^[770] făceau negoț cu tine, cu tot felul de mărfuri pe care le aveai din belșug. Veneau la târgul tău cu argint, cu fier, cu cositor și cu plumb. ¹³ Iavanul^[771], Tubalul și Meșecul făceau negoț cu tine; dădeau robi și unelte de aramă^[772] în schimbul mărfurilor tale. ¹⁴ Cei din casa Togarmei^[773] aduceau la târgul tău cai, călăreți și catâri. ¹⁵ Cei din Dedan^[774] făceau negoț cu tine; negoțul multor ostroave trecea prin mâinile tale; îți aduceau ca bir coarne de fildeș și de abanos. ¹⁶ Siria făcea negoț cu tine, cu marele număr de lucruri făcute de tine; ei veneau la târgul tău de smarald, purpură și materii pestrițe, cu in subțire, mărgean și agat. ¹⁷ Iuda și țara lui Israel făceau negoț cu tine; îți dădeau grâu^[775] de Minit^[776], turte, miere, untdelemn și leac alinător^[777] în schimbul mărfurilor tale. ¹⁸ Damascul făcea negoț cu tine, cu marele număr de lucruri făcute de tine, cu tot felul de mărfuri pe care le aveai din belșug; îți dădea vin din Helbon și lână albă. ¹⁹ Vedanul și Iavanul, de la Uzal, veneau la târgul tău: fier lucrat, casie și trestie mirositoare erau schimbate cu tine. ²⁰ Dedanul^[778] făcea negoț cu tine cu învelitori de pus pe cal. ²¹ Arabia și toți voievozii Chedarului^[779] erau negustorii tăi și-ți aduceau miei, berbeci și țapi. ²² Negustorii din Seba^[780] și din Raema făceau negoț cu tine; îți plăteau cu cele mai bune miresme, cu pietre scumpe și aur mărfurile tale. ²³ Haranul^[781], Canehul și Edenul, negustorii din Seba^[782], din Asiria, din Chilmad făceau negoț cu tine; ²⁴ făceau negoț cu tine de haine scumpe, de mantale de purpură albastră și cusături la gherghef, de covoare scumpe, puse în lăzi de funii, sucite și bine împletite, aduse la târgul tău. ²⁵ Corăbiile^[783] din Tars îți aduceau mărfurile pe mare; erai în culmea bogăției și slavei, în inima^[784] mărilor! ²⁶ Vâslașii tăi te duceau pe ape mari, dar un vânt^[785] de la răsărit te va sfărâma în inima mărilor! ²⁷ Bogățiile tale^[786], târgurile tale și mărfurile tale, marinarii și cârmacii tăi, cei ce îți dreg crăpăturile corăbiilor și cei ce fac schimb de mărfuri cu tine, toți oamenii de război care sunt în tine și toată mulțimea care este în mijlocul tău se vor prăbuși în inima mărilor în ziua căderii tale. ²⁸ Toate valurile mării se vor cutremura^[787] de țipetele cârmacilor tăi! ²⁹ Și toți vâslașii^[788], marinarii, toți cârmacii de pe mare se vor da jos din corăbii și vor păși pe uscat. ³⁰ Vor striga cu glas tare din pricina ta și vor scoate țipete amarnice. Își vor arunca țărână^[789] în cap și se vor tăvăli^[790] în cenușă. ³¹ Își vor rade^[791] capul din pricina ta și se vor îmbrăca în saci, te vor plânge cu sufletul amărât și cu mâhnire mare. ³² În durerea lor, vor^[792] face un cântec de jale asupra ta, te vor boci și vor zice: «Cine era^[793] ca Tirul, cel nimicit în mijlocul mării?» ³³ Când^[794] ieșeau mărfurile tale pe mări, săturai un mare număr de popoare; cu belșugul avuțiilor și mărfurilor tale, îmbogățeai pe împărații pământului. ³⁴ Acum însă ești sfărâmat^[795] de mări, negoțul^[796] tău a pierit în adâncimea apelor și toată mulțimea ta de oameni s-a cufundat odată cu tine! ³⁵ Toți locuitorii^[797] ostroavelor stau înmărmuriți din pricina ta, împărații lor stau cu părul vâlvoi de groază și le tremură fața! ³⁶ Negustorii popoarelor fluieră^[798] asupra ta! Ești nimicit^[799] de tot și te-ai dus pentru totdeauna!’ ”

28 ¹ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Fiul omului, spune voievodului Tirului: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: Pentru că ți s-a îngâmfat inima și ai zis^[800]: «Eu sunt Dumnezeu și șed pe scaunul de domnie al lui Dumnezeu, în mijlocul^[801] mărilor», măcar că nu ești decât om^[802], și nu ești Dumnezeu, măcar că îți dai ifose ca și când ai fi Dumnezeu. ³ Iată că ești mai înțelept^[803] decât Daniel, nicio taină nu este ascunsă de tine; ⁴ prin înțelepciunea și priceperea ta ți-ai făcut avere și ți-ai grămădit aur și argint în vistieriile tale; ⁵ prin marea ta înțelepciune^[804] și prin negoțul tău ți-ai mărit bogățiile și, prin bogățiile tale, inima ți s-a îngâmfat foarte mult.’ ⁶ De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Pentru că îți dai ifose ca și când ai fi Dumnezeu, ⁷ iată că voi aduce împotriva ta niște străini, pe cele mai^[805] asupritoare dintre popoare, care vor scoate sabia împotriva înțelepciunii tale strălucitoare și-ți vor pângări frumusețea. ⁸ Te vor arunca în groapă, și vei muri ca cei ce cad străpunși de lovituri în mijlocul mărilor. ⁹ Vei mai^[806] zice tu atunci în fața ucigașului tău: «Sunt Dumnezeu», măcar că ești om, și nu Dumnezeu, sub mâna celui ce te va ucide? ¹⁰ Vei muri de moartea celor netăiați împrejur^[807], de mâna străinilor! Căci Eu am vorbit’, zice Domnul Dumnezeu.” ¹¹ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ¹² „Fiul omului, fă un cântec de jale^[808] asupra împăratului Tirului și spune-i: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Ajunseseși la cea mai înaltă desăvârșire, erai plin de înțelepciune^[809] și desăvârșit în frumusețe. ¹³ Stăteai în Eden^[810], grădina lui Dumnezeu, și erai acoperit cu tot felul de pietre scumpe: cu sardonic, cu topaz, cu diamant, cu hrisolit, cu onix, cu iaspis, cu safir, cu rubin, cu smarald și cu aur; timpanele^[811] și flautele erau în slujba ta, pregătite pentru ziua când ai fost făcut. ¹⁴ Erai un heruvim^[812] ocrotitor, cu aripile întinse; te pusesem pe muntele^[813] cel sfânt al lui Dumnezeu și umblai prin mijlocul pietrelor scânteietoare. ¹⁵ Ai fost fără prihană în căile tale, din ziua când ai fost făcut până în ziua când s-a găsit nelegiuirea în tine. ¹⁶ Prin mărimea negoțului tău te-ai umplut de silnicie și ai păcătuit; de aceea te-am aruncat de pe muntele lui Dumnezeu și te nimicesc, heruvim ocrotitor^[814], din mijlocul pietrelor scânteietoare. ¹⁷ Ți s-a îngâmfat^[815] inima din pricina frumuseții tale, ți-ai stricat înțelepciunea cu strălucirea ta. De aceea, te arunc la pământ, te dau priveliște împăraților. ¹⁸ Prin mulțimea nelegiuirilor tale, prin nedreptatea negoțului tău, ți-ai spurcat locașurile sfinte, de aceea scot din mijlocul tău un foc, care te mistuie, și te prefac în cenușă pe pământ, înaintea tuturor celor ce te privesc. ¹⁹ Toți cei ce te cunosc între popoare rămân uimiți din pricina ta; ești nimicit^[816] și nu vei mai fi niciodată!»’ ” ²⁰ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ²¹ „Fiul omului, întoarce-ți^[817] fața spre Sidon^[818] și prorocește împotriva lui! ²² Spune: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Iată^[819] că am necaz pe tine, Sidonule, și voi fi proslăvit în mijlocul tău; ca să se știe^[820] că Eu sunt Domnul când Îmi voi împlini judecățile împotriva lui și când Îmi voi arăta sfințenia^[821] în mijlocul lui. ²³ Voi trimite ciuma^[822] în el, voi face să curgă sângele pe ulițele lui; vor cădea morții în mijlocul lui, uciși de sabia care va veni din toate părțile să-i lovească, și vor ști astfel că Eu sunt Domnul. ²⁴ Atunci, el nu va mai fi pentru casa lui Israel un spin^[823] care înțeapă, un mărăcine aducător de dureri, printre toți cei ce-l înconjoară și-l disprețuiesc. Și vor ști astfel că Eu sunt Domnul, Dumnezeu.»’ ²⁵ Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Când voi strânge^[824] iarăși casa lui Israel din mijlocul popoarelor la care este risipită, Îmi voi arăta în ea sfințenia^[825] înaintea neamurilor și vor locui în țara lor pe care am dat-o robului meu Iacov. ²⁶ Vor locui^[826] liniștiți în ea, vor zidi case^[827] și vor sădi^[828] vii; da, vor locui liniștiți în ea când Îmi voi împlini judecățile împotriva tuturor celor ce-i înconjoară și-i disprețuiesc. Și vor ști că Eu sunt Domnul, Dumnezeul lor.’ ”

Împotriva Egiptului

29 ¹ În anul al zecelea, în ziua a douăsprezecea a lunii a zecea, Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Fiul omului, întoarce-te cu fața^[829] spre Faraon, împăratul Egiptului, și prorocește împotriva lui și împotriva întregului^[830] Egipt! ³ Vorbește și spune: Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Iată că^[831] am necaz pe tine, faraoane, împăratul Egiptului, crocodil^[832] mare, care te culci în mijlocul râurilor tale și^[833] zici: «Râul meu Nilul este al meu, eu l-am făcut!» ⁴ Îți voi pune^[834] însă un cârlig în fălci, voi lipi peștii râurilor tale de solzii tăi și te voi scoate din mijlocul râurilor tale, cu toți peștii care se află în ele și care se vor lipi de solzii tăi. ⁵ Te voi arunca în pustie, pe tine și pe toți peștii din râurile tale. Vei cădea pe fața ogoarelor, nu vei fi ridicat^[835], nici îngropat, ci te voi^[836] da de mâncare fiarelor pământului și păsărilor cerului. ⁶ Și toți locuitorii Egiptului vor ști că Eu sunt Domnul, pentru că au fost o proptea de trestie^[837] pentru casa lui Israel. ⁷ Când au pus mâna^[838] pe tine, te-ai rupt și le-ai străpuns tot umărul; când s-au proptit de tine, te-ai sfărâmat și le-ai scrântit șoldurile.’ ⁸ De aceea așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Iată, voi aduce sabia^[839] împotriva ta și voi nimici cu desăvârșire din mijlocul tău oamenii și vitele. ⁹ Țara Egiptului va ajunge o pustietate și un pustiu și vor ști că Eu sunt Domnul, pentru că a zis: «Nilul este al meu, eu l-am făcut!» ¹⁰ De aceea, iată că am necaz pe tine și pe râurile tale și voi^[840] preface țara Egiptului într-un pustiu și într-o pustietate, de la^[841] Migdol până la Siena și până la hotarele Etiopiei. ¹¹ Nici picior de om nu va trece prin ea, nici picior de vită nu va trece prin ea și va rămâne patruzeci de ani fără să fie locuită. ¹² Voi preface^[842] țara Egiptului într-o pustietate în mijlocul altor țări pustiite, și cetățile ei vor fi pustii între alte cetăți pustii, timp de patruzeci de ani. Iar pe egipteni îi voi risipi printre neamuri și-i voi împrăștia în felurite țări.’ ¹³ Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘După^[843] patruzeci de ani, voi strânge pe egipteni din mijlocul popoarelor între care îi voi risipi. ¹⁴ Voi aduce înapoi pe prinșii de război ai Egiptului, îi voi aduce înapoi în țara Patros, în țara lor de baștină, și vor alcătui acolo o împărăție^[844] slabă. ¹⁵ Da, va fi cea mai neînsemnată dintre împărății și nu se va mai înălța peste neamuri; îi voi împuțina, ca să nu stăpânească peste neamuri. ¹⁶ Împărăția aceasta nu va mai fi pentru casa lui Israel o pricină de încredere^[845], ci îi va aduce aminte de nelegiuirea ei, când se întorcea spre ei. Și vor ști că Eu sunt Domnul, Dumnezeu.’ ” ¹⁷ În al douăzeci și șaptelea an, în ziua întâi a lunii întâi, Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ¹⁸ „Fiul omului, Nebucadnețar^[846], împăratul Babilonului, și-a pus oastea să facă o slujbă grea împotriva Tirului. Toate capetele au ajuns pleșuve, toți umerii sunt jupuiți și n-a luat de la Tir nicio plată, nici el, nici oastea lui, pentru slujba pe care a făcut-o împotriva lui. ¹⁹ De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Iată că dau lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, țara Egiptului; el îi va ridica bogățiile, o va prăda și o va jefui; aceasta va fi plata oastei lui! ²⁰ Ca plată pentru slujba făcută împotriva Tirului, îi dau țara Egiptului, căci pentru Mine s-au^[847] ostenit, zice Domnul, Dumnezeu. ²¹ În ziua aceea, voi da tărie^[848] casei lui Israel și-ți voi deschide^[849] gura veselă în mijlocul lor, și vor ști că Eu sunt Domnul.’ ”

30 ¹ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Fiul omului, prorocește și spune: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Văitați-vă^[850]!… Nenorocită zi! ³ Căci se apropie^[851] ziua, se apropie ziua Domnului, zi întunecoasă – aceasta va fi vremea neamurilor. ⁴ Sabia va pătrunde în Egipt și în Etiopia va fi groază când vor cădea morții în Egipt, când i se vor ridica^[852] bogățiile și i se vor răsturna^[853] temeliile. ⁵ Etiopia, Put, Lud, toată^[854] Arabia, Cub și fiii țării unite cu ele vor cădea împreună cu ei loviți de sabie.» ⁶ Așa vorbește Domnul: «Sprijinitorii Egiptului vor cădea și mândria tăriei lui se va prăbuși! Din Migdol^[855] până la Siene vor cădea loviți de sabie, zice Domnul Dumnezeu. ⁷ Vor^[856] fi pustiiți între alte țări pustiite și cetățile lui vor fi nimicite în mijlocul altor cetăți nimicite. ⁸ Și vor ști că Eu sunt Domnul când voi pune foc în Egipt și când toți sprijinitorii lui vor fi zdrobiți. ⁹ În ziua aceea, niște soli^[857] se vor duce din partea mea cu corăbiile să tulbure Etiopia în liniștea ei și-i va apuca spaimă mare în ziua Egiptului, căci iată că lucrurile acestea se întâmplă!» ¹⁰ Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Voi pierde^[858] mulțimea Egiptului prin mâna lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului. ¹¹ El și poporul lui cu el, cel mai grozav^[859] dintre popoare, vor fi trimiși să nimicească țara. Vor scoate sabia împotriva Egiptului și vor umple țara de morți. ¹² Canalele le voi^[860] seca, voi da țara^[861] în mâinile celor răi; voi pustii țara cu tot ce cuprinde ea prin mâna străinilor. Eu, Domnul, am vorbit!» ¹³ Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Voi nimici^[862] idolii și voi stârpi din Nof chipurile deșarte. Nu^[863] va mai fi niciun voievod din țara Egiptului și voi răspândi^[864] groaza în țara Egiptului. ¹⁴ Voi pustii Patrosul^[865], voi pune foc Țoanului^[866] și-Mi voi aduce la îndeplinire^[867] judecățile asupra Noului. ¹⁵ Îmi voi vărsa urgia asupra Sinului, cetățuia Egiptului, și voi nimici^[868] cu desăvârșire mulțimea din No. ¹⁶ Voi pune foc^[869] Egiptului; Sinul va fi cuprins de spaimă; No va fi deschis prin spărtură și Noful, cucerit ziua nămiaza mare de vrăjmași. ¹⁷ Tinerii din On și din Pi-Beset vor cădea uciși de sabie și cetățile acestea se vor duce în robie. ¹⁸ La Tahpanes^[870] se va întuneca ziua când voi sfărâma jugul Egiptului și când se va sfârși mândria tăriei lui; un nor va acoperi Tahpanesul și cetățile lui vor merge în robie. ¹⁹ Îmi voi aduce astfel la îndeplinire judecățile asupra Egiptului și vor ști că Eu sunt Domnul.»’ ” ²⁰ În anul al unsprezecelea, în ziua a șaptea a lunii întâi, Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ²¹ „Fiul omului, am^[871] frânt brațul lui Faraon, împăratul Egiptului, și iată că nu-i vor lega^[872] rana ca să se vindece, nu-l vor obloji cu legături, nu-l vor lega ca să se întremeze și să poată mânui sabia. ²² De aceea așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‘Iată, am necaz pe Faraon, împăratul Egiptului, și-i voi rupe^[873] brațele, pe cel tare și pe cel frânt, ca să-i cadă sabia din mână. ²³ Iar pe egipteni îi voi^[874] împrăștia printre neamuri și-i voi risipi în felurite țări. ²⁴ În schimb, voi întări brațele împăratului Babilonului și-i voi pune o sabie în mână, iar brațele lui Faraon le voi frânge, ca să geamă înaintea lui cum gem cei răniți de moarte. ²⁵ Dar voi întări brațele împăratului Babilonului, iar brațele lui Faraon vor cădea. Și vor ști^[875] că Eu sunt Domnul când voi pune sabia Mea în mâna împăratului Babilonului și când o va întoarce împotriva țării Egiptului. ²⁶ Voi împrăștia^[876] pe egipteni printre neamuri, îi voi risipi în felurite țări și vor ști că Eu sunt Domnul.’ ”

31 ¹ În anul al unsprezecelea, în ziua întâi a lunii a treia, Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Fiul omului, spune lui Faraon, împăratul Egiptului, și mulțimii lui: ‘Cu cine^[877] te asemeni tu în mărimea ta?’ ³ Iată^[878] că asirianul era un cedru falnic în Liban; ramurile lui erau stufoase, frunzișul umbros, tulpina înaltă, iar vârful îi ajungea până la nori. ⁴ Apele^[879] îl făcuseră să crească, adâncul îl făcuse înalt, râurile lui îi scăldau răsadnița și își trimiteau pâraiele la toți copacii de pe câmp. ⁵ De aceea, tulpina^[880] lui se înălța deasupra tuturor copacilor de pe câmp, crengile i se înmulțiseră și ramurile i se întindeau de mulțimea apelor care-l făcuseră să dea lăstari. ⁶ Toate păsările^[881] cerului își făceau cuiburi în crengile lui; toate fiarele câmpului fătau sub ramurile lui și tot felul de neamuri multe locuiau sub umbra lui. ⁷ Era frumos prin mărimea lui, prin întinderea ramurilor lui, căci rădăcinile îi erau înfipte în ape mari. ⁸ Cedrii din grădina^[882] lui Dumnezeu nu-l întreceau, chiparoșii nu erau de asemuit cu crengile lui și platanii nu erau ca ramurile lui; niciun copac din grădina lui Dumnezeu nu era ca el în frumusețe. ⁹ Îl făcusem atât de frumos prin mulțimea crengilor lui, că-l pizmuiau toți copacii Edenului, care se aflau în grădina lui Dumnezeu.” ¹⁰ De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: „Pentru că avea o tulpină așa de înaltă, pentru că își înălța^[883] vârful până la nori și inima i se mândrea cu înălțimea lui, ¹¹ l-am dat în mâinile viteazului neamurilor, care-i va face după răutatea lui, căci l-am izgonit. ¹² Străinii, cele mai grozave^[884] popoare, l-au tăiat și l-au lepădat. Crengile^[885] i-au căzut în munți și în toate văile. Ramurile i s-au sfărâmat în toate puvoaiele țării, și toate popoarele pământului au plecat de la umbra lui și l-au părăsit. ¹³ Pe sfărâmăturile lui^[886] au venit și s-au așezat toate păsările cerului și toate fiarele câmpului și-au făcut culcușul între ramurile lui, ¹⁴ ca să nu se mai îngâmfe niciunul din copacii de lângă ape cu înălțimea lor și să nu-și mai ridice vârful până în nori, ca să nu se mai fălească stejarii udați de apă cu înălțimea lor, căci toți^[887] sunt dați pradă morții, în^[888] adâncimile pământului, printre copiii oamenilor, împreună cu cei ce se pogoară în groapă.” ¹⁵ Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: „În ziua când s-a pogorât în Locuința morților, am răspândit jalea, am acoperit adâncul din pricina lui și i-am oprit râurile; apele cele mari au fost oprite; am întristat Libanul pentru el și toți copacii de pe câmp s-au uscat. ¹⁶ De vuietul căderii lui am făcut să se cutremure^[889] neamurile când l-am aruncat^[890] în Locuința morților, împreună cu cei ce se pogoară în groapă, și s-au mângâiat^[891] în adâncimile pământului toți^[892] copacii Edenului, cei mai frumoși și cei mai buni copaci din Liban, toți cei udați de ape. ¹⁷ S-au pogorât și ei cu el în Locuința morților, la cei ce au pierit uciși de sabie, ei care erau brațul lui și locuiau^[893] la umbra lui printre neamuri. ¹⁸ Cu^[894] cine poți fi asemuit tu în slavă și în mărime între copacii Edenului? Totuși vei fi aruncat împreună cu copacii Edenului în adâncimile pământului și vei fi^[895] culcat în mijlocul celor netăiați împrejur, împreună cu cei ce au pierit uciși de sabie. Iată ce este Faraon și toată mulțimea lui”, zice Domnul, Dumnezeu.

32 ¹ În anul al doisprezecelea, în ziua întâi a lunii a douăsprezecea, Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Fiul omului, fă un cântec de jale^[896] asupra lui Faraon, împăratul Egiptului, și spune-i: ‘Semănai^[897] cu un pui de leu între neamuri, erai^[898] ca un crocodil în mări, te aruncai în râurile tale, tulburai^[899] apele cu picioarele tale și le întărâtai valurile’.” ³ Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: „Îmi voi întinde mreaja^[900] peste tine în mijlocul unei mari mulțimi de popoare și te vor trage în lațul Meu. ⁴ Te^[901] voi arunca pe uscat și te voi întinde pe câmpie, ca toate păsările cerului să șadă^[902] pe tine, și voi sătura fiarele întregului pământ cu tine. ⁵ Îți voi azvârli carnea pe munți^[903] și voi umple văile cu sfărâmăturile tale. ⁶ Țara în care înoți, o voi uda cu sângele tău, până la munți, și se vor umple puvoaiele de tine. ⁷ Când te voi stinge, voi^[904] acoperi cerurile și le voi întuneca stelele; voi acoperi soarele cu nori și luna nu-și va mai da lumina ei. ⁸ Din pricina ta, voi întuneca pe toți luminătorii cerurilor și voi răspândi întunericul peste țara ta, zice Domnul, Dumnezeu. ⁹ Voi mâhni și inima multor popoare când voi vesti pieirea ta printre neamuri, în țările pe care nu le cunoșteai. ¹⁰ Voi face să se^[905] îngrozească multe popoare de tine și împăraților lor li se va face părul măciucă din pricina ta când Îmi voi învârti sabia înaintea lor; vor tremura^[906] în orice clipă, fiecare pentru viața lui, în ziua căderii tale. ¹¹ Căci așa^[907] vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Sabia împăratului Babilonului va veni peste tine. ¹² Mulțimea ta o voi face să cadă lovită de sabia unor viteji, cei mai cumpliți^[908] dintre popoare. Ei vor nimici^[909] mândria Egiptului și toată mulțimea lui va fi prăpădită. ¹³ Voi pierde și toate vitele lui de lângă apele cele mari; nici picior^[910] de om nu le va mai tulbura, nici copită de vite nu le va mai tulbura. ¹⁴ Atunci îi voi potoli apele și voi face să-i curgă râurile lin ca untdelemnul, zice Domnul, Dumnezeu. ¹⁵ Când voi preface țara Egiptului într-o pustietate și țara va fi jefuită de tot ce are, când voi lovi pe toți cei ce o locuiesc, vor ști^[911] că Eu sunt Domnul. ¹⁶ Acesta este cântecul de jale^[912] pe care îl vor cânta. Fiicele neamurilor îl vor cânta: da, asupra Egiptului și asupra întregii lui mulțimi îl vor cânta’, zice Domnul, Dumnezeu. ¹⁷ În anul al doisprezecelea, în ziua a cincisprezecea a lunii, Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ¹⁸ ‘Fiul omului, bocește-te pentru mulțimea Egiptului și arunc-o^[913], pe ea și pe fiicele neamurilor puternice, în adâncimile pământului, la cei pogorâți în groapă! ¹⁹ Pe cine^[914] întreci tu în frumusețe? Pogoară-te^[915] și culcă-te lângă cei netăiați împrejur! ²⁰ Vor cădea astfel în mijlocul celor uciși de sabie. Sabia vă este dată: doborâți în mormânt Egiptul și toată mulțimea lui! ²¹ Atunci, vitejii cei puternici^[916] vor vorbi în Locuința morților despre el și cei ce-l sprijineau și vor zice: ‘S-au pogorât^[917], s-au culcat cei netăiați împrejur, uciși de sabie!’ ²² Acolo este asirianul^[918], cu toată mulțimea lui, și mormintele lor stau împrejurul lui – toți au murit și au căzut uciși de sabie. ²³ Mormintele^[919] lor sunt în adâncimile gropii și mulțimea lui este împrejurul mormântului lui; toți au murit și au căzut uciși de sabie, ei, care răspândeau^[920] groaza în țara celor vii. ²⁴ Acolo este și Elamul^[921], cu toată mulțimea lui, împrejurul mormântului lui; toți au murit și au căzut uciși de sabie, s-au pogorât^[922] netăiați împrejur în adâncimile pământului, ei, care răspândeau^[923] groaza în țara celor vii și își poartă acum ocara cu cei ce se pogoară în groapă. ²⁵ L-au culcat la un loc cu morții, împreună cu toată mulțimea lui, și mormintele lor sunt împrejurul lui; toți acești netăiați împrejur au murit uciși de sabie, căci răspândeau groaza în țara celor vii și își poartă acum ocara cu cei ce se pogoară în groapă; i-au culcat acum la un loc cu cei morți. ²⁶ Acolo sunt și Meșec^[924], Tubal și toată mulțimea lor, și mormintele lor sunt împrejurul lor; toți acești netăiați împrejur^[925] au murit uciși de sabie, căci răspândeau groaza în țara celor vii. ²⁷ Ei sunt culcați^[926] împreună cu vitejii, căzuți din vechime dintre cei netăiați împrejur; sunt pogorâți în Locuința morților împreună cu armele lor de război, cu săbiile puse sub capetele lor și nelegiuirile lor lipite pe osemintele lor, căci vitejia lor era o groază în țara celor vii. ²⁸ Și tu vei fi zdrobit în mijlocul celor netăiați împrejur și te vei culca împreună cu cei uciși de sabie! ²⁹ Acolo este și Edomul^[927], cu împărații lui și toți voievozii lui, care, cu toată vitejia lor, au fost așezați la un loc cu cei uciși de sabie: stau culcați împreună cu cei netăiați împrejur, cu cei pogorâți în groapă. ³⁰ Tot acolo^[928] sunt voievozii de la miazănoapte și toți sidonienii^[929] care s-au pogorât la cei morți acoperiți de rușine, cu toată groaza pe care o aruncă vitejia lor; acești netăiați împrejur stau culcați cu cei uciși de sabie și-și poartă ocara lângă cei pogorâți în groapă. ³¹ Faraon îi va vedea și se va mângâia^[930] pentru toată mulțimea lui, pentru ai lui care au murit uciși de sabie și pentru toată oastea lui, zice Domnul, Dumnezeu. ³² Căci l-am lăsat să răspândească groaza în țara celor vii. De aceea, Faraon și toată mulțimea lui se vor culca împreună cu cei netăiați împrejur, cu cei ce au murit uciși de sabie, zice Domnul, Dumnezeu.”

Datoriile prorocilor

33 ¹ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Fiul omului, vorbește copiilor^[931] poporului tău și spune-le: ‘Când^[932] voi aduce sabia peste vreo țară, și poporul țării va lua din mijlocul lui pe un om oarecare și-l va pune ca străjer^[933], ³ dacă omul acela va vedea venind sabia asupra țării, va suna din trâmbiță și va da de știre poporului ⁴ și dacă cel ce va auzi sunetul trâmbiței nu se va feri și va veni sabia și-l va prinde, sângele^[934] lui să cadă asupra capului lui. ⁵ Fiindcă a auzit sunetul trâmbiței și nu s-a ferit, de aceea sângele lui să cadă asupra lui, dar, dacă se va feri, își va scăpa viața. ⁶ Dacă însă străjerul va vedea venind sabia și nu va suna din trâmbiță și dacă poporul nu va fi înștiințat și va veni sabia și va răpi viața vreunui om, omul acela va pieri din pricina nelegiuirii^[935] lui, dar voi cere sângele lui din mâna străjerului.’ ⁷ Acum, fiul omului^[936], te-am pus străjer peste casa lui Israel. Tu trebuie să asculți Cuvântul care iese din gura Mea și să-i înștiințezi din partea Mea: ⁸ ‘Când zic celui rău: «Răule, vei muri negreșit!» și tu nu-i spui ca să-l întorci de la calea lui cea rea, răul acela va muri în nelegiuirea lui, dar sângele lui îl voi cere din mâna ta. ⁹ Dar, dacă vei înștiința pe cel rău, ca să se întoarcă de la calea lui, și el nu se va întoarce, va muri în nelegiuirea lui, dar tu îți vei mântui sufletul.’ ¹⁰ Spune dar, fiul omului, casei lui Israel: ‘Voi cu drept cuvânt ziceți: «Fărădelegile și păcatele noastre sunt asupra noastră și din pricina lor tânjim^[937] – cum^[938] am putea să trăim?»’ ¹¹ Spune-le: ‘Pe viața Mea, zice Domnul, Dumnezeu, că nu doresc^[939] moartea păcătosului, ci să se întoarcă de la calea lui și să trăiască. Întoarceți-vă, întoarceți-vă de la calea voastră cea rea! Pentru ce^[940] vreți să muriți voi, casa lui Israel?’ ¹² Și tu, fiul omului, spune copiilor poporului tău: ‘Neprihănirea^[941] celui neprihănit nu-l va mântui în ziua fărădelegii lui și cel rău nu va cădea^[942] lovit de răutatea lui în ziua când se va întoarce de la ea, după cum nici cel neprihănit nu va putea să trăiască prin neprihănirea lui în ziua când va săvârși o fărădelege. ¹³ Când zic celui neprihănit că va trăi negreșit, dacă se încrede^[943] în neprihănirea lui și săvârșește nelegiuirea, atunci toată neprihănirea lui se va uita și el va muri din pricina nelegiuirii pe care a săvârșit-o. ¹⁴ Dimpotrivă, când^[944] zic celui rău: «Vei muri!», dacă se întoarce de la păcatul lui și face ce este bine și plăcut, ¹⁵ dacă dă înapoi^[945] zălogul, întoarce^[946] ce a răpit, urmează învățăturile^[947] care dau viața și nu săvârșește nicio nelegiuire, va trăi negreșit, și nu va muri. ¹⁶ Toate^[948] păcatele pe care le-a săvârșit se vor uita; a făcut ce este bine și plăcut, și va trăi negreșit! ¹⁷ Copiii^[949] poporului tău zic: «Calea Domnului nu este dreaptă!» Totuși mai degrabă calea lor nu este dreaptă! ¹⁸ Dacă^[950] cel neprihănit se abate de la neprihănirea lui și săvârșește nelegiuirea, trebuie să moară din pricina aceasta. ¹⁹ Dar, dacă cel rău se întoarce de la răutatea lui și face ce este bine și plăcut, va trăi tocmai din pricina aceasta! ²⁰ Fiindcă ziceți: «Calea^[951] Domnului nu este dreaptă!», vă voi judeca pe fiecare după umbletele lui, casa lui Israel!’ ” ²¹ În al doisprezecelea an^[952], în ziua a cincea a lunii a zecea a robiei noastre, un om^[953] care scăpase din Ierusalim a venit la mine și a zis: „Cetatea^[954] a fost luată!” ²² Dar mâna^[955] Domnului venise peste mine seara, înainte de venirea fugarului la mine, și Domnul îmi deschisese^[956] gura până a venit el la mine dimineața. Gura îmi era deschisă și nu mai eram mut. ²³ Atunci, Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ²⁴ „Fiul omului, cei ce^[957] locuiesc în dărâmăturile^[958] acelea în țara lui Israel zic: ‘Avraam^[959] era singur, și tot a moștenit țara; dar noi^[960] suntem mulți și țara ne-a fost dată în stăpânire!’ ²⁵ De aceea spune-le: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Voi mâncați^[961] carne cu sânge, vă ridicați^[962] ochii spre idolii voștri și vărsați^[963] sânge. Și voi să stăpâniți țara? ²⁶ Voi vă bizuiți pe sabia voastră, săvârșiți urâciuni, fiecare din voi necinstește^[964] pe nevasta aproapelui său. Și voi să stăpâniți țara?»’ ²⁷ De aceea spune-le: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Pe viața Mea, că cei ce^[965] locuiesc în aceste dărâmături vor cădea uciși de sabie; pe cei ce sunt pe câmp îi voi da de mâncare fiarelor^[966]; iar cei ce sunt în întărituri și în peșteri^[967] vor muri de ciumă. ²⁸ Voi preface^[968] țara într-o pustietate și într-un pustiu; mândria^[969] tăriei ei se va sfârși, munții^[970] lui Israel vor fi pustiiți și nimeni nu va mai trece prin ei. ²⁹ Și vor ști că Eu sunt Domnul când voi preface țara într-o pustietate și într-un pustiu din pricina tuturor urâciunilor pe care le-au săvârșit».’ ³⁰ Fiul omului, copiii poporului tău vorbesc de tine pe lângă ziduri și pe la ușile caselor și zic^[971] unul altuia, fiecare fratelui său: ‘Veniți dar și ascultați care este Cuvântul ieșit de la Domnul!’ ³¹ Și vin^[972] cu grămada la tine, stau^[973] înaintea ta ca popor al Meu, ascultă cuvintele tale, dar nu le împlinesc, căci cu gura^[974] vorbesc dulce de tot, dar cu inima^[975] umblă tot după poftele lor. ³² Iată că tu ești pentru ei ca un cântăreț plăcut, cu un glas frumos și iscusit la cântare pe coarde. Ei îți ascultă cuvintele, dar nu le împlinesc deloc. ³³ Când^[976] se vor întâmpla însă aceste lucruri – și iată că se întâmplă! – vor ști^[977] că era un proroc în mijlocul lor.”

Împotriva căpeteniilor lui Israel. Făgăduințe

34 ¹ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Fiul omului, prorocește împotriva păstorilor^[978] sufletești ai lui Israel! Prorocește și spune-le lor, păstorilor: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Vai^[979] de păstorii lui Israel, care se pasc pe ei înșiși! Nu trebuie păstorii să pască turma? ³ Voi mâncați^[980] grăsimea, vă îmbrăcați cu lâna, tăiați^[981] ce e gras, dar nu pașteți oile. ⁴ Nu întăriți pe cele slabe^[982], nu vindecați pe cea bolnavă, nu legați pe cea rănită; n-aduceți înapoi pe cea rătăcită, nu căutați^[983] pe cea pierdută, ci le stăpâniți^[984] cu asuprire și cu asprime! ⁵ Astfel, ele^[985] s-au risipit^[986], pentru că n-aveau păstor; au ajuns^[987] prada tuturor fiarelor câmpului și s-au risipit. ⁶ Turma Mea rătăcește pe toți munții și pe toate dealurile înalte; oile Mele sunt risipite pe toată fața țării și nimeni nu îngrijește de ele, nici nu le caută! ⁷ De aceea, păstorilor, ascultați Cuvântul Domnului! ⁸ Pe viața Mea, zice Domnul, Dumnezeu, pentru că oile Mele au ajuns de jaf și sunt^[988] prada tuturor fiarelor câmpului din lipsă de păstor, pentru că păstorii Mei n-au nicio grijă de oile Mele, ci se pășteau^[989] numai pe ei înșiși, și nu pășteau oile Mele, ⁹ de aceea, păstorilor, ascultați Cuvântul Domnului!»’ ¹⁰ ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Iată, am necaz pe păstori! Îmi voi^[990] lua înapoi oile din mâinile lor, nu-i voi mai lăsa să-Mi pască oile și nu se vor mai paște^[991] nici pe ei înșiși; căci Îmi voi izbăvi oile din gura lor și nu le vor mai sluji ca hrană!»’ ¹¹ Căci așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Iată, mă voi îngriji Eu Însumi de oile Mele și le voi cerceta! ¹² Cum își cercetează un păstor turma când este în mijlocul oilor sale împrăștiate, așa Îmi voi cerceta Eu oile și le voi strânge din toate locurile pe unde au fost risipite în ziua plină de nori^[992] și negură. ¹³ Le voi^[993] scoate dintre popoare, le voi strânge din felurite țări și le voi aduce înapoi în țara lor; le voi paște pe munții lui Israel, de-a lungul râurilor și în toate locurile locuite ale țării. ¹⁴ Le voi^[994] paște pe o pășune bună și stâna lor va fi pe munții cei înalți ai lui Israel; acolo^[995] se vor odihni într-un staul plăcut și vor avea pășuni grase pe munții lui Israel. ¹⁵ Eu Însumi Îmi voi paște oile, Eu le voi duce la odihnă, zice Domnul, Dumnezeu. ¹⁶ Voi^[996] căuta pe cea pierdută, voi aduce înapoi pe cea rătăcită, voi lega pe cea rănită și voi întări pe cea slabă. Dar voi păzi pe cele grase^[997] și pline de vlagă: vreau să le pasc^[998] cum se cade.’ ¹⁷ Și voi, oile Mele, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Iată, voi^[999] judeca între oaie și oaie, între berbeci și țapi. ¹⁸ Este prea puțin pentru voi că pașteți în pășunea cea bună, de mai călcați în picioare și cealaltă parte a pășunii voastre? Că beți o apă limpede, de mai tulburați și pe cealaltă cu picioarele? ¹⁹ Și oile Mele trebuie apoi să pască ce ați călcat voi cu picioarele voastre și să bea ce ați tulburat voi cu picioarele voastre!’ ²⁰ De aceea, așa le vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Iată că voi^[1000] judeca între oaia grasă și oaia slabă. ²¹ Pentru că ați izbit cu coasta și cu umărul și ați împuns cu coarnele voastre toate oile slabe până le-ați izgonit, ²² voi veni în ajutorul oilor Mele, ca să nu mai fie jaf și voi judeca între oaie^[1001] și oaie. ²³ Voi pune peste ele un singur păstor^[1002], care le va paște, și anume pe Robul^[1003] Meu David; El le va paște, El va fi păstorul lor. ²⁴ Eu^[1004], Domnul, voi fi Dumnezeul lor, și Robul Meu David va fi voievod^[1005] în mijlocul lor. Eu, Domnul, am vorbit! ²⁵ Voi încheia^[1006] cu ele un legământ de pace și voi^[1007] îndepărta din țară toate fiarele sălbatice; ele vor locui în liniște^[1008] în pustie și vor putea dormi în mijlocul pădurilor. ²⁶ Le voi face, pe ele și împrejurimile dealului^[1009] Meu, o pricină de binecuvântare^[1010]; le voi trimite^[1011] ploaie la vreme, și aceasta va fi o ploaie^[1012] binecuvântată! ²⁷ Pomul^[1013] de pe câmp își va da roada și pământul își va da roadele. Ele vor fi liniștite în țara lor și vor ști că Eu sunt Domnul când voi^[1014] rupe legăturile jugului lor și când le voi izbăvi din mâna celor ce^[1015] le asupresc. ²⁸ Nu vor^[1016] mai fi de jaf între neamuri, nu le vor mânca fiarele din țară, ci vor^[1017] locui în liniște și nu le va mai tulbura nimeni. ²⁹ Le voi pune un răsad^[1018] căruia i se va duce faima; nu vor mai fi mistuite de foame în țară și nu vor mai purta^[1019] ocara neamurilor. ³⁰ Și vor ști astfel că Eu^[1020], Domnul, Dumnezeul lor, sunt cu ele și că ele sunt poporul Meu, ele, casa lui Israel, zice Domnul, Dumnezeu. ³¹ Voi sunteți oile^[1021] Mele, oile pășunii Mele, și Eu sunt Dumnezeul vostru, zice Domnul, Dumnezeu.’ ”

Prorocie împotriva edomiților

35 ¹ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Fiul omului, întoarce-te^[1022] cu fața spre muntele^[1023] Seir, prorocește^[1024] împotriva lui ³ și zi: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Iată, am necaz pe tine, muntele Seirului! Îmi întind^[1025] mâna împotriva ta și te prefac într-o pustietate și într-un pustiu! ⁴ Îți voi preface cetățile^[1026] în dărâmături, vei ajunge o pustietate, ca să știi că Eu sunt Domnul!» ⁵ Pentru că aveai o ură^[1027] veșnică și ai doborât cu sabia pe copiii lui Israel în ziua necazului lor, în vremea când nelegiuirea^[1028] era la culme, ⁶ de aceea, pe viața Mea, zice Domnul Dumnezeu, că te voi face sânge și te va urmări sângele; fiindcă^[1029] n-ai urât sângele, de aceea sângele te va urmări. ⁷ Voi preface muntele Seir într-o pustietate și într-un pustiu și voi nimici cu desăvârșire din el și pe cei ce se duc^[1030] și pe cei ce se întorc. ⁸ Îi voi umple^[1031] munții cu morți și cei uciși de sabie vor cădea pe dealurile tale, în văile tale și în toate puhoaiele tale. ⁹ Te voi preface^[1032] în niște pustietăți veșnice, cetățile nu-ți vor mai fi locuite, și veți ști^[1033] că Eu sunt Domnul. ¹⁰ Pentru că ai zis: «Aceste două neamuri și aceste două țări vor fi ale mele și le vom lua^[1034] în stăpânire!» măcar că Domnul^[1035] era acolo, ¹¹ de aceea, pe viața Mea, zice Domnul Dumnezeu, că Mă voi purta cu tine după mânia^[1036] și urgia pe care le-ai arătat și tu, în ura ta, împotriva lor și Mă voi face cunoscut în mijlocul lor, când te voi judeca. ¹² Vei ști^[1037] însă că Eu, Domnul, am auzit toate batjocurile pe care le-ai rostit împotriva munților lui Israel când ai zis: «Sunt pustiiți și ne sunt dați ca pradă!» ¹³ V-ați fălit astfel împotriva Mea prin vorbirile^[1038] voastre și v-ați înmulțit cuvintele împotriva Mea: am auzit! ¹⁴ Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Când^[1039] toată țara se va bucura, pe tine te voi preface într-o pustietate! ¹⁵ Din pricina bucuriei^[1040] pe care ai simțit-o că moștenirea casei lui Israel era pustiită, îți voi face și ție la fel. Vei ajunge^[1041] o pustietate, munte al Seirului, tu și tot Edomul, și se va ști că Eu sunt Domnul.»’

Așezarea din nou a lui Israel

36 ¹ Tu, fiul omului, prorocește asupra munților^[1042] lui Israel și spune: Munți ai lui Israel, ascultați Cuvântul Domnului! ² Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Pentru că^[1043] vrăjmașul a zis despre voi: «Ha! Ha! Aceste înălțimi^[1044] veșnice au ajuns moștenirea^[1045] noastră!»’ ³ prorocește și zi: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Da, pentru că din toate părțile au voit să vă pustiiască și să vă înghită, ca să ajungeți moștenirea altor neamuri, și pentru că ați fost^[1046] de batjocura și de ocara popoarelor, ⁴ de aceea, munți ai lui Israel, ascultați Cuvântul Domnului, Dumnezeu! Așa vorbește Domnul, Dumnezeul munților și dealurilor, râurilor și văilor, dărâmăturilor pustii și cetăților părăsite, care au ajuns^[1047] de prada și de râsul^[1048] celorlalte neamuri dimprejur»; ⁵ așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Da, în^[1049] focul geloziei Mele, vorbesc împotriva celorlalte neamuri și împotriva întregului Edom, care și-au însușit^[1050] țara Mea și s-au bucurat din toată inima lor și cu tot disprețul sufletului lor, ca să-i jefuiască roadele.» ⁶ De aceea, prorocește despre țara lui Israel și spune munților și dealurilor, râurilor și văilor: Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Iată, vorbesc în gelozia și urgia Mea, pentru că suferiți ocară^[1051] din partea neamurilor!»’ ⁷ De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Îmi ridic^[1052] mâna și jur că neamurile care vă înconjoară își vor purta ele însele ocara! ⁸ Iar voi, munți ai lui Israel, veți da crengi și vă veți purta roadele pentru poporul Meu Israel, căci lucrurile acestea sunt aproape să se întâmple. ⁹ Iată că voi fi binevoitor, Mă voi întoarce spre voi și veți fi lucrați și semănați. ¹⁰ Voi pune să locuiască pe voi oameni în mare număr, toată casa lui Israel, pe toți! Cetățile vor fi locuite și se vor zidi iarăși dărâmăturile^[1053]. ¹¹ Voi înmulți^[1054] pe oamenii și vitele care vor crește și se vor înmulți; voi face să fiți locuiți ca și mai înainte și vă voi face mai mult bine decât odinioară și veți ști^[1055] că Eu sunt Domnul. ¹² Voi face să umble pe voi oameni, și anume poporul Meu Israel; ei te vor stăpâni^[1056] și tu vei fi moștenirea lor și nu-i vei mai^[1057] nimici.» ¹³ Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: Pentru că ți se zice: ‘Tu^[1058], țară, ai mâncat oameni, ți-ai nimicit chiar și neamul tău’, ¹⁴ din pricina aceasta de acum încolo nu vei mai mânca oameni și nu-ți vei mai nimici neamul, zice Domnul, Dumnezeu. ¹⁵ De acum, nu te voi mai face^[1059] să auzi batjocurile neamurilor și nu vei mai purta ocara popoarelor; nu-ți vei mai nimici neamul, zice Domnul, Dumnezeu.’ ” ¹⁶ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ¹⁷ „Fiul omului, cei din casa lui Israel, când locuiau în țara lor, au spurcat-o^[1060] prin purtarea lor și prin faptele lor; așa că purtarea lor a fost înaintea Mea ca spurcăciunea^[1061] unei femei în timpul necurăției ei. ¹⁸ Atunci Mi-am vărsat urgia peste ei din pricina sângelui^[1062] pe care-l vărsaseră în țară și din pricina idolilor cu care o spurcaseră. ¹⁹ I-am risipit^[1063] printre neamuri și au fost împrăștiați în felurite țări; i-am^[1064] judecat după purtarea și faptele lor rele. ²⁰ Când au venit printre neamuri, oriîncotro se duceau, pângăreau^[1065] Numele Meu cel sfânt, așa încât se zicea despre ei: ‘Acesta este poporul Domnului, ei au trebuit să iasă din țara lor.’ ²¹ Și am vrut să scap cinstea Numelui^[1066] Meu celui sfânt, pe care-l pângărea casa lui Israel printre neamurile la care se dusese. ²² De aceea, spune casei lui Israel: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Nu din pricina voastră fac aceste lucruri, casa lui Israel, ci din pricina Numelui Meu^[1067] celui sfânt, pe care l-ați pângărit printre neamurile la care ați mers. ²³ De aceea voi sfinți Numele Meu cel mare, care a fost pângărit printre neamuri, pe care l-ați pângărit în mijlocul lor. Și neamurile vor cunoaște că Eu sunt Domnul, zice Domnul, Dumnezeu, când voi fi sfințit^[1068] în voi sub ochii lor. ²⁴ Căci vă voi scoate^[1069] dintre neamuri, vă voi strânge din toate țările și vă voi aduce iarăși în țara voastră. ²⁵ Vă voi stropi^[1070] cu apă curată și veți fi curățiți; vă voi curăți^[1071] de toate spurcăciunile voastre și de toți idolii voștri. ²⁶ Vă voi^[1072] da o inimă nouă și voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatră și vă voi da o inimă de carne. ²⁷ Voi pune Duhul^[1073] Meu în voi și vă voi face să urmați poruncile Mele și să păziți și să împliniți legile Mele. ²⁸ Veți locui^[1074] în țara pe care am dat-o părinților voștri; voi veți fi poporul Meu^[1075] și Eu voi fi Dumnezeul vostru. ²⁹ Vă voi^[1076] izbăvi de toate necurățiile voastre. Voi chema^[1077] grâul și-l voi înmulți; nu voi^[1078] mai trimite foametea peste voi. ³⁰ Voi înmulți^[1079] rodul pomilor și venitul câmpului, ca să nu mai purtați ocara foametei printre neamuri. ³¹ Atunci vă veți^[1080] aduce aminte de purtarea voastră cea rea și de faptele voastre care nu erau bune; vă va fi scârbă de voi înșivă din pricina nelegiuirilor și urâciunilor voastre. ³² Și toate aceste lucruri nu^[1081] le fac din pricina voastră, zice Domnul, Dumnezeu, să știți! Rușinați-vă și roșiți de purtarea voastră, casa lui Israel!»’ ³³ Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘În ziua când vă voi curăți de toate nelegiuirile voastre, voi face ca cetățile voastre să fie locuite și dărâmăturile^[1082] vor fi zidite din nou; ³⁴ țara pustiită va fi lucrată iarăși, de unde până aici era pustie în ochii tuturor trecătorilor. ³⁵ Și se va spune atunci: «Țara aceasta pustiită a ajuns ca o grădină a Edenului^[1083] și cetățile acestea dărâmate, care erau pustii și surpate, sunt întărite și locuite!» ³⁶ Și neamurile care vor mai rămâne în jurul vostru vor ști că Eu, Domnul, am zidit din nou ce era surpat și am sădit ce era pustiit. Eu^[1084], Domnul, am vorbit și voi și face.’ ³⁷ Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Iată în ce privință Mă voi^[1085] lăsa înduplecat de casa lui Israel și iată ce voi face pentru ei: voi înmulți^[1086] pe oameni ca pe o turmă de oi. ³⁸ Cetățile dărâmate se vor umple cu turme de oameni, ca turmele închinate Domnului, cu turme care sunt aduse la Ierusalim în timpul sărbătorilor celor mari. Și vor ști că Eu sunt Domnul.’ ”

Întoarcerea lui Israel și unirea celor două împărății

37 ¹ Mâna^[1087] Domnului a venit peste mine și m-a luat în Duhul^[1088] Domnului și m-a pus în mijlocul unei văi pline de oase. ² M-a făcut să trec pe lângă ele, de jur împrejur, și iată că erau foarte multe pe fața văii și erau uscate de tot. ³ El mi-a zis: „Fiul omului, vor putea oare oasele acestea să învieze?” Eu am răspuns: „Doamne, Dumnezeule, Tu știi^[1089] lucrul acesta!” ⁴ El mi-a zis: „Prorocește despre oasele acestea și spune-le: ‘Oase uscate, ascultați Cuvântul Domnului! ⁵ Așa vorbește Domnul, Dumnezeu către oasele acestea: «Iată că voi face^[1090] să intre în voi un duh, și veți învia! ⁶ Vă voi da vine, voi face să crească pe voi carne, vă voi acoperi cu piele, voi pune duh în voi și veți învia. Și veți ști^[1091] că Eu sunt Domnul.»’ ” ⁷ Am prorocit cum mi se poruncise. Și, pe când proroceam, s-a făcut un vuiet și iată că s-a făcut o mișcare, și oasele s-au apropiat unele de altele! ⁸ M-am uitat și iată că le-au venit vine, carnea a crescut și le-a acoperit pielea pe deasupra, dar nu era încă duh în ele. ⁹ El mi-a zis: „Prorocește și vorbește duhului! Prorocește, fiul omului, și zi duhului: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Duhule, vino^[1092] din cele patru vânturi, suflă peste morții aceștia, ca să învieze!»’ ” ¹⁰ Am prorocit cum mi se poruncise. Și a intrat^[1093] duhul în ei și au înviat, și au stat pe picioare: era o oaste mare, foarte mare la număr. ¹¹ El mi-a zis: „Fiul omului, oasele acestea sunt toată casa lui Israel. Iată că ei zic: ‘Ni s-au uscat oasele^[1094], ni s-a dus nădejdea; suntem pierduți!’ ¹² De aceea, prorocește și spune-le: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Iată, vă voi deschide mormintele, vă voi scoate din mormintele voastre, poporul Meu^[1095], și vă voi aduce^[1096] iarăși în țara lui Israel. ¹³ Și veți ști că Eu sunt Domnul când vă voi deschide mormintele și vă voi scoate din mormintele voastre, poporul Meu! ¹⁴ Voi pune Duhul Meu^[1097] în voi, și veți trăi; vă voi așeza iarăși în țara voastră, și veți ști că Eu, Domnul, am vorbit și am făcut, zice Domnul.»’ ” ¹⁵ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ¹⁶ „Fiul omului, ia^[1098] o bucată de lemn și scrie pe ea: ‘Pentru Iuda și pentru copiii^[1099] lui Israel, care sunt tovarășii lui.’ Ia apoi o altă bucată de lemn și scrie pe ea: ‘Pentru Iosif, lemnul lui Efraim, și pentru toată casa lui Israel, care este tovarășa lui.’ ¹⁷ După aceea, împreună-le^[1100] una cu alta într-o singură bucată, așa încât să fie una în mâna ta. ¹⁸ Și, când îți vor zice copiii poporului tău: ‘Nu vrei^[1101] să ne lămurești ce înseamnă lucrul acesta?’ ¹⁹ să le răspunzi^[1102]: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Iată că voi lua toiagul^[1103] de lemn al lui Iosif, care este în mâna lui Efraim, și al semințiilor lui Israel, care-i sunt tovarășe, le voi uni cu toiagul lui Iuda și voi face un singur lemn, așa că vor fi una în mâna Mea.»’ ²⁰ Toiegele de lemn pe care vei scrie, să le ții astfel în mâna ta, sub ochii^[1104] lor. ²¹ Și să le spui: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Iată, voi lua^[1105] pe copiii lui Israel din mijlocul neamurilor la care s-au dus, îi voi strânge din toate părțile și-i voi aduce înapoi în țara lor. ²² Voi face^[1106] din ei un singur neam în țară, pe munții lui Israel; toți vor avea un singur^[1107] împărat și nu vor mai fi două neamuri, nici nu vor mai fi împărțiți în două împărății. ²³ Nici nu^[1108] se vor mai spurca prin idolii lor, cu urâciunile lor și cu toate fărădelegile lor. Îi voi scoate^[1109] din toate abaterile cu care au păcătuit și-i voi curăți; ei vor fi poporul Meu și Eu voi fi Dumnezeul lor. ²⁴ Robul^[1110] Meu David va fi împărat peste ei și toți vor avea un singur^[1111] păstor. Vor urma^[1112] poruncile Mele, vor păzi legile mele și le vor împlini. ²⁵ Vor locui^[1113] iarăși în țara pe care am dat-o robului Meu Iacov și pe care au locuit-o și părinții voștri. Da, vor locui în ea ei, copiii lor și copiii copiilor lor pe vecie și Robul Meu^[1114] David va fi voievodul lor în veci^[1115]. ²⁶ Voi încheia cu ei un legământ de pace^[1116], care va fi un legământ veșnic cu ei; îi voi sădi și-i voi înmulți^[1117] și voi pune Locașul^[1118] Meu cel Sfânt în mijlocul lor pentru totdeauna. ²⁷ Locuința^[1119] Mea va fi între ei; Eu voi fi Dumnezeul^[1120] lor și ei vor fi poporul Meu. ²⁸ Și neamurile vor ști^[1121] că Eu sunt Domnul, care sfințește^[1122] pe Israel, când Locașul Meu cel Sfânt va fi pentru totdeauna în mijlocul lor.»’ ”

Prorocie împotriva lui Gog

38 ¹ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Fiul^[1123] omului, întoarce-te^[1124] cu fața spre Gog^[1125], din țara lui Magog, spre domnul Roșului, Meșecului^[1126] și Tubalului, și prorocește împotriva lui! ³ Și spune: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Iată, am necaz pe tine, Gog, domnul Roșului, Meșecului și Tubalului! ⁴ Te voi^[1127] târî și-ți voi pune un cârlig în fălci; te voi scoate, pe tine și toată oastea ta, cai și călăreți, toți^[1128] îmbrăcați în chip strălucit, ceată mare de popor, care poartă scut și pavăză și care toți mânuiesc sabia; ⁵ împreună cu ei voi scoate pe cei din Persia, Etiopia și Put, toți cu scut și coif: ⁶ Gomerul^[1129] cu toate oștile lui, țara Togarmei^[1130], din fundul miazănoaptei, cu toate oștile sale, popoare multe împreună cu tine! ⁷ Pregătește-te^[1131] dar, fii gata, tu și toată mulțimea adunată în jurul tău! Fii căpetenia lor! ⁸ După multe^[1132] zile, vei fi^[1133] în fruntea lor; în vremea de apoi, vei merge împotriva țării, ai cărei locuitori, scăpați de sabie, vor fi strânși^[1134] dintre mai multe popoare pe munții^[1135] lui Israel care multă vreme fuseseră pustii, dar, fiind scoși din mijlocul popoarelor, vor fi liniștiți în^[1136] locuințele lor. ⁹ Iar tu te vei sui, vei înainta ca o furtună^[1137], vei fi ca un nor^[1138] negru care va acoperi țara, tu cu toate oștile tale și multe popoare cu tine.» ¹⁰ Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «În ziua aceea, multe gânduri îți vor veni în minte și vei urzi planuri rele. ¹¹ Vei zice: Mă voi sui împotriva țării acesteia deschise, voi năvăli^[1139] peste oamenii aceștia liniștiți, care stau^[1140] fără griji în locuințele lor, toți în locuințe fără ziduri și neavând nici zăvoare, nici porți! ¹² Mă voi duce să iau pradă și să mă dedau la jaf, să pun mâna pe aceste dărâmături^[1141] locuite din nou, pe poporul^[1142] acesta strâns din mijlocul neamurilor, care are turme și moșii și locuiește în mijlocul pământului.» ¹³ Seba^[1143] și Dedan^[1144], negustorii din Tars^[1145] și toți puii lor^[1146] de lei îți vor zice: «Vii să iei pradă? Pentru jaf ți-ai adunat oare mulțimea ta, ca să iei argint și aur, ca să iei turme și avuții și să faci o pradă mare?»’ ¹⁴ De aceea, prorocește, fiul omului, și spune lui Gog: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Da, în ziua^[1147] când poporul Meu Israel va trăi^[1148] în liniște, vei porni din țara ta ¹⁵ și vei veni^[1149] din fundul miazănoaptei, tu^[1150] și multe popoare cu tine, toți călări pe cai, o mare mulțime și o puternică oștire! ¹⁶ Vei^[1151] înainta împotriva poporului Meu Israel ca un nor care va acoperi țara. În zilele^[1152] de apoi, te voi aduce împotriva țării Mele, ca să Mă cunoască^[1153] neamurile când voi fi sfințit în tine sub ochii lor, Gog!» ¹⁷ Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Nu ești tu acela despre care am vorbit odinioară, prin robii Mei prorocii lui Israel, care au prorocit atunci ani de zile că te voi aduce împotriva lor? ¹⁸ În ziua aceea însă, în ziua când va porni Gog împotriva pământului lui Israel, zice Domnul, Dumnezeu, Mi se va sui în nări mânia aprinsă. ¹⁹ O spun^[1154] în gelozia și în focul mâniei^[1155] Mele: În ziua aceea^[1156], va fi un mare cutremur în țara lui Israel. ²⁰ Peștii^[1157] mării și păsările cerului vor tremura de Mine, și fiarele câmpului, și toate târâtoarele care se târăsc pe pământ, și toți oamenii care sunt pe fața pământului; munții^[1158] se vor răsturna, pereții stâncilor se vor prăbuși și toate zidurile vor cădea la pământ. ²¹ Atunci voi chema^[1159] groaza^[1160] împotriva lui pe toți munții Mei, zice Domnul, Dumnezeu; sabia^[1161] fiecăruia se va întoarce împotriva fratelui său. ²² Îl voi judeca^[1162] prin ciumă^[1163] și sânge, printr-o ploaie^[1164] năpraznică și prin pietre de grindină^[1165]; voi ploua foc și pucioasă peste el, peste oștile lui și peste popoarele cele multe care vor fi cu el. ²³ Îmi voi arăta astfel mărimea și sfințenia^[1166], Mă voi face cunoscut^[1167] înaintea mulțimii neamurilor și vor ști că Eu sunt Domnul.»’ ”

39 ¹ „Fiul omului^[1168], prorocește acum împotriva lui Gog și spune: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Iată că am necaz pe tine, Gog, domnul Roșului, Meșecului și Tubalului! ² Te voi^[1169] târî, te voi aduce, te voi sui din fundul miazănoaptei și te voi aduce pe munții lui Israel. ³ Îți voi doborî arcul din mâna stângă și voi face să-ți cadă săgețile din mâna dreaptă. ⁴ Vei cădea pe munții lui Israel, tu^[1170] și toate oștile tale, și popoarele care vor fi cu tine; te^[1171] voi da de mâncare păsărilor de pradă, tuturor celor ce au aripi și fiarelor câmpului. ⁵ Vei cădea pe fața câmpului, căci Eu am vorbit, zice Domnul, Dumnezeu. ⁶ Voi pune^[1172] foc Magogului și celor ce locuiesc liniștiți în^[1173] ostroave, ca să știe că Eu sunt Domnul. ⁷ Îmi voi face cunoscut^[1174] Numele Meu cel sfânt în mijlocul poporului Meu Israel și nu-i voi mai lăsa să-Mi pângărească^[1175] Numele Meu cel sfânt, ci vor ști^[1176] neamurile că Eu sunt Domnul, Sfântul lui Israel! ⁸ Iată^[1177] că lucrurile acestea vin și se întâmplă, zice Domnul, Dumnezeu! Aceasta este ziua despre care^[1178] am vorbit. ⁹ Atunci, locuitorii cetăților lui Israel vor ieși, vor arde și vor da pradă flăcărilor armele, pavezele și scuturile, arcurile și săgețile, lăncile și sulițele, și șapte ani vor face focul cu ele. ¹⁰ Nu vor lua lemne de pe câmp și nu vor tăia lemne din păduri, ci vor face focul cu armele. Vor jefui^[1179] pe cei ce i-au jefuit și vor prăda pe cei ce i-au prădat, zice Domnul, Dumnezeu. ¹¹ În ziua aceea, voi da lui Gog un loc de înmormântare în Israel: Valea Călătorilor, la răsăritul Mării Moarte, și mormântul acesta va astupa trecerea călătorilor. Acolo vor îngropa pe Gog cu toată mulțimea lui și vor numi valea aceasta: Valea Mulțimii lui Gog. ¹² Șapte luni îi va îngropa casa lui Israel, ca să curețe^[1180] țara. ¹³ Tot poporul țării îi va îngropa și i se va duce vestea în ziua când voi fi^[1181] proslăvit, zice Domnul, Dumnezeu. ¹⁴ Apoi, vor alege niște oameni care vor cutreiera neîncetat țara și care vor îngropa trupurile rămase pe fața pământului, ca să curețe^[1182] țara; după șapte luni, vor începe să cerceteze. ¹⁵ Cei ce vor străbate țara o vor cutreiera și, când unul din ei va vedea oasele unui om, va pune un semn lângă el până îl vor îngropa groparii în Valea Mulțimii lui Gog. ¹⁶ Tot acolo va mai fi și o cetate numită Hamona (Mulțime). Așa vor^[1183] curăți țara.».’ ” ¹⁷ „Fiul omului, așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‘Spune^[1184] păsărilor de orice soi și tuturor fiarelor câmpului: «Adunați-vă^[1185] și veniți! Strângeți-vă din toate părțile pentru jertfa Mea pe care o junghii pentru voi; jertfă mare este^[1186] pe munții lui Israel! Mâncați carne și beți sânge, ¹⁸ mâncați^[1187] carnea vitejilor și beți sângele voievozilor pământului, sânge de berbeci, de miei, de țapi, de tauri îngrășați^[1188] din Basan! ¹⁹ Mâncați grăsime până vă veți sătura și beți sânge până vă veți îmbăta din jertfele Mele pe care le voi junghia pentru voi. ²⁰ Săturați-vă^[1189] la masa Mea de carnea cailor și a călăreților, de carnea vitejilor^[1190] și a tuturor oamenilor de război», zice Domnul, Dumnezeu. ²¹ Îmi voi^[1191] arăta slava între neamuri, și toate neamurile vor vedea judecățile pe care le voi face și pedepsele cu care îi va lovi mâna^[1192] Mea. ²² Cei din casa lui Israel vor ști^[1193] că Eu sunt Domnul, Dumnezeul lor, din ziua aceea și de atunci înainte. ²³ Și neamurile^[1194] vor cunoaște că, din pricina nelegiuirilor ei, a fost dusă casa lui Israel în robie, din pricina fărădelegilor ei, săvârșite de ea împotriva Mea; de aceea le-am ascuns^[1195] Fața Mea și i-am dat în mâinile vrăjmașilor lor, ca să piară toți uciși de sabie. ²⁴ Le-am făcut după necurățiile^[1196] lor și după fărădelegile lor și le-am ascuns Fața Mea.’ ²⁵ De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ‘Acum^[1197] voi aduce înapoi pe prinșii de război ai lui Iacov, voi avea milă de toată^[1198] casa lui Israel și voi fi gelos de Numele Meu cel sfânt. ²⁶ Atunci își vor uita^[1199] ocara și toate fărădelegile pe care le-au săvârșit împotriva Mea când locuiau^[1200] liniștiți în țara lor și când nu-i tulbura nimeni. ²⁷ Când îi voi aduce^[1201] înapoi dintre popoare și îi voi strânge din țara vrăjmașilor lor, voi fi sfințit^[1202] de ei înaintea multor neamuri. ²⁸ Și vor ști^[1203] că Eu sunt Domnul, Dumnezeul lor, care-i lăsasem să fie luați prinși de război între neamuri și care-i strâng iarăși în țara lor; nu voi mai lăsa pe niciunul din ei acolo ²⁹ și nu le^[1204] voi mai ascunde Fața Mea, căci voi turna^[1205] Duhul Meu pentru casa lui Israel, zice Domnul, Dumnezeu.’ ”

Vedenia noului Ierusalim

40 ¹ În anul al douăzeci și cincilea al robiei noastre, la începutul anului, în ziua a zecea a lunii, la paisprezece ani după dărâmarea^[1206] cetății, tocmai în ziua aceea, a venit mâna^[1207] Domnului peste mine și m-a strămutat în țara lui Israel. ² M-a dus acolo, în niște vedenii^[1208] dumnezeiești, și m-a așezat^[1209] pe un munte foarte înalt; spre miazăzi de acest munte era ceva ca o cetate zidită. ³ M-am dus acolo și iată că acolo era un om a cărui înfățișare era ca înfățișarea^[1210] aramei; el avea în mână o sfoară^[1211] de măsurat de in și o prăjină^[1212] de măsurat și stătea la poartă. ⁴ Omul acela mi-a zis: „Fiul omului^[1213], privește cu ochii tăi, ascultă cu urechile tale și ia aminte la toate lucrurile pe care ți le voi arăta, căci ai fost adus aici ca să ți le arăt. Fă cunoscut^[1214] casei lui Israel tot ce vei vedea.” ⁵ Un zid^[1215] înconjura Templul pe dinafară de jur împrejur. În mâna omului aceluia era o prăjină de măsurat lungă de șase coți, fiecare cot având o palmă mai mult decât cotul obișnuit. A măsurat lățimea zidului, care era de o prăjină, și înălțimea, care era tot de o prăjină. ⁶ A mers la poarta de răsărit și i-a suit treptele. A măsurat pragul porții, care era lat de o prăjină, și celălalt prag, care era lat de o prăjină. ⁷ Fiecare odaie de pază era lungă de o prăjină și largă tot de o prăjină. Între fiecare două odăi de pază era un loc gol de cinci coți. Pragul porții, de lângă tinda porții dinăuntru, era de o prăjină. ⁸ A măsurat și tinda porții dinăuntru; era de o prăjină. ⁹ A măsurat apoi tinda porții; era de opt coți și stâlpii ei erau de doi coți. Tinda porții era spre partea dinăuntru. ¹⁰ Odăile de pază ale porții de răsărit erau în număr de trei de o parte și trei de cealaltă; câteșitrele aveau aceeași măsură și stâlpii de fiecare parte aveau tot aceeași măsură. ¹¹ A măsurat apoi lărgimea deschizăturii porții, care era de zece coți, și lungimea porții, care era de treisprezece coți. ¹² Înaintea odăilor de pază era un loc gol de un cot de o parte și de cealaltă; fiecare odaie de pază avea șase coți de o parte și șase coți de cealaltă. ¹³ A măsurat poarta de la acoperișul unei odăi de pază, până la acoperișul celeilalte; între cele două deschizături care erau față în față era o lățime de douăzeci și cinci de coți. ¹⁴ A măsurat tinda porții și a găsit douăzeci de coți; tinda da într-o curte, de jur împrejurul porții. ¹⁵ Locul dintre poarta de la intrare și tinda porții dinăuntru era lung de cincizeci de coți. ¹⁶ La odăile de pază și la stâlpii lor dinăuntrul porții de jur împrejur erau niște ferestre^[1216] îngrădite; ferestre erau și înăuntru în tinzile porții de jur împrejur, iar pe stâlpi erau săpate ramuri de finici. ¹⁷ M-a dus în curtea^[1217] de afară, unde se aflau odăi^[1218] și un caldarâm de jur împrejur; pe caldarâmul acesta erau treizeci^[1219] de odăi. ¹⁸ Caldarâmul era lângă porți și era de-a lungul porților: acesta era caldarâmul de jos. ¹⁹ A măsurat lățimea de la poarta de jos până la partea de afară a curții dinăuntru, și avea o sută de coți la răsărit și la miazănoapte. ²⁰ A măsurat lungimea și lățimea porții de miazănoapte a curții de afară. ²¹ Odăile ei de pază, în număr de trei de o parte și trei de alta, stâlpii și tinda ei aveau aceeași măsură ca poarta dintâi: cincizeci de coți în lungime și douăzeci și cinci de coți în lățime. ²² Ferestrele ei, tinda ei, finicii ei aveau aceeași măsură ca poarta de răsărit; te suiai la ea pe șapte trepte, iar tinda ei era în partea dinăuntru. ²³ La curtea dinăuntru era o poartă, în fața porții de miazănoapte și în fața porții de răsărit; a măsurat o sută de coți de la o poartă până la cealaltă. ²⁴ M-a dus în partea de miazăzi, unde se afla poarta de la miazăzi. I-a măsurat stâlpii și tinda, care aveau aceeași măsură. ²⁵ Poarta aceasta și tinda ei aveau ferestre de jur împrejur, ca și celelalte ferestre, și poarta era lungă de cincizeci de coți și lată de douăzeci și cinci de coți. ²⁶ La ea te suiai pe o scară de șapte trepte, iar tinda ei era în partea dinăuntru; pe stâlpi era câte un finic de fiecare parte. ²⁷ Curtea dinăuntru avea o poartă înspre miazăzi; a măsurat de la o poartă până la cealaltă spre miazăzi o sută de coți. ²⁸ M-a dus în curtea dinăuntru, pe poarta de miazăzi. A măsurat poarta de miazăzi și a găsit că avea aceeași măsură. ²⁹ Odăile ei de pază, stâlpii și tinda ei aveau aceeași măsură. Poarta aceasta și tinda ei aveau ferestre de jur împrejur și poarta era lungă de cincizeci de coți și lată de douăzeci și cinci de coți. ³⁰ (De jur împrejur erau tinde lungi de douăzeci și cinci^[1220] de coți și late de cinci coți.) ³¹ Tinda porții dădea în curtea de afară; pe stâlpii ei erau finici și opt trepte pentru suit la poartă. ³² M-am dus apoi în curtea dinăuntru, pe intrarea de răsărit. A măsurat poarta și a găsit că avea aceeași măsură. ³³ Odăile ei de pază, stâlpii ei și tinda ei aveau aceeași măsură. Poarta aceasta și tinda ei aveau și ele ferestre de jur împrejur, lungi de cincizeci de coți și late de douăzeci și cinci. ³⁴ Tinda ei dădea în curtea de afară; de fiecare parte erau finici pe stâlpi și opt trepte pentru suit la poartă. ³⁵ M-a dus la poarta de miazănoapte. A măsurat-o și a găsit aceeași măsură. ³⁶ Și ea avea odăi de pază, stâlpi, tindă și ferestre de jur împrejur; era lungă de cincizeci de coți și lată de douăzeci și cinci de coți. ³⁷ Tinda ei dădea în curtea de afară; de fiecare parte erau cinci finici pe stâlpii ei și opt trepte pentru suit la poartă. ³⁸ Era o odaie care se deschidea spre tinda porții; acolo trebuiau spălate arderile-de-tot. ³⁹ În tinda porții erau de fiecare parte două mese, pe care trebuiau junghiate arderea-de-tot, jertfa de ispășire^[1221] și jertfa pentru vină^[1222]. ⁴⁰ Într-una din părțile de afară, cum te sui la intrarea porții de miazănoapte, erau două mese; și în cealaltă parte, spre tinda porții, erau iarăși două mese. ⁴¹ În cele două părți ale porții, se aflau astfel patru mese de o parte și patru mese de cealaltă, de toate opt mese, pe care trebuiau înjunghiate jertfele. ⁴² În fața meselor pentru jertfe, mai erau pentru arderile-de-tot patru mese de pietre cioplite, lungi de un cot și jumătate, late de un cot și jumătate și înalte de un cot; pe mesele acestea, trebuiau puse uneltele cu care se junghiau vitele pentru arderi-de-tot și pentru celelalte jertfe. ⁴³ Pe dinăuntru, casa avea de jur împrejur pervazuri de un lat de mână, care slujeau ca mese pentru carnea jertfelor. ⁴⁴ Afară din poarta dinăuntru erau două odăi pentru cântăreți^[1223] în curtea dinăuntru: una era alături de poarta de miazănoapte și avea fața spre miazăzi, cealaltă era alături de poarta de miazăzi și avea fața spre miazănoapte. ⁴⁵ El mi-a zis: „Odaia aceasta dinspre miazăzi este pentru preoții care îngrijesc^[1224] de slujba Templului. ⁴⁶ Iar odaia dinspre miazănoapte este pentru preoții care îngrijesc^[1225] de slujba altarului. Fiii lui Țadoc^[1226] sunt aceia care, din fiii lui Levi, se apropie de Domnul, ca să-I slujească.” ⁴⁷ A măsurat curtea, care era în patru colțuri, lungă de o sută de coți. Altarul era înaintea casei. ⁴⁸ M-a dus în tinda casei. A măsurat stâlpii tindei și a găsit cinci coți de o parte și cinci coți de cealaltă. Lățimea porții era de paisprezece coți, iar peretele de pe laturile porții era de trei coți de o parte și de trei coți de cealaltă. ⁴⁹ Tinda avea o lungime^[1227] de douăzeci de coți și o lățime de doisprezece coți; te suiai la ea pe zece trepte. Lângă stâlpi^[1228] mai erau și alți stâlpi, unul de o parte și altul de alta.

41 ¹ M-a dus în Templu. A măsurat stâlpii; aveau o lățime de șase coți de o parte și o lățime de șase coți de alta – aceasta este lățimea stâlpilor. ² Lățimea ușii era de zece coți, iar canaturile ușii erau late de cinci coți de o parte și cinci coți de cealaltă parte. A măsurat și lungimea Templului: patruzeci de coți, și lățimea: douăzeci de coți. ³ Apoi a intrat înăuntru. A măsurat ușorii ușii: doi coți; ușa: șase coți și lățimea ușii: șapte coți. ⁴ Pe partea dinainte a Templului a măsurat^[1229] în lungime douăzeci de coți și în lățime douăzeci de coți și mi-a zis: „Acesta este Locul Preasfânt!” ⁵ A măsurat zidul casei, gros de șase coți, și lățimea odăilor lăturalnice de jur împrejurul casei, patru coți. ⁶ Odăile^[1230] lăturalnice erau unele peste altele, în număr de treizeci, așezate în trei caturi; ele dădeau în niște îmbucături de zid făcute anume pentru odăile acestea din jur împrejurul casei, așa că se sprijineau pe ele, și nu pe zidul casei. ⁷ Odăile, cu cât erau mai sus^[1231], cu atât erau mai încăpătoare și te suiai la ele ocolind, căci te suiai împrejurul casei pe o scară șerpuitoare. Astfel era mai mult loc, ca lărgime, în partea de sus a casei, și din catul de jos te suiai în catul de sus prin cel de la mijloc. ⁸ De jur împrejurul casei se vedea o pardoseală ieșită în afară. Odăile lăturalnice aveau niște temelii și erau de o prăjină^[1232] întreagă, adică șase coți la unghi. ⁹ Zidul de afară al odăilor lăturalnice avea o grosime de cinci coți. ¹⁰ Locul gol dintre odăile lăturalnice ale casei și odăile dimprejurul casei avea o lățime de douăzeci de coți de jur împrejur. ¹¹ Ușa odăilor lăturalnice dădea în locul gol: o ușă la miazănoapte și o ușă la miazăzi; și lărgimea locului gol era de cinci coți de jur împrejur. ¹² Clădirea din fața locului gol, din partea de apus, avea o lățime de șaptezeci de coți, un zid de cinci coți de gros, de jur împrejur, și era lung de nouăzeci de coți. ¹³ A măsurat și casa, care avea o lungime de o sută de coți. Locul gol, clădirea și zidurile sale aveau, de asemenea, o lungime de o sută de coți. ¹⁴ Lățimea feței casei și a locului gol dinspre răsărit era de o sută de coți. ¹⁵ A măsurat lungimea clădirii dinaintea locului gol, pe partea dinapoi a casei, și pridvoarele ei de fiecare parte: erau o sută de coți. ¹⁶ Templul și casa dinăuntru, tinda de afară, pragurile, ferestrele^[1233] îngrădite, pridvoarele din jurul celor trei caturi, din fața pragurilor, erau acoperite cu lemn de jur împrejur. De la pământ până la ferestrele acoperite, ¹⁷ până deasupra ușii, partea dinăuntrul casei, partea de afară, tot zidul de jur împrejurul casei dinăuntru și din afară, totul era după măsură ¹⁸ și împodobit cu^[1234] heruvimi și finici. Între doi heruvimi era un finic. Fiecare heruvim avea două fețe, ¹⁹ o față de om^[1235] întoarsă spre un finic de o parte și o față de leu întoarsă spre celălalt finic de cealaltă parte; așa era de jur împrejurul casei. ²⁰ De la pământ până deasupra ușii, erau heruvimi și finici și tot așa și pe zidul Templului. ²¹ Ușorii Templului erau în patru muchii. Și în fața Locului Preasfânt era ceva care se vedea ²² ca un altar^[1236] de lemn, înalt de trei coți, lung de doi coți și lat de doi coți. Colțurile, temelia și pereții lui erau de lemn. Omul acela mi-a zis: „Aceasta este masa^[1237] care este înaintea^[1238] Domnului!” ²³ Templul^[1239] și Locul Preasfânt aveau două uși. ²⁴ Fiecare ușă avea două canaturi, care se întorceau amândouă pe uși, două canaturi pentru o ușă și două pentru cealaltă. ²⁵ Pe ușile Templului erau săpați heruvimi și finici, ca și pe ziduri. În fața pridvorului de afară erau niște grinzi de lemn îmbucate între ele. ²⁶ Erau ferestre^[1240] îngrădite și de o parte, și de cealaltă, erau finici și tot așa era și pe laturile pridvorului, pe odăile lăturalnice și pe grinzile de sus.

42 ¹ Apoi m-a scos și m-a dus în curtea de afară, dinspre miazănoapte, și m-a dus în odăile^[1241] din fața locului gol și din fața clădirii la miazănoapte. ² Fața unde se afla ușa de miazănoapte avea o lungime de o sută de coți și lățimea era de cincizeci de coți. ³ În dreptul celor douăzeci de coți ai curții dinăuntru și în dreptul caldarâmului curții de afară, se aflau pridvoare lângă pridvoare^[1242] în catul al treilea. ⁴ Pe dinaintea odăilor, era un loc de trecere lat de zece coți și un drum de un cot; ușile lor erau spre miazănoapte. ⁵ Odăile de sus erau mai strâmte decât cele de jos și decât cele de la mijlocul clădirii, pentru că le mai luau din loc și pridvoarele. ⁶ Erau trei caturi, dar n-aveau stâlpi ca stâlpii curților; de aceea, începând de jos, odăile de sus erau mai strâmte decât cele de jos și cele de la mijloc. ⁷ Zidul de afară, care mergea alături cu odăile dinspre curtea de afară, în fața odăilor, avea o lungime de cincizeci de coți, ⁸ căci lungimea odăilor dinspre curtea de afară era de cincizeci de coți. Dar fața Templului avea o sută de coți. ⁹ Dedesubtul acestor odăi era intrarea de la răsărit, cum veneai din curtea de afară. ¹⁰ Mai erau niște odăi de grosimea zidului curții dinspre răsărit, în dreptul locului gol și în dreptul clădirii. ¹¹ În fața lor, era un loc de trecere^[1243], ca și înaintea odăilor dinspre miazănoapte, de aceeași lungime și lățime; ieșirile, întocmirea și ușile lor erau la fel. ¹² Tot așa era și cu ușile odăilor dinspre miazăzi. Era o ușă la capul locului de trecere, care se afla drept înaintea zidului dinspre răsărit, pe unde intrai. ¹³ El mi-a zis: „Odăile de la miazănoapte și odăile de la miazăzi care sunt în fața locului gol sunt odăile sfinte, unde vor mânca^[1244] lucrurile preasfinte preoții care se apropie de Domnul; în ele vor pune lucrurile preasfinte, darurile de mâncare^[1245], vitele aduse ca jertfe de ispășire și de vină; căci locul acesta este sfânt. ¹⁴ Când^[1246] vor intra, preoții nu vor ieși din locul sfânt ca să se ducă în curtea de afară, ci își vor lăsa acolo hainele cu care fac slujba, căci hainele acestea sunt sfinte; se vor îmbrăca în alte haine ca să se apropie de curtea care este pentru popor.” ¹⁵ După ce a isprăvit de măsurat casa dinăuntru, m-a scos pe poarta dinspre răsărit și a măsurat-o pe partea de afară de jur împrejur. ¹⁶ A măsurat partea de răsărit cu prăjina de măsurat și de jur împrejur a găsit cinci sute de prăjini. ¹⁷ A măsurat partea de miazănoapte cu prăjina de măsurat și a găsit de jur împrejur cinci sute de prăjini. ¹⁸ A măsurat partea de miazăzi cu prăjina de măsurat și a găsit cinci sute de prăjini. ¹⁹ S-a întors apoi spre apus și a măsurat cinci sute de prăjini cu prăjina de măsurat. ²⁰ A măsurat astfel în cele patru laturi zidul^[1247] de jur împrejurul casei; lungimea era de cinci sute^[1248] de prăjini și lățimea, de cinci sute de prăjini; zidul acesta despărțea locul sfânt de cel nesfânt.

43 ¹ M-a dus la poartă, la poarta dinspre^[1249] răsărit. ² Și iată^[1250] că slava Dumnezeului lui Israel venea de la răsărit. Glasul^[1251] Său era ca urletul unor ape mari și pământul strălucea^[1252] de slava Sa. ³ Vedenia aceasta semăna^[1253] cu aceea pe care o avusesem când venisem să nimicesc^[1254] cetatea și vedeniile acestea semănau cu aceea pe care o avusesem lângă râul^[1255] Chebar. Și am căzut cu fața la pământ. ⁴ Slava^[1256] Domnului a intrat în Casă pe poarta dinspre răsărit. ⁵ Atunci, Duhul^[1257] m-a răpit și m-a dus în curtea dinăuntru. Și Casa era plină de slava Domnului! ⁶ Am auzit pe cineva vorbindu-mi din Casă și un om^[1258] stătea lângă mine. ⁷ El mi-a zis: „Fiul omului, acesta este locul^[1259] scaunului Meu de domnie, locul^[1260] unde voi pune talpa picioarelor Mele; aici voi locui^[1261] veșnic în mijlocul copiilor lui Israel! Casa lui Israel și împărații lor nu-Mi vor mai pângări^[1262] Numele Meu cel sfânt prin curviile lor și prin trupurile^[1263] moarte ale împăraților lor la moartea lor ⁸ ca atunci când își puneau pragul^[1264] lor lângă pragul Meu, stâlpii lor lângă stâlpii Mei și nu era decât un zid între Mine și ei. Așa au pângărit ei Numele Meu cel sfânt cu urâciunile pe care le-au săvârșit, de aceea i-am mistuit în mânia Mea. ⁹ Acum vor depărta de la Mine curviile lor și trupurile moarte^[1265] ale împăraților lor și voi^[1266] locui veșnic în mijlocul lor. ¹⁰ Tu însă, fiul omului, arată^[1267] Templul acesta casei lui Israel; ei să-i măsoare planul și să roșească de nelegiuirile lor. ¹¹ Dacă vor roși de toată purtarea lor, arată-le chipul casei acesteia, întocmirea ei, ieșirile și intrările ei, toate planurile și toate legile ei; zugrăvește-le-o sub ochi, ca să păzească toate planurile ei, toate poruncile ei și toate orânduirile ei și să facă întocmai după ele. ¹² Aceasta este legea privitoare la Casă. Pe vârful muntelui^[1268], tot locul pe care-l va cuprinde ea este preasfânt. Iată, aceasta este legea asupra Casei. ¹³ Iată măsurile altarului în coți; fiecare cot^[1269] era cu o palmă mai lung decât cotul obișnuit. Temelia era înaltă de un cot și lată de un cot, și pervazul dimprejur avea o lățime de un lat de mână; aceasta era propteaua altarului. ¹⁴ De la temelia de pe pământ până la pervazul de jos erau doi coți și o lățime de un cot, și, de la pervazul cel mic până la cel mare, erau patru coți și un cot lățime. ¹⁵ Altarul avea o vatră de patru coți și din vatra altarului se înălțau patru coarne. ¹⁶ Vatra altarului avea o lungime de doisprezece coți, o lățime de doisprezece coți și cu cele patru laturi ale lui făcea un pătrat. ¹⁷ Pervazul avea paisprezece coți lungime pe paisprezece coți lățime, în cele patru laturi ale lui; marginea de sus era de o jumătate de cot; temelia era lată de un cot de jur împrejur și treptele^[1270] erau îndreptate spre răsărit.” ¹⁸ El mi-a zis: „Fiul omului, așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‘Iată legile cu privire la altar pentru ziua când îl vor face ca să aducă pe el arderi-de-tot și să stropească^[1271] sângele. ¹⁹ Să dai preoților^[1272], leviților, care sunt din sămânța lui Țadoc și care se apropie de Mine ca să-Mi slujească, zice Domnul, Dumnezeu, un vițel^[1273] pentru jertfa de ispășire. ²⁰ Să iei din sângele lui și să ungi cele patru coarne ale altarului, cele patru colțuri ale pervazului și marginea care-l înconjoară; să cureți astfel altarul și să faci ispășire pentru el. ²¹ Să iei vițelul pentru ispășire și să-l ardă^[1274] într-un loc anume lângă Casă, afară^[1275] din Sfântul Locaș. ²² În ziua a doua, să aduci ca jertfă de ispășire un țap fără cusur, ca să curețe altarul, cum l-au curățit cu vițelul. ²³ După ce vei isprăvi de făcut ispășirea, să aduci un vițel fără cusur și un berbec din turmă, fără cusur. ²⁴ Să-i aduci înaintea Domnului; preoții^[1276] să-i presare cu sare și să-i aducă Domnului ca ardere-de-tot. ²⁵ Timp de șapte^[1277] zile, să jertfești în fiecare zi un țap ca jertfă de ispășire; să jertfească și un vițel și un berbec din turmă, amândoi fără cusur. ²⁶ Timp de șapte zile, vor face ispășirea și curățirea altarului și-l vor sfinți astfel. ²⁷ După ce^[1278] se vor împlini aceste zile, de la ziua a opta înainte, preoții să aducă pe altar arderile-de-tot și jertfele voastre de mulțumire. Și vă voi^[1279] fi binevoitor, zice Domnul, Dumnezeu.’ ”

44 ¹ M-a adus înapoi la poarta de afară a Sfântului Locaș, dinspre^[1280] răsărit. Dar era închisă. ² Și Domnul mi-a zis: „Poarta aceasta va sta închisă, nu se va deschide și nimeni nu va trece pe ea, căci^[1281] Domnul, Dumnezeul lui Israel, a intrat pe ea. De aceea va rămâne închisă! ³ În ce privește pe voievod, voievodul va putea să șadă sub ea, ca să mănânce^[1282] pâinea de jertfă înaintea Domnului. El^[1283] va intra pe drumul care dă în tinda porții și va ieși pe același drum.” ⁴ M-a dus apoi la poarta de miazănoapte, înaintea casei Templului. M-am uitat și iată^[1284] că slava Domnului umplea Casa Domnului! Și am căzut^[1285] cu fața la pământ. ⁵ Domnul mi-a zis: „Fiul omului^[1286], fii cu luare-aminte, uită-te cu ochii tăi și ascultă cu urechile tale tot ce-ți voi spune cu privire la toate rânduielile Casei Domnului și cu privire la toate legile ei; privește cu băgare de seamă intrarea casei și toate ieșirile Sfântului Locaș! ⁶ Și spune celor îndărătnici^[1287], casei lui Israel: ‘Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Ajungă-vă^[1288] toate urâciunile voastre, casa lui Israel! ⁷ Ați băgat^[1289] în Locașul Meu cel Sfânt niște străini^[1290] cu inima^[1291] netăiată împrejur și cu carnea netăiată împrejur ca să-Mi spurce casa; ați adus pâinea Mea^[1292], grăsimea^[1293] și sângele înaintea tuturor urâciunilor voastre și ați rupt astfel legământul Meu. ⁸ N-ați păzit^[1294] ce trebuia păzit cu privire la lucrurile Mele cele sfinte, ci i-ați pus în locul vostru, ca să facă slujbă în Locașul Meu cel Sfânt.» ⁹ Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: «Niciun străin^[1295] netăiat împrejur cu inima și netăiat împrejur cu trupul să nu intre în Locașul Meu cel Sfânt, niciunul din străinii care vor fi în mijlocul copiilor lui Israel. ¹⁰ Mai mult, leviții^[1296] care s-au depărtat de Mine când se rătăcea Israel și se abătea de la Mine ca să-și urmeze idolii vor purta pedeapsa nelegiuirilor lor: ¹¹ ei vor fi în Locașul Meu cel Sfânt ca slugi, vor păzi^[1297] porțile casei și vor face slujbă în casă; vor junghia^[1298] pentru popor vitele rânduite pentru arderile-de-tot și pentru celelalte jertfe și vor sta^[1299] înaintea lui ca să-i slujească. ¹² Pentru că i-au slujit înaintea idolilor lui și au făcut^[1300] să cadă în păcat casa lui Israel, de aceea Îmi ridic mâna^[1301] asupra lor, zice Domnul, Dumnezeu, ca să-și poarte pedeapsa nelegiuirii lor. ¹³ Nu se vor^[1302] apropia de Mine ca să fie în slujba Mea ca preoți, nu se vor apropia de lucrurile Mele cele sfinte, nici de lucrurile Mele preasfinte, ci vor purta^[1303] pedeapsa rușinii lor și urâciunilor pe care le-au săvârșit. ¹⁴ Totuși le voi da paza^[1304] casei, îi voi întrebuința la toată slujba ei și la tot ce trebuie făcut în ea. ¹⁵ Dar^[1305] preoții, leviții, fiii^[1306] lui Țadoc, care au păzit slujba Locașului Meu celui Sfânt, când^[1307] se rătăceau copiii lui Israel de la Mine, aceia se vor apropia de Mine să-Mi slujească și vor sta^[1308] înaintea Mea ca să-Mi aducă grăsime^[1309] și sânge», zice Domnul, Dumnezeu. ¹⁶ Ei vor intra în Locașul Meu cel Sfânt, se vor apropia de masa^[1310] Mea ca să-Mi slujească și vor fi în slujba Mea. ¹⁷ Când vor trece pe porțile curții dinăuntru, se vor îmbrăca^[1311] în haine de in; nu vor avea pe ei nimic de lână când vor face slujba în porțile curții dinăuntru și în casă. ¹⁸ Vor avea pe cap^[1312] și scufii de in și izmene de in pe coapsele lor, nu se vor încinge cu ceva care să aducă sudoarea, ¹⁹ iar când vor ieși să se ducă în curtea de afară la popor, vor lepăda veșmintele^[1313] cu care fac slujba și le vor pune în odăile Sfântului Locaș; se vor îmbrăca în altele ca să nu sfințească poporul cu veșmintele lor. ²⁰ Nu-și^[1314] vor rade capul, dar nici nu vor lăsa părul să crească în voie, ci va trebui să-și taie părul. ²¹ Niciun preot^[1315] nu va bea vin când va intra în curtea dinăuntru. ²² Nu vor lua de nevastă nicio văduvă^[1316], nicio femeie lăsată de bărbat, ci vor lua numai fecioare din sămânța casei lui Israel, totuși vor putea să ia și pe văduva unui preot. ²³ Vor^[1317] învăța pe poporul Meu să deosebească ce este sfânt de ce nu este sfânt și vor arăta deosebirea dintre ce este necurat și ce este curat. ²⁴ Vor judeca în neînțelegeri^[1318] și vor hotărî după legile Mele. Vor păzi, de asemenea, legile și poruncile Mele, la toate sărbătorile Mele și vor sfinți^[1319] Sabatele Mele. ²⁵ Un preot nu se va duce la un^[1320] mort, ca să nu se facă necurat; nu va putea să se facă necurat decât pentru un tată, pentru o mamă, pentru un fiu, pentru o fiică, pentru un frate și pentru o soră care nu era măritată. ²⁶ După curățire^[1321], i se vor număra șapte zile. ²⁷ În ziua când va intra în Locașul Meu cel Sfânt, în curtea^[1322] dinăuntru, ca să facă slujba în Sfântul Locaș, își va aduce^[1323] jertfa de ispășire, zice Domnul, Dumnezeu. ²⁸ Iată moștenirea pe care o vor avea: Eu voi fi^[1324] moștenirea lor. Să nu le dați nicio moșie în Israel: Eu voi fi moșia lor! ²⁹ Dar se vor hrăni^[1325] cu darurile de mâncare, cu jertfele de ispășire și de vină și tot ce va fi închinat^[1326] Domnului prin făgăduință în Israel va fi al lor. ³⁰ Cele mai bune^[1327] din cele dintâi roade de orice fel și partea ridicată din toate darurile de mâncare pe care le veți aduce ca daruri ridicate vor fi ale preoților; veți da preoților și pârga^[1328] făinii voastre, pentru ca^[1329] binecuvântarea să rămână peste casa voastră. ³¹ Preoții însă nu vor mânca din nicio pasăre sau vită moartă^[1330] ori sfâșiată de fiară.’ ”

45 ¹ „Când veți împărți^[1331] țara ca moștenire prin sorț, să ridicați^[1332] ca dar sfânt pentru Domnul o bucată din țară, lungă de douăzeci și cinci de mii de coți și lată de zece mii: aceasta va fi sfântă în toată întinderea ei. ² Din bucata aceasta veți lua pentru Sfântul Locaș cinci sute^[1333] de coți în lung și cinci sute de coți în lat, în patru laturi, și cincizeci de coți ca loc slobod de jur împrejur. ³ Din această întindere să măsori o bucată lungă de douăzeci și cinci de mii și lată de zece mii pentru^[1334] Sfântul Locaș, pentru Locul Preasfânt. ⁴ Aceasta^[1335] este partea sfântă din țară: ea va fi a preoților care fac slujba în Sfântul Locaș, care se apropie de Domnul să-I slujească; acolo vor fi casele lor și acesta va fi un loc sfânt pentru Locașul cel Sfânt. ⁵ Leviților care slujesc în casă să li se dea în stăpânire un ținut de douăzeci și cinci de mii^[1336] de coți în lung și zece mii în lat, pentru cetățile în care vor locui împreună cu douăzeci de odăi^[1337]. ⁶ Să dați^[1338] și cetății o moșie de cinci mii de coți în lat și douăzeci și cinci de mii în lung, lângă partea cea sfântă luată pentru Sfântul Locaș; aceasta va fi pentru toată casa lui Israel. ⁷ Pentru domnitor^[1339] veți deosebi un loc lângă cele două laturi ale părții sfinte și ale moșiei cetății, de-a lungul părții sfinte și de-a lungul moșiei cetății, la apus de partea de apus și la răsărit de partea de răsărit, pe o lungime cât una din părți, de la hotarul de apus până la hotarul de răsărit. ⁸ Acesta va fi pământul lui, moșia lui în Israel, și domnitorii^[1340] Mei nu vor mai asupri poporul Meu, ci vor împărți casei lui Israel cealaltă parte a țării, după semințiile ei.” ⁹ Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: „Destul^[1341], domnitori ai lui Israel! Încetați^[1342] cu silnicia și răpirile, faceți judecată și dreptate! Înlăturați stoarcerile voastre de la poporul Meu, zice Domnul, Dumnezeu. ¹⁰ Să aveți cumpene^[1343] drepte, o efă dreaptă și un bat drept. ¹¹ Efa și batul să aibă aceeași măsură; batul să cuprindă a zecea parte dintr-un omer și efa, a zecea parte dintr-un omer; măsura lor se va potrivi după omer. ¹² Siclul^[1344] să fie de douăzeci de ghere. Cinci sicli să fie cinci, zece sicli să fie zece, iar mina să fie de cincizeci de sicli! ¹³ Iată darul de mâncare pe care-l veți ridica: a șasea parte dintr-o efă la un omer de grâu și a șasea parte din efă la un omer de orz. ¹⁴ Pentru untdelemn, la un bat de untdelemn, veți datora a zecea parte dintr-un bat la un cor, care este tot una cu un omer de zece bați, căci zece bați fac un omer. ¹⁵ O oaie dintr-o turmă de două sute de oi din toate semințiile lui Israel să fie dată ca dar de mâncare, ardere-de-tot și jertfă de mulțumire, pentru ca să slujească drept jertfă^[1345] de ispășire, zice Domnul, Dumnezeu. ¹⁶ Tot poporul din țară va trebui să dea darul acesta de mâncare pentru domnitorul lui Israel. ¹⁷ Domnitorul va fi dator să dea arderile-de-tot, darurile de mâncare și jertfele de băutură la sărbători, la lunile noi, la Sabate, la toate adunările de sărbătoare ale casei lui Israel. El va îngriji de jertfa ispășitoare, de darul de mâncare, de arderea-de-tot și de jertfa de mulțumire, ca să se facă ispășire pentru casa lui Israel.” ¹⁸ Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: „În cea dintâi zi a lunii întâi, vei lua un vițel fără cusur și vei face ispășire^[1346] pentru Sfântul Locaș. ¹⁹ Preotul^[1347] va lua din sângele jertfei ispășitoare și va pune pe ușorii casei, pe cele patru colțuri ale pervazului altarului și pe ușorii porții curții dinăuntru. ²⁰ Tot așa vei face și în ziua întâi a lunii a șaptea, în ziua întâi a lunii^[1348] noi, pentru cei din popor care păcătuiesc fără voie sau din nechibzuință, și astfel veți curăți casa. ²¹ În ziua a paisprezecea a lunii întâi^[1349], veți prăznui Paștele. Sărbătoarea va ține șapte zile, timp în care se vor mânca azimi. ²² Domnitorul va aduce în ziua aceea, pentru el și pentru tot poporul țării, un vițel^[1350] ca jertfă de ispășire. ²³ În timpul celor șapte^[1351] zile ale sărbătorii, va aduce ca ardere-de-tot Domnului șapte viței și șapte berbeci fără cusur, în fiecare^[1352] din cele șapte zile, și un țap ca jertfă de ispășire în fiecare zi. ²⁴ Va adăuga^[1353] și darul de mâncare: câte o efă de fiecare vițel și o efă de fiecare berbec, cu câte un hin de untdelemn de efă. ²⁵ În ziua a cincisprezecea a lunii a șaptea, la sărbătoare^[1354], va aduce timp de șapte zile aceleași jertfe de ispășire, aceleași arderi-de-tot și același dar de mâncare împreună cu untdelemnul.”

46 ¹ Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: „Poarta curții dinăuntru, dinspre răsărit, va rămâne închisă în cele șase zile de lucru, dar se va deschide în ziua Sabatului și va fi deschisă și în ziua lunii noi. ² Domnitorul^[1355] va intra pe drumul care dă în tinda porții de afară și va sta lângă ușorii porții. Apoi, preoții vor aduce arderea-de-tot și jertfele lui de mulțumire. El se va închina pe pragul porții, apoi va ieși iarăși afară și poarta nu se va închide până seara. ³ Poporul țării se va închina și el înaintea Domnului la intrarea acestei porți, în zilele de Sabat și la lunile noi. ⁴ Arderea-de-tot pe care o va aduce Domnului domnitorul^[1356], în ziua Sabatului, va fi de șase miei fără cusur și un berbec fără cusur, ⁵ iar darul^[1357] lui de mâncare va fi o efă de berbec și un dar de bunăvoie pentru miei, cu un hin de untdelemn de fiecare efă. ⁶ În ziua lunii noi, va da un vițel fără cusur, șase miei și un berbec, toți fără cusur. ⁷ Și darul lui de mâncare va fi de o efă pentru vițel, o efă pentru berbec și cât va voi pentru miei, cu un hin de untdelemn de fiecare efă. ⁸ Când va intra, domnitorul^[1358] va intra pe drumul din tinda porții și va ieși pe același drum. ⁹ Dar, când va veni poporul țării înaintea^[1359] Domnului la sărbători, cel ce va intra pe poarta de miazănoapte ca să se închine va ieși pe poarta de miazăzi, iar cel ce va intra pe poarta de miazăzi va ieși pe poarta de miazănoapte; nu trebuie să se întoarcă pe aceeași poartă pe care vor intra, ci vor ieși drept înainte pe cealaltă. ¹⁰ Domnitorul va intra cu ei când vor intra și vor ieși împreună când vor ieși. ¹¹ La sărbători și la praznice, darul^[1360] de mâncare va fi de o efă pentru vițel, o efă pentru berbec și cât va voi pentru miei, împreună cu un hin de untdelemn de fiecare efă. ¹² Dacă însă domnitorul aduce Domnului o ardere-de-tot de bunăvoie sau o jertfă de mulțumire de bunăvoie, îi vor deschide^[1361] poarta dinspre răsărit și el își va aduce arderea-de-tot și jertfa de mulțumire așa cum le aduce în ziua Sabatului; apoi va ieși afară și, după ce va ieși, vor închide iarăși poarta. ¹³ În fiecare zi vei aduce^[1362] Domnului ca ardere-de-tot un miel de un an fără cusur; pe acesta îl vei aduce în fiecare dimineață. ¹⁴ Vei mai adăuga la el ca dar de mâncare, în fiecare dimineață, a șasea parte dintr-o efă și a treia parte dintr-un hin de untdelemn, pentru stropirea florii de făină. Acesta este darul de mâncare de adus Domnului; aceasta este o lege veșnică, pentru totdeauna! ¹⁵ În fiecare dimineață, vor aduce astfel mielul și darul de mâncare împreună cu untdelemnul, ca o ardere-de-tot veșnică.” ¹⁶ Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: „Dacă domnitorul dă unuia din fiii săi un dar luat din moștenirea sa, darul acesta va rămâne al fiilor săi, ca moșia lor prin drept de moștenire. ¹⁷ Dar, dacă dă unuia din slujitorii lui un dar luat din moștenirea lui, darul acela va fi al lui până în anul slobozeniei^[1363], apoi se va întoarce înapoi domnitorului; numai fiii lui vor stăpâni ce le va da din moștenirea lui. ¹⁸ Domnitorul^[1364] nu va lua nimic din moștenirea poporului, nu-l va despuia de moșiile lui. Ci, ce va da de moștenire fiilor săi, va lua din ce are el, pentru ca niciunul din poporul Meu să nu fie îndepărtat din moșia lui!” ¹⁹ M-a dus, pe intrarea de lângă poartă, în odăile sfinte rânduite preoților, și care se află spre miazănoapte. Și iată că în fund era un loc, înspre apus. ²⁰ El mi-a zis: „Acesta este locul unde vor fierbe^[1365] preoții carnea de la jertfele pentru vină și pentru ispășire și unde vor coace^[1366] darurile de mâncare, ca să se ferească să le ducă în curtea de afară și să sfințească^[1367] astfel poporul prin ele.” ²¹ M-a dus apoi în curtea de afară și m-a făcut să trec pe lângă cele patru colțuri ale curții. Și iată că era o curte la fiecare colț al curții. ²² Și, în cele patru colțuri ale curții erau niște curți despărțite, lungi de patruzeci de coți și late de treizeci; câteșipatru aveau aceeași măsură și erau în colțuri. ²³ Câteșipatru erau înconjurate cu un zid și la picioarele zidului de jur împrejur erau niște vetre pentru gătit. ²⁴ El mi-a zis: „Acestea sunt bucătăriile, unde vor fierbe^[1368] slujitorii casei carnea de la jertfele aduse de popor.”

47 ¹ M-a adus înapoi la ușa casei. Și iată că ieșea apă^[1369] de sub pragul casei, dinspre răsărit, căci fața casei era spre răsărit. Apa se pogora de sub partea dreaptă a casei înspre partea de miazăzi a altarului. ² M-a scos pe poarta de miazănoapte, și m-a făcut să ocolesc pe dinafară până la poarta de răsărit. Și iată că apa curgea din partea dreaptă. ³ Când a înaintat omul^[1370] acela spre răsărit cu măsura în mână, a măsurat o mie de coți și m-a trecut prin apă; apa îmi venea până la glezne. ⁴ A mai măsurat iarăși o mie de coți și m-a pus să trec prin apă, și apa îmi venea până la genunchi. A măsurat iarăși o mie de coți și m-a trecut prin ea, și apa îmi venea până la șolduri. ⁵ A măsurat iarăși o mie de coți, și atunci era un râu pe care nu-l puteam trece, căci apa era atât de adâncă încât trebuia să înot – un râu care nu se putea trece. ⁶ El mi-a zis: „Ai văzut, fiul omului?” Și m-a luat și m-a adus înapoi pe malul râului. ⁷ Când m-a adus înapoi, iată că pe malul râului era o mulțime de copaci^[1371] pe amândouă părțile. ⁸ El mi-a zis: „Apa aceasta curge spre ținutul de răsărit, se pogoară în câmpie și se varsă în mare și, vărsându-se în mare, apele mării se vor vindeca. ⁹ Orice făptură vie, care se mișcă, va trăi pretutindeni pe unde va curge râul și va fi o mulțime de pești, căci pe oriunde va ajunge apa aceasta, apele se vor face sănătoase și pretutindeni pe unde va ajunge râul acesta va fi viață. ¹⁰ Pescarii vor sta pe malurile lui, de la En-Ghedi până la En-Eglaim, și vor întinde mrejele; vor fi pești de felurite soiuri, ca peștii Mării^[1372] celei Mari, și vor fi foarte mulți. ¹¹ Mlaștinile și gropile ei nu se vor vindeca, ci vor fi lăsate pradă sării. ¹² Dar, lângă^[1373] râul acesta, pe malurile lui, de amândouă părțile, vor crește tot felul de pomi roditori. Frunza^[1374] lor nu se va veșteji și roadele lor nu se vor sfârși; în fiecare lună vor face roade noi, pentru că apele vor ieși din Sfântul Locaș. Roadele lor vor sluji ca hrană și frunzele lor, ca leac^[1375].” ¹³ Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: „Iată hotarele țării pe care o veți împărți ca moștenire celor douăsprezece seminții ale lui Israel. Iosif^[1376] va avea două părți. ¹⁴ O veți stăpâni unul ca și altul, cum am jurat cu mâna^[1377] ridicată că o voi da părinților voștri. Țara aceasta vă va cădea deci la împărțeală ca moștenire^[1378]. ¹⁵ Iată hotarele țării: înspre miazănoapte, de la Marea cea Mare, drumul^[1379] Hetlonului până la Țedad^[1380], ¹⁶ Humat^[1381], Berota^[1382], Sibraim, între hotarul Damascului și hotarul Hamatului, Hațer-Haticon, spre hotarul Havranului. ¹⁷ Astfel, hotarul va fi de la mare până la Hațar-Enon^[1383] și, la miazănoapte de el, hotarul Damascului, Țafonului și hotarul Hamatului. Acesta va fi hotarul dinspre miazănoapte. ¹⁸ În partea de răsărit, dintre Havran și Damasc, între Galaad și țara lui Israel, hotarul va fi Iordanul, de la hotarul de miazănoapte până la marea de răsărit, și anume până la Tamar. Acesta va fi hotarul de răsărit. ¹⁹ Hotarul de miazăzi, înspre miazăzi, va merge de la Tamar până la apele Meriba^[1384], de la Cades până la pârâul Egiptului și până la Marea cea Mare. Acesta va fi hotarul de miazăzi. ²⁰ Hotarul de apus va fi Marea cea Mare până la locul unde apucă spre Hamat; acesta va fi hotarul de apus. ²¹ Țara aceasta o veți împărți între voi, după semințiile lui Israel. ²² O veți împărți însă ca moștenire prin sorț între voi și între străinii care vor locui în mijlocul vostru, acei străini^[1385] care vor naște copii în mijlocul vostru. Pe aceștia îi veți privi ca pe niște băștinași^[1386] între copiii lui Israel. Ei să aibă moștenirea prin sorț împreună cu voi între semințiile lui Israel. ²³ Străinului îi veți da moștenirea lui în seminția în care va locui, zice Domnul Dumnezeu.”

48 ¹ Iată numele semințiilor. La marginea de^[1387] miazănoapte, de-a lungul drumului de la Hetlon, cum mergi spre Hamat și Harțar-Enon, la hotarul Damascului de la miazănoapte spre Hamat, de la răsărit până spre apus: partea lui Dan. ² Lângă hotarul lui Dan, de la răsărit până la apus, partea lui Așer. ³ Lângă hotarul lui Așer, de la răsărit până la apus, partea lui Neftali. ⁴ Lângă hotarul lui Neftali, de la răsărit până la apus, partea lui Manase. ⁵ Lângă hotarul lui Manase, de la răsărit până la apus, partea lui Efraim. ⁶ Lângă hotarul lui Efraim, de la răsărit până la apus, partea lui Ruben. ⁷ Lângă hotarul lui Ruben, de la răsărit până la apus, partea lui Iuda. ⁸ Lângă hotarul lui Iuda, de la răsărit până la apus, va fi partea^[1388] sfântă pe care o veți despărți, lată de douăzeci și cinci de mii de coți și lungă cât una din părțile de la răsărit până la apus; în mijlocul ei va fi Sfântul Locaș. ⁹ Partea pe care o veți despărți pentru Domnul va avea douăzeci și cinci de mii de coți în lungime și zece mii în lățime. ¹⁰ Această parte sfântă va fi a preoților: douăzeci și cinci de mii de coți la miazănoapte, zece mii în lat la apus, zece mii în lat la răsărit și douăzeci și cinci de mii în lung la miazăzi. În mijloc însă, va fi Sfântul Locaș al Domnului. ¹¹ Ea^[1389] va fi a preoților sfințiți, a fiilor lui Țadoc, care au făcut slujba Sfântului Meu Locaș, care nu s-au rătăcit^[1390] ca leviții când se rătăceau copiii lui Israel. ¹² Ea va fi a lor ca parte preasfântă, luată din partea țării, care va fi osebită Domnului, lângă hotarul leviților. ¹³ Leviții vor avea, alături cu hotarul preoților, douăzeci și cinci de mii de coți în lung și zece mii în lat, douăzeci și cinci de mii în toată lungimea și zece mii în lățime. ¹⁴ Nu^[1391] vor putea să vândă nimic din ea, nici să schimbe și această pârgă a țării nu va putea fi înstrăinată, căci este închinată Domnului. ¹⁵ Ceilalți cinci mii^[1392] de coți însă, care mai rămân în lat înaintea celor douăzeci și cinci de mii, vor fi dați cetății ca loc^[1393] obișnuit pentru locuințe și pășune, și cetatea va fi la mijloc. ¹⁶ Iată-i măsurile: înspre miazănoapte patru mii cinci sute de coți, înspre miazăzi patru mii cinci sute, înspre răsărit patru mii cinci sute, înspre apus patru mii cinci sute. ¹⁷ Cetatea va avea o împrejurime de două sute cincizeci de coți la miazănoapte, două sute cincizeci la miazăzi, două sute cincizeci la răsărit și două sute cincizeci la apus. ¹⁸ Rămășița din lungime, de lângă partea sfântă, zece mii la răsărit și zece mii la apus, alături de partea sfântă, va da veniturile rânduite pentru întreținerea lucrătorilor cetății. ¹⁹ Lucrătorii^[1394] cetății vor fi luați din toate semințiile lui Israel. ²⁰ Toată partea sfântă va fi de douăzeci și cinci de mii de coți în lung și douăzeci și cinci de mii în lat și va alcătui un pătrat împreună cu partea pe care o veți deosebi din ea ca moșie a cetății. ²¹ Partea care va rămâne^[1395] va fi a domnitorului, de amândouă laturile părții sfinte, și moșiei cetății, în dreptul celor douăzeci și cinci de mii de coți ai părții sfinte, lângă hotarul de răsărit și la apus, în dreptul celor douăzeci și cinci de mii de coți, lângă hotarul de apus, în dreptul părților semințiilor. Aceasta va fi partea domnitorului. Partea sfântă însă și Sfântul Locaș^[1396] al casei vor fi la mijloc. ²² Astfel, moșia leviților și moșia cetății vor fi în locul părții cuvenite domnitorului, în mijloc, adică ce va fi între hotarul lui Iuda și hotarul lui Beniamin va fi al domnitorului. ²³ Iată celelalte seminții. De la răsărit până la apus va fi partea lui Beniamin. ²⁴ Lângă hotarul lui Beniamin, de la răsărit până la apus, partea lui Simeon. ²⁵ Lângă hotarul lui Simeon, de la răsărit până la apus, partea lui Isahar. ²⁶ Lângă hotarul lui Isahar, de la răsărit până la apus, partea lui Zabulon. ²⁷ Lângă hotarul lui Zabulon, de la răsărit până la apus, partea lui Gad. ²⁸ Lângă hotarul lui Gad însă, pe partea de miazăzi, la miazăzi, hotarul va merge de la Tamar până la apele Meriba^[1397], de la Cades până la pârâul Egiptului și până la Marea cea Mare. ²⁹ Aceasta^[1398] este țara pe care o veți împărți ca moștenire prin sorț semințiilor lui Israel și acestea sunt părțile lor, zice Domnul, Dumnezeu. ³⁰ „Iată ieșirile cetății. În partea de miazănoapte, care are o întindere de patru mii cinci sute de coți – ³¹ și porțile^[1399] cetății se vor numi după numele semințiilor lui Israel –, trei porți la miazănoapte: o poartă a lui Ruben, o poartă a lui Iuda și o poartă a lui Levi. ³² În partea de răsărit, care are o întindere de patru mii cinci sute de coți, cu trei porți: o poartă a lui Iosif, o poartă a lui Beniamin și o poartă a lui Dan. ³³ În partea de miazăzi, cu o întindere de patru mii cinci sute de coți și trei porți: o poartă a lui Simeon, o poartă a lui Isahar și o poartă a lui Zabulon. ³⁴ În partea de apus, cu o întindere de patru mii cinci sute de coți și trei porți: o poartă a lui Gad, o poartă a lui Așer și o poartă a lui Neftali. ³⁵ De jur împrejurul cetății: optsprezece mii de coți. Și din ziua aceea, numele^[1400] cetății va fi: ‘Domnul^[1401] este aici!’ ”

1. Ezec 1.3; Ezec 3.15 23; 10.15 20 22; 43.3
2. Mat 3.16; Fapte 7.56; 10.11; Apoc 19.11
3. Ezec 8.3
4. 2 Împ 24.12 15
5. 1 Împ 18.46; 2 Împ 3.15; Ezec 3.14 22; 8.1; 40.1
6. Ier 1.14; 4.6; 6.1
7. Ier 23.19; 25.32
8. Apoc 4.6
9. Ezec 10.8
10. Ezec 1.10; 10.14 21
11. Dan 10.6; Apoc 1.15
12. Ezec 10.8 21
13. Ezec 1.11
14. Ezec 1.12; 10.11
15. Apoc 4.7
16. Num 2.10
17. Num 2.3
18. Num 2.18
19. Num 2.25
20. Isa 6.2
21. Ezec 1.9; Ezec 10.22
22. Ezec 1.20
23. Ezec 1.9 17
24. Apoc 4.5
25. Zah 4.10
26. Mat 24.27
27. Ezec 10.9
28. Ezec 10.9 10
29. Dan 10.6
30. Ezec 1.12
31. Ezec 10.12; Zah 4.10
32. Ezec 10.16 17
33. Ezec 1.12
34. Ezec 10.17
35. Ezec 1.19 20; Ezec 10.17
36. Ezec 10.1
37. Ezec 10.5
38. Ezec 43.2; Dan 10.6; Apoc 1.15
39. Iov 37.4 5; Ps 29.3 4; 68.33
40. Ezec 10.1
41. Exod 24.10
42. Ezec 8.2
43. Apoc 4.3; 10.1
44. Ezec 3.23; 8.4
45. Ezec 3.23; Dan 8.17; Fapte 9.4; Apoc 1.17
46. Dan 10.11
47. Ezec 3.24
48. Ier 3.25; Ezec 20.18 21 30
49. Ezec 3.7
50. Ezec 3.11 26 27
51. Ezec 33.33
52. Ier 1.8 17; Luca 12.4
53. Isa 9.18; Ier 6.28; Mica 7.4
54. Ezec 3.9; 1 Pet 3.14
55. Ezec 3.9 26 27
56. Ier 1.7 17
57. Ezec 2.5
58. Apoc 10.9
59. Ezec 8.3; Ier 1.9
60. Ezec 3.1
61. Ezec 2.8 9
62. Apoc 10.9; Ier 15.16
63. Ps 19.10; 119.103
64. Mat 11.21 23
65. Ioan 15.20
66. Ezec 2.4
67. Isa 50.7; Ier 1.18; 15.20; Mica 3.8
68. Ier 1.8 17; Ezec 2.6
69. Ezec 2.5 7; 3.27
70. Ezec 3.14; Ezec 8.3; 1 Împ 18.12; 2 Împ 2.16; Fapte 8.39
71. Ezec 3.12; Ezec 8.3
72. 2 Împ 3.15; Ezec 1.3; 8.1; 37.1
73. Iov 2.13; Ps 137.1
74. Ezec 33.7 8 9
75. Isa 52.8; 56.10; 62.6; Ier 6.17
76. Ezec 33.6; Ioan 8.21 24
77. Isa 49.4 5; Fapte 20.26
78. Ezec 18.24; 33.12 13
79. Ezec 3.14; Ezec 1.3
80. Ezec 8.4
81. Ezec 1.28
82. Ezec 1.1
83. Ezec 1.28
84. Ezec 2.2
85. Ezec 4.8
86. Ezec 24.27; Luca 1.20 22
87. Ezec 2.5-7
88. Ezec 24.27; 33.22
89. Ezec 3.11
90. Ezec 3.9 26; 12.2 3
91. Ezec 12.6 11; 24.24 27
92. Num 14.34
93. Ezec 3.25
94. Osea 9.3
95. Fapte 10.14
96. Exod 22.31; Lev 11.40; 17.15
97. Deut 14.3; Isa 65.4
98. Lev 26.26; Ps 105.16; Isa 3.1; Ezec 5.16; 14.13
99. Ezec 4.10; Ezec 12.19
100. Ezec 4.11
101. Lev 26.39; Ezec 24.23
102. Lev 21.5; Isa 7.20; Ezec 44.20
103. Ezec 5.12
104. Ezec 4.1
105. Ezec 4.8 9
106. Ier 40.6; 52.16
107. Ier 41.1 2; 44.14
108. Ier 2.10 11; Ezec 16.47
109. Plâng 4.6; Dan 9.12; Amos 3.2
110. Lev 26.29; Deut 28.53; 2 Împ 6.29; Ier 19.9; Plâng 2.20; 4.10
111. Lev 26.33; Deut 28.64; Ezec 5.12; Ezec 12.14; Zah 2.6
112. 2 Cron 36.14; Ezec 7.20; 8.5; 23.38
113. Ezec 11.21
114. Ezec 7.4 9; 8.18; 9.10
115. Ezec 5.2; Ier 15.2; 21.9; Ezec 6.12
116. Ier 9.16; Ezec 5.2 10; Ezec 6.8
117. Lev 26.33; Ezec 5.2; Ezec 12.14
118. Plâng 4.11; Ezec 6.12; 7.8
119. Ezec 21.17
120. Deut 32.36; Isa 1.24
121. Ezec 36.6; 38.19
122. Lev 26.31 32; Neem 2.17
123. Deut 28.37; 1 Împ 9.7; Ps 79.4; Ier 24.9; Plâng 2.15
124. Ezec 25.17
125. Deut 32.23 24
126. Lev 26.26; Ezec 4.16; 14.13
127. Lev 26.22; Deut 32.24; Ezec 14.21; 33.27; 34.25
128. Ezec 38.22
129. Ezec 20.46; 21.2; 25.2
130. Ezec 36.1
131. Lev 26.30
132. Lev 26.30
133. Ezec 6.13; Ezec 7.4 9; 11.10 12; 12.15
134. Ier 44.28; Ezec 5.2 12; 12.16; 14.22
135. Ps 78.40; Isa 7.13; 43.24; 63.10
136. Num 15.39; Ezec 20.7 24
137. Lev 26.39; Iov 42.6; Ezec 20.43; 36.31
138. Ezec 21.14
139. Ezec 5.12
140. Ezec 5.13
141. Ezec 6.7
142. Ier 2.20
143. Osea 4.13
144. Isa 57.5
145. Isa 5.25
146. Num 33.46; Ier 48.22
147. Ezec 7.3 6; Amos 8.2; Mat 24.6 13 14
148. Ezec 7.8 9
149. Ezec 7.9; Ezec 5.11; 8.18; 9.10
150. Ezec 7.27; 6.7; 12.20
151. Ezec 7.10
152. Ezec 7.12; Țef 1.14 15
153. Ezec 20.8 21
154. Ezec 7.3
155. Ezec 7.4
156. Ezec 7.4
157. Ezec 7.7
158. Ier 6.7
159. Ier 16.5 6; Ezec 24.16 22
160. Ezec 7.7
161. Deut 32.25; Plâng 1.20; Ezec 5.12
162. Ezec 6.8
163. Isa 13.7; Ier 6.24; Ezec 21.7
164. Isa 3.24; 15.2 3; Ier 48.37; Amos 8.10
165. Ps 55.5
166. Prov 11.4; Țef 1.18
167. Ezec 14.3 4; 44.12
168. Ier 7.30
169. 2 Împ 21.16; Ezec 9.9; 11.6
170. Deut 32.23; Ier 4.20
171. Ps 74.9; Plâng 2.9; Ezec 20.1 3
172. Ezec 7.4
173. Ezec 14.1; 20.1; 33.31
174. Ezec 1.3; 3.22
175. Ezec 1.26 27
176. Ezec 1.4
177. Dan 5.5
178. Ezec 3.15
179. Ezec 11.1 24; 40.2
180. Ier 7.30; 32.34; Ezec 5.11
181. Deut 32.16 21
182. Ezec 1.28; 3.22 23
183. Ezec 9.9
184. Ioel 2.17
185. Ezec 11.1
186. Ier 2.27; 32.33
187. Deut 4.19; 2 Împ 23.5 11; Iov 31.26; Ier 44.17
188. Ezec 9.9
189. Ezec 5.13; 16.42; 24.13
190. Ezec 5.11; 7.4 9; 9.5 10
191. Prov 1.28; Isa 1.15; Ier 11.11; 14.12; Mica 3.4; Zah 7.13
192. Lev 16.4; Ezec 10.2 6 7; Apoc 15.6
193. Ezec 3.23; 8.4; 10.4 18; 11.22 23
194. Exod 12.7; Apoc 7.3; 9.4; 13.16 17; 20.4
195. Ps 119.53 136; Ier 13.17; 2 Cor 12.21; 2 Pet 2.8
196. Ezec 9.10; Ezec 5.11
197. 2 Cron 36.17
198. Apoc 9.4
199. Ier 25.28; 1 Pet 4.17
200. Ezec 8.11 12 16
201. Num 14.5; 16.4 22 45; Ios 7.6
202. Ezec 11.13
203. 2 Împ 21.16; Ezec 8.17
204. Ezec 8.12
205. Ps 10.11; Isa 29.15
206. Ezec 5.11; 7.4; 8.18
207. Ezec 11.21
208. Ezec 1.22 26
209. Ezec 9.2 3
210. Ezec 1.13
211. Apoc 8.5
212. Ezec 10.18; Ezec 1.28; 9.3
213. 1 Împ 8.10 11; Ezec 43.5
214. Ezec 1.24
215. Ps 29.3
216. Ezec 1.8; 10.21
217. Ezec 1.15
218. Ezec 1.16
219. Ezec 1.17
220. Ezec 1.18
221. Ezec 1.6 10
222. Ezec 1.5
223. Ezec 1.19
224. Ezec 1.12 20 21
225. Ezec 10.4
226. Osea 9.12
227. Ezec 11.22
228. Ezec 1.22; 10.15
229. Ezec 1.1
230. Ezec 1.6; 10.14
231. Ezec 1.8; 10.8
232. Ezec 1.10
233. Ezec 1.12
234. Ezec 3.12 14; 8.3; 11.24
235. Ezec 10.19
236. Ezec 8.16
237. Ezec 12.22 27; 2 Pet 3.4
238. Ier 1.13; Ezec 24.3
239. Ezec 2.2; 3.24
240. Ezec 7.23; 22.3 4
241. Ezec 24.3 6 10 11; Mica 3.3
242. Ezec 11.9
243. Ezec 5.8
244. 2 Împ 25.19-21; Ier 39.6; 52.10
245. 1 Împ 8.65; 2 Împ 14.25
246. Ps 9.16; Ezec 6.7; 13.9 14 21 23
247. Ezec 11.3
248. Ezec 11.10
249. Lev 18.3 24; Deut 12.30 31; Ezec 8.10 14 16
250. Ezec 11.1; Fapte 5.5
251. Ezec 9.8
252. Ps 90.1; 91.9; Isa 8.14
253. Ier 24.5; Ezec 28.25; 34.13; 36.24
254. Ier 32.39; Ezec 36.26 27; Țef 3.9
255. Ps 51.10; Ier 31.33; 32.39; Ezec 18.31
256. Zah 7.12
257. Ps 105.45
258. Ier 24.7; Ezec 14.11; 36.28; 37.27
259. Ezec 9.10; 22.31
260. Ezec 1.19; 10.19
261. Ezec 8.4; 9.3; 10.4 18; 43.4
262. Zah 14.4
263. Ezec 43.2
264. Ezec 8.3
265. Ezec 2.3,6-8; 3.26 27
266. Isa 6.9; 42.20; Ier 5.21; Mat 13.13 14
267. Ezec 2.5
268. Isa 8.18; Ezec 4.3; 24.24; 12.11
269. Ezec 2.5
270. Ezec 17.12; 24.19
271. Mal 1.1
272. Ezec 12.6
273. 2 Împ 25.4 5 7
274. Ier 39.4
275. Iov 19.6; Ier 52.9; Plâng 1.13; Ezec 17.20
276. 2 Împ 25.7; Ier 52.11; Ezec 17.16
277. 2 Împ 25.4 5; Ezec 5.10
278. Ezec 5.2 12
279. Ps 9.16; Ezec 6.7 14; 11.10; 12.16 20
280. Ezec 6.8-10
281. Ezec 4.16
282. Zah 7.14
283. Ps 107.34
284. Ezec 12.27; Ezec 11.3; Amos 6.3 9; 2 Pet 3.4
285. Ioel 2.1; Țef 1.14
286. Ezec 13.23
287. Plâng 2.14
288. Isa 55.11; Ezec 12.28; Dan 9.12; Luca 21.33
289. Ezec 12.22
290. 2 Pet 3.4
291. Ezec 12.23 25
292. Ezec 13.17
293. Ier 14.14; Ier 23.16 26
294. Cânt 2.15
295. Ps 106.23 30; Ezec 22.30
296. Ezec 13.23; Ezec 12.24; 22.28
297. Ezra 2.59 62; Neem 7.5; Ps 69.28
298. Ezec 20.39
299. Ezec 11.12
300. Ier 6.14; 8.11
301. Ezec 22.28
302. Ezec 38.22
303. Ezec 13.9 21 23; Ezec 14.8
304. Ier 16.14; 28.9
305. Ezec 20.46; 21.2
306. Ezec 13.2
307. 2 Pet 2.14
308. Prov 28.21; Mica 3.5
309. Ezec 13.9
310. Ier 23.14
311. Ezec 13.6; Ezec 12.24; Mica 3.6
312. Ezec 13.9; Ezec 14.8; 15.7
313. Ezec 8.1; 20.1; 33.31
314. Ezec 7.19; 14.4 7
315. 2 Împ 3.13
316. Lev 17.10; 20.3 5 6; Ier 44.11; Ezec 15.7
317. Num 26.10; Deut 28.37; Ezec 5.15
318. Ezec 6.7
319. 1 Împ 22.23; Iov 12.16; Ier 4.10
320. 2 Pet 2.15
321. Ezec 11.20; 37.27
322. Lev 26.26; Isa 3.1; Ezec 4.16; 5.16
323. Ier 15.1; Ezec 14.16 18 20; Ier 7.16; Ier 11.14; 14.11
324. Prov 11.4
325. Lev 26.22
326. Ezec 14.14 18 20
327. Lev 26.25; Ezec 5.12; 21.3 4; 29.8; 38.21
328. Ezec 25.13; Țef 1.3
329. Ezec 14.14
330. 2 Sam 24.15; Ezec 38.22
331. Ezec 7.8
332. Ezec 14.14
333. Ezec 5.17; 33.27
334. Ezec 6.8
335. Ezec 20.43
336. Ier 22.8 9
337. Ioan 15.6
338. Lev 17.10; Ezec 14.8
339. Isa 24.18
340. Ezec 6.7; 7.4; 11.10; 20.38 42 44
341. Ezec 20.4; 22.2; 36.7 8 9
342. Ezec 21.30
343. Ezec 16.45
344. Osea 2.3
345. Exod 1.7
346. Rut 3.9
347. Exod 19.5; Ier 2.2
348. Gen 24.22 47
349. Prov 1.9
350. Deut 32.13 14
351. Ps 48.2
352. Plâng 2.15
353. Deut 32.15; Ier 7.4; Mica 3.11
354. Isa 1.21; 57.8; Ier 2.20; 3.2 6 20; Ezec 23.3 8 11 12; Osea 1.2
355. 2 Împ 23.7; Ezec 7.20; Osea 2.8
356. Osea 2.8
357. 2 Împ 16.3; Ps 106.37 38; Isa 57.5; Ier 7.31; 32.35; Ezec 20.26; 23.37
358. Ier 2.2; Ezec 16.43 60; Osea 11.1
359. Ezec 16.4 5 6
360. Ezec 16.31
361. Isa 57.5 7; Ier 2.20; 3.2
362. Ezec 8.10 14; 20.7 8; 23.19-21
363. 2 Cron 28.18 19; Ezec 16.57
364. 2 Împ 16.7 10; 2 Cron 28.23; Ier 2.18 36; Ezec 23.12
365. Ezec 23.14
366. Ezec 16.24 39
367. Isa 30.6; Osea 8.9
368. Ezec 16.20; Ier 2.34
369. Ier 13.22 26; Plâng 1.8; Ezec 23.9 10 22 29; Osea 2.10; 8.10; Naum 3.5
370. Lev 20.10; Deut 22.22; Ezec 23.45
371. Gen 9.6; Exod 21.12; Ezec 16.20 36
372. Ezec 16.24 31
373. Ezec 23.26; Osea 2.3
374. Ezec 23.46 47
375. Ioan 8.5 7
376. Deut 13.16; 2 Împ 25.9; Ier 39.8; 52.13
377. Ezec 5.8; 23.10 48
378. Ezec 23.27
379. Ezec 5.13
380. Ps 78.42; Ezec 16.22
381. Ezec 9.10; 11.21; 22.31
382. Ezec 16.3
383. Deut 32.32; Isa 1.10
384. 2 Împ 21.9; Ezec 5.6 7; 16.48
385. Mat 10.15; 11.24
386. Gen 13.10
387. Gen 13.13; 18.20; 19.5
388. Gen 19.24
389. Ier 3.11; Mat 12.41 42
390. Isa 1.9; Ezec 16.60 61
391. Ier 20.16
392. Ezec 14.22 23
393. 2 Împ 16.5; 2 Cron 28.18; Isa 7.1; 14.28
394. Ezec 16.27
395. Ezec 23.49
396. Ezec 17.13 16
397. Deut 29.12 14
398. Ps 106.45
399. Ier 32.40; 50.5
400. Ezec 20.43; 36.31
401. Isa 54.1; 60.4; Gal 4.26
402. Ier 31.31
403. Osea 2.19 20
404. Ezec 16.61
405. Rom 3.19
406. Ezec 17.12
407. 2 Împ 24.12
408. Deut 8.7 8 9
409. Isa 44.4
410. Ezec 17.14
411. Ezec 17.15
412. 2 Împ 25.7
413. Ezec 19.12; Osea 13.15
414. Ezec 2.5; 12.9
415. Ezec 17.3; 2 Împ 24.11-16
416. 2 Împ 24.17
417. 2 Cron 36.13
418. Ezec 17.6; Ezec 29.14
419. 2 Împ 24.20; 2 Cron 36.13
420. Deut 17.16; Isa 31.1 3; 36.6 9
421. Ezec 17.9
422. Ier 32.5; 34.3; 52.11; Ezec 12.13
423. Ier 37.7
424. Ier 52.4; Ezec 4.2
425. 1 Cron 29.24; Plâng 5.6
426. Ezec 12.13; 32.3
427. Ezec 20.36
428. Ezec 12.14
429. Isa 11.1; Ier 23.5; Zah 3.8
430. Isa 53.2
431. Ps 2.6
432. Isa 2.2 3; Ezec 20.40; Mica 4.1
433. Ezec 31.6; Dan 4.12
434. Luca 1.52
435. Ezec 22.14; Luca 24.14
436. Ier 31.29; Plâng 5.7
437. Ezec 18.20; Rom 6.23
438. Ezec 22.9
439. Lev 18.20; 20.10
440. Lev 18.19; 20.18
441. Exod 22.21; Lev 19.15; 25.14
442. Exod 22.26
443. Deut 24.12 13; 15.7 8; Isa 58.7
444. Exod 22.25; Lev 25.36 37; Deut 23.19; Neem 5.7; Ps 15.5
445. Deut 1.16; Zah 8.16
446. Ezec 20.11; Amos 5.4
447. Gen 9.6; Exod 21.12; Num 35.34
448. Ezec 8.6 17
449. Lev 20.9,11-13 16 27; Ezec 3.18; 33.4; Fapte 18.6
450. Ezec 18.6
451. Ezec 3.18
452. Exod 20.5; Deut 5.9; 2 Împ 23.26; 24.3 4
453. Ezec 18.4
454. Deut 24.16; 2 Împ 14.6; 2 Cron 25.4; Ier 31.29 30
455. Isa 3.10 11
456. Rom 2.9
457. Ezec 18.27; Ezec 33.12 19
458. Ezec 33.16
459. Ezec 18.32; Ezec 33.11; 1 Tim 2.4; 2 Pet 3.9
460. Ezec 3.20; 33.12 13 18
461. 2 Pet 2.20
462. Ezec 18.29; Ezec 33.17 20
463. Ezec 18.24
464. Ezec 18.21
465. Ezec 18.14
466. Ezec 18.25
467. Ezec 7.3; 33.20
468. Mat 3.2; Apoc 2.5
469. Efes 4.22 23
470. Ier 32.39; Ezec 11.19; 36.26
471. Plâng 3.33; Ezec 18.23; Ezec 33.11; 2 Pet 3.9
472. Ezec 26.17; 27.2
473. Ezec 19.6; 2 Împ 23.31 32
474. 2 Împ 23.33; 2 Cron 36.4; Ier 22.11 12
475. 2 Împ 23.34
476. Ier 22.13-17
477. Ezec 19.3
478. 2 Împ 24.2
479. Ezec 19.4
480. 2 Cron 36.6; Ier 22.18
481. Ezec 6.2
482. Ezec 17.6
483. Deut 8.7 8 9
484. Ezec 31.3; Dan 4.11
485. Ezec 17.10; Osea 13.15
486. Iuda 9.15; 2 Împ 24.20; Ezec 17.18
487. Plâng 4.20
488. Ezec 8.1; 14.1
489. Ezec 20.31; Ezec 14.3
490. Ezec 22.2; 23.36
491. Ezec 16.2
492. Exod 6.7; Deut 7.6
493. Exod 3.8; 4.31; Deut 4.34
494. Exod 20.2
495. Exod 3.8 17; Deut 8.7-9; Ier 32.22
496. Ps 48.2; Ezec 20.15; Dan 8.9; 11.16 41; Zah 7.14
497. Ezec 18.31
498. 2 Cron 15.8
499. Lev 17.7; 18.3; Deut 29.16-18; Ios 24.14
500. Ezec 7.8; 20.13 21
501. Exod 32.12; Num 14.13; Deut 9.28; Ezec 20.14 22; Ezec 36.21 22
502. Exod 13.18
503. Deut 4.8; Neem 9.13 14; Ps 147.19 20
504. Lev 18.5; Ezec 20.13 21; Rom 10.5; Gal 3.12
505. Exod 20.8; 31.13; 35.2; Deut 5.12; Neem 9.14
506. Num 14.22; Ps 78.40; 95.8-10
507. Prov 1.25; Ezec 20.16 24
508. Exod 16.27
509. Num 14.29; 26.65; Ps 106.23
510. Ezec 20.9 22
511. Num 14.28; Ps 95.11; 106.26
512. Ezec 20.6
513. Ezec 20.13 24
514. Num 15.39; Ps 78.37; Amos 5.25 26; Fapte 7.42 43
515. Ps 78.38
516. Deut 5.32 33; 6.7; 8.11 12
517. Ier 17.22; Ezec 20.12
518. Num 25.1 2; Deut 9.23 24; 31.27
519. Ezec 20.11 13
520. Ezec 20.8 13
521. Ps 78.38; Ezec 20.17
522. Ezec 20.9 14
523. Lev 26.33; Deut 28.64; Ps 106.27; Ier 15.4
524. Ezec 20.13 16
525. Ezec 6.9
526. Ps 81.12; Ezec 20.39; Rom 1.24; 2 Tes 2.11
527. 2 Împ 17.17; 21.6; 2 Cron 28.3; 33.6; Ier 32.35; Ezec 16.20 21
528. Ezec 6.7
529. Rom 2.24
530. Isa 57.5; Ezec 6.13; 16.19
531. Ezec 20.26
532. Ezec 20.3
533. Ezec 11.5
534. Ier 21.5
535. Ier 2.9 35; Ezec 17.20
536. Num 14.21-23 28 29
537. Lev 27.32; Ier 33.13
538. Ezec 34.17 20; Mat 25.32 33
539. Ier 44.14
540. Ezec 6.7; 15.7; 23.49
541. Iuda 10.14; Ps 81.12; Amos 4.4
542. Isa 1.13; Ezec 23.38 39
543. Isa 2.2 3; Ezec 17.23; Mica 4.1
544. Isa 56.7; 60.7; Zah 8.20; Mal 3.4; Rom 12.1
545. Efes 5.2; Fil 4.18
546. Ezec 20.38 44; Ezec 36.23; 38.23
547. Ezec 11.17; 34.13; 36.24
548. Ezec 16.61
549. Lev 26.39; Ezec 6.9; Osea 5.15
550. Ezec 20.38; Ezec 24.24
551. Ezec 36.22
552. Ezec 6.2; 21.2
553. Ier 21.14
554. Luca 23.31
555. Ezec 21.4
556. Ezec 20.46
557. Deut 32.2; Amos 7.16; Mica 2.6 11
558. Iov 9.22
559. Ezec 20.47
560. Isa 45.23; 55.11
561. Isa 22.4
562. Ezec 7.17
563. Deut 32.41; Ezec 21.15 28
564. Ezec 21.19
565. Ier 31.19
566. Iov 9.23; 2 Cor 8.2
567. Ezec 21.27
568. Num 24.10; Ezec 21.17; Ezec 6.11
569. 1 Împ 20.30; 22.25
570. Ezec 21.10 28
571. Ezec 14.17
572. Ezec 21.14; Ezec 22.13
573. Ezec 5.13
574. Ier 49.2; Ezec 25.5; Amos 1.14
575. Ier 51.14
576. Ezec 4.2
577. Ezec 17.13 15 16 18
578. 2 Cron 36.13; Ier 52.2; Ezec 17.19
579. Ezec 21.29; Ezec 35.5
580. Ezec 17.24; Luca 1.52
581. Gen 49.10; Ezec 21.13; Luca 1.32 33; Ioan 1.49
582. Ier 49.1; Ezec 25.2 3 6; Țef 2.8-10
583. Ezec 21.9 10
584. Ezec 12.24; 22.28
585. Ezec 21.25; Iov 18.20; Ps 37.13
586. Ier 47.6 7
587. Gen 15.14; Ezec 16.38
588. Ezec 16.3
589. Ezec 7.8; 14.19; 22.22
590. Ezec 22.20 21
591. Ezec 25.10
592. Ezec 20.4; 23.36
593. Ezec 24.6 9; Naum 3.1
594. 2 Împ 21.16
595. Deut 28.37; 1 Împ 9.7; Ezec 5.14; Dan 9.16
596. Isa 1.23; Mica 3.1-3; Țef 3.3
597. Deut 27.16
598. Exod 22.21 22
599. Ezec 22.26
600. Lev 19.30; Ezec 23.38
601. Exod 23.1; Lev 19.16
602. Ezec 18.6 11
603. Lev 18.7 8; 20.11; 1 Cor 5.1
604. Lev 18.19; 20.18; Ezec 18.6
605. Lev 18.20; 20.10; Deut 22.22; Ier 5.8; Ezec 18.11
606. Lev 18.15; 20.12; 18.9; 20.17
607. Exod 23.8; Deut 16.19; 27.25
608. Exod 22.25; Lev 25.36; Deut 23.19; Ezec 18.13
609. Deut 32.18; Ier 3.21; Ezec 23.35
610. Ezec 21.17
611. Ezec 21.7
612. Ezec 17.24
613. Deut 4.27; 28.25 64; Ezec 12.14 15
614. Ezec 23.27 48
615. Ps 9.16; Ezec 6.7
616. Isa 1.22; Ier 6.28; Ps 119.119
617. Ezec 21.31
618. Ezec 20.8 33; 22.31
619. Osea 6.9
620. Mat 23.14
621. Mica 3.11; Țef 3.3 4
622. Mal 2.8
623. Lev 22.2; 1 Sam 2.29
624. Lev 10.10; Ier 15.19; Ezec 44.23
625. Isa 1.23; Ezec 22.6; Mica 3.2 3,9-11; Țef 3.3
626. Ezec 13.10
627. Ezec 13.6 7; 21.29
628. Ier 5.26-28; Ezec 18.12
629. Exod 22.21; 23.9; Lev 19.33; Ezec 22.7
630. Ier 5.1
631. Ezec 13.5
632. Ps 106.23
633. Ezec 22.22
634. Ezec 9.10; 11.21; 16.43
635. Ier 3.7 8 10; Ezec 16.46
636. Lev 17.7; Ios 24.14; Ezec 20.8
637. Ezec 16.22
638. Ezec 16.8 20
639. 2 Împ 15.19; 16.7; 17.3; Osea 8.9
640. Ezec 23.3
641. 2 Împ 17.3-6 23; 18.9-11
642. Ezec 16.37 41
643. Ier 3.8; 3.11; Ezec 16.47 51
644. 2 Împ 16.7 10; 2 Cron 28.16-23; Ezec 16.28
645. Ezec 23.6 23
646. 2 Împ 24.1; Ezec 16.29
647. Ezec 23.22 28
648. Ier 6.8
649. Ezec 23.3
650. Ezec 16.26
651. Ezec 16.37; 23.28
652. Ier 50.21
653. Ezec 23.12
654. Ezec 16.39
655. Ezec 16.41; 22.15
656. Ezec 23.3 19
657. Ezec 16.37
658. Ezec 23.17
659. Ezec 16.39; 23.26
660. Ezec 6.9
661. Ier 25.15
662. Ezec 22.4 5
663. Ps 75.8; Isa 51.17
664. Ier 2.32; 3.21; 13.25; Ezec 22.12
665. 1 Împ 14.9; Neem 9.26
666. Ezec 20.4; 22.2
667. Isa 58.1
668. Ezec 16.38; 23.45
669. Ezec 16.20 21 36 45; 20.26 31
670. Ezec 22.8
671. 2 Împ 21.4
672. Isa 57.9
673. Rut 3.3
674. 2 Împ 9.30; Ier 4.30
675. Estera 1.6; Isa 57.7; Amos 2.8; 6.4
676. Prov 7.17; Ezec 16.18 19; Osea 2.8
677. Ezec 16.38
678. Ezec 23.37
679. Ezec 16.40
680. Ezec 16.40
681. 2 Cron 36.17 19; Ezec 24.21
682. Ezec 22.15; 23.27
683. Deut 13.11; 2 Pet 2.6
684. Ezec 23.35
685. Ezec 20.38 42 44; 25.5
686. 2 Împ 25.1; Ier 39.1; 52.4
687. Ezec 17.12
688. Ier 1.13; Ezec 11.3
689. Ezec 22.3; 23.37; 24.9
690. 2 Sam 8.2; Ioel 3.3; Obad 11; Naum 3.10
691. Lev 17.13; Deut 12.16 24
692. Mat 7.2
693. Ezec 24.6; Naum 3.1; Hab 2.12
694. Ezec 22.15
695. Ezec 5.13; 8.18; 16.42
696. 1 Sam 15.29
697. Ezec 5.11
698. Ier 16.5 6 7
699. Lev 10.6; 21.10
700. 2 Sam 15.30
701. Mica 3.7
702. Ezec 12.9; 37.18
703. Ier 7.14; Ezec 7.20-22
704. Ps 27.4
705. Ezec 23.47
706. Ier 16.6 7; Ezec 24.17
707. Iov 27.15; Ps 78.64
708. Lev 26.39; Ezec 33.10
709. Isa 20.3; Ezec 4.3; 12.6 11
710. Ier 17.15; Ioan 13.19; 14.29
711. Ezec 6.7; 25.5
712. Ezec 24.21
713. Ezec 33.21 22
714. Ezec 3.26 27; 29.21; 33.22
715. Ezec 24.24
716. Ezec 6.2; 35.2
717. Ier 49.1; Ezec 21.28; Amos 1.13; Țef 2.9
718. Prov 17.5; Ezec 26.2
719. Ezec 21.20
720. Isa 17.2; 32.14; Țef 2.14 15
721. Ezec 24.24; 26.6; 35.9
722. Iov 27.23; Plâng 2.15; Țef 2.15
723. Ezec 36.5; Țef 2.8 10
724. Ezec 35.3
725. Isa 15; 16; Ier 48.1; Amos 2.1
726. Ezec 35.2 5 12
727. Ezec 25.4
728. Ezec 21.32
729. 2 Cron 28.17; Ps 137.7; Ier 49.7; Ezec 35.2; Amos 1.11; Obad 10
730. Isa 11.14; Ier 49.2
731. Ier 25.20; 47.1; Ioel 3.4; Amos 1.6
732. 2 Cron 28.18
733. Țef 2.4
734. 1 Sam 30.14
735. Ier 47.4
736. Ezec 5.15
737. Ps 9.16
738. Isa 23.1; Ier 25.22; 47.4; Amos 1.9; Zah 9.2
739. Ezec 25.3; 36.2
740. Ezec 26.14
741. Ezec 27.32
742. Ezec 25.5
743. Ezra 7.12; Dan 2.37
744. Ezec 21.22
745. Isa 14.11; 24.8; Ier 7.34; 16.9; 25.10
746. Isa 23.16; Ezec 28.13; Apoc 18.22
747. Ezec 26.4 5
748. Ier 49.21; Ezec 26.18; Ezec 27.28; 31.16
749. Isa 23.8
750. Iona 3.6
751. Iov 2.13
752. Ezec 32.10
753. Ezec 27.35
754. Ezec 27.32; Apoc 18.9
755. Isa 23.4
756. Ezec 26.15
757. Ezec 32.18 24
758. Ezec 32.23 26 27 32
759. Ezec 27.36; 28.19
760. Ps 37.36
761. Ezec 19.1; 26.17; 28.12; 32.2
762. Ezec 28.2
763. Isa 23.3
764. Ezec 28.12
765. Deut 3.9
766. Ier 2.10
767. 1 Împ 5.18; Ps 83.7
768. Ier 46.9; Ezec 30.5; 38.5
769. Ezec 27.3
770. Gen 10.4; 2 Cron 20.36
771. Gen 10.2
772. Apoc 18.13
773. Gen 10.3; Ezec 38.6
774. Gen 10.7
775. 1 Împ 5.9 11; Ezra 3.7; Fapte 12.20
776. Iuda 11.33
777. Ier 8.22
778. Gen 25.3
779. Gen 25.13; Isa 60.7
780. Gen 10.7; 1 Împ 10.1 2; Ps 72.10 15; Isa 60.6
781. Gen 11.31; 2 Împ 19.12
782. Gen 25.3
783. Ps 48.7; Isa 2.16; 23.14
784. Ezec 27.4
785. Ps 48.7
786. Prov 11.4; Ezec 27.34; Apoc 18.9
787. Ezec 26.15 18
788. Apoc 18.17
789. Iov 2.12; Apoc 18.19
790. Estera 4.1 3; Ier 6.26
791. Ier 16.6; 47.5; Mica 1.16
792. Ezec 26.17; 27.2
793. Apoc 18.18
794. Apoc 18.19
795. Ezec 26.19
796. Ezec 27.27
797. Ezec 26.15 16
798. Ier 18.16
799. Ezec 26.21
800. Ezec 28.9
801. Ezec 27.3 4
802. Isa 31.3
803. Zah 9.2
804. Ps 62.10; Zah 9.3
805. Ezec 30.11; 31.12; 32.12
806. Ezec 28.2
807. Ezec 31.18; 32.19 21 25 27
808. Ezec 27.2
809. Ezec 27.3; 28.3
810. Ezec 31.8 9
811. Ezec 26.13
812. Exod 25.20; Ezec 28.16
813. Ezec 20.40
814. Ezec 28.14
815. Ezec 28.2 5
816. Ezec 26.21; 27.36
817. Ezec 6.2; 25.2; 29.2
818. Isa 23.4 12; Ier 25.22; 27.3; Ezec 32.30
819. Exod 14.4 17; Ezec 39.13
820. Ps 9.16
821. Ezec 20.41; 36.23; 28.25
822. Ezec 38.22
823. Num 33.55; Ios 23.13
824. Isa 11.12; Ezec 11.17; 20.41; 34.13; 37.21
825. Ezec 28.22
826. Ier 23.6; Ezec 36.28
827. Isa 65.21; Amos 9.14
828. Ier 31.5
829. Ezec 28.21
830. Isa 19.1; Ier 25.19; 46.2 25
831. Ier 44.30; Ezec 28.22; 29.10
832. Ps 74.13 14; Isa 27.1; 51.9; Ezec 32.2
833. Ezec 28.2
834. Isa 37.29; Ezec 38.4
835. Ier 8.2; 16.4; 25.33
836. Ier 7.33; 34.20
837. 2 Împ 18.21; Isa 36.6
838. Ier 37.5 7 11; Ezec 17.17
839. Ezec 14.17; 32.11-13
840. Ezec 30.12
841. Ezec 30.6
842. Ezec 30.7 26
843. Isa 19.23; Ier 46.26
844. Ezec 17.6 14
845. Isa 30.2 3; 36.4 6
846. Ier 27.6; Ezec 26.7 8
847. Ier 25.9
848. Ps 132.17
849. Ezec 24.27
850. Isa 13.6
851. Ezec 7.7 12; Ioel 2.1; Țef 1.7
852. Ezec 29.19
853. Ier 50.15
854. Ier 52.20 24
855. Ezec 29.10
856. Ezec 29.12
857. Isa 18.1 2
858. Ezec 29.19
859. Ezec 28.7
860. Isa 19.5 6
861. Isa 19.4
862. Isa 19.1; Ier 43.12; 46.25; Zah 13.2
863. Zah 10.11
864. Isa 19.16
865. Ezec 29.14
866. Ps 78.12 43
867. Naum 3.8-10
868. Ier 46.25
869. Ezec 30.8
870. Ier 2.16
871. Ier 48.25
872. Ier 46.11
873. Ps 37.17
874. Ezec 30.26; Ezec 29.12
875. Ps 9.16
876. Ezec 30.23; Ezec 29.12
877. Ezec 31.18
878. Dan 4.10
879. Ier 51.36
880. Dan 4.11
881. Ezec 17.23; Dan 4.12
882. Gen 2.8; 13.10; Ezec 28.13
883. Dan 5.20
884. Ezec 28.7
885. Ezec 32.5; 35.8
886. Isa 18.6; Ezec 32.4
887. Ps 82.7
888. Ezec 32.18
889. Ezec 26.15
890. Isa 14.15
891. Ezec 32.31
892. Isa 14.8
893. Plâng 4.20
894. Ezec 31.2; Ezec 32.19
895. Ezec 28.10; 32.19
896. Ezec 27.2; 32.16
897. Ezec 19.3 6; 38.13
898. Ezec 29.3
899. Ezec 34.18
900. Ezec 12.13; 17.20; Osea 7.12
901. Ezec 29.5
902. Ezec 31.13
903. Ezec 31.12
904. Isa 13.10; Ioel 2.31; 3.15; Amos 8.9; Mat 24.29; Apoc 6.12 13
905. Ezec 27.35
906. Ezec 26.16
907. Ier 46.26; Ezec 30.4
908. Ezec 28.7
909. Ezec 29.19
910. Ezec 29.11
911. Exod 7.5; 14.4 18; Ps 9.16; Ezec 6.7
912. 2 Sam 1.17; 2 Cron 35.25; Ezec 26.17; 32.2
913. Ezec 26.20; 31.14
914. Ezec 31.2 18
915. Ezec 32.21 24; 28.10
916. Isa 1.31; 14.9 10; Ezec 32.27
917. Ezec 32.19 25
918. Ezec 32.24 26 29 30
919. Isa 14.15
920. Ezec 26.17; 32.24-27 32
921. Ier 49.34
922. Ezec 32.21
923. Ezec 32.23
924. Gen 10.2; Ezec 27.13; 38.2
925. Ezec 32.19 20
926. Ezec 32.21; Isa 14.18 19
927. Ezec 25.12
928. Ezec 38.6 15; 39.2
929. Ezec 28.21
930. Ezec 31.16
931. Ezec 3.11
932. Ezec 14.17
933. 2 Sam 18.24 25; 2 Împ 9.17; Ezec 33.7; Osea 9.8
934. Ezec 18.13
935. Ezec 33.8
936. Ezec 3.17
937. Ezec 24.23
938. Isa 49.14; Ezec 37.11
939. 2 Sam 14.14; Ezec 18.23 32; 2 Pet 3.9
940. Ezec 18.31
941. Ezec 3.20; 18.24 26 27
942. 2 Cron 7.14
943. Ezec 3.20; 18.24
944. Ezec 3.18 19; 18.27
945. Ezec 18.7
946. Exod 22.2 4; Lev 6.2 4 5; Num 5.6 7; Luca 19.8
947. Lev 18.5; Ezec 20.11 13 21
948. Ezec 18.22
949. Ezec 33.20; Ezec 18.25 29
950. Ezec 18.26 27
951. Ezec 33.17; Ezec 18.25 29
952. Ezec 1.2
953. Ezec 24.26
954. 2 Împ 25.4
955. Ezec 1.3
956. Ezec 24.27
957. Ezec 34.2
958. Ezec 33.27; Ezec 36.4
959. Isa 51.2; Fapte 7.5
960. Mica 3.11; Mat 3.9; Ioan 8.39
961. Gen 9.4; Lev 3.17; 7.26; 17.10; 19.26; Deut 12.16
962. Ezec 18.6
963. Ezec 22.6 9
964. Ezec 18.6; 22.11
965. Ezec 33.24
966. Ezec 39.4
967. Iuda 6.2; 1 Sam 13.6
968. Ier 44.2 6 22; Ezec 36.34 35
969. Ezec 7.24; 24.21; 30.6 7
970. Ezec 6.2 3 6
971. Isa 29.13
972. Ezec 14.1; 20.1
973. Ezec 8.1
974. Ps 78.36 37; Isa 29.13
975. Mat 13.22
976. 1 Sam 3.20
977. Ezec 2.5
978. Ezec 33.24
979. Ier 23.1; Zah 11.17
980. Isa 56.11; Zah 11.16
981. Ezec 33.25 26; Mica 3.1-3; Zah 11.5
982. Ezec 34.16; Zah 11.16
983. Luca 15.4
984. 1 Pet 5.3
985. Ezec 33.21 28
986. 1 Împ 22.17; Mat 9.36
987. Isa 56.9; Ier 12.9; Ezec 34.8
988. Ezec 34.5 6
989. Ezec 34.2 10
990. Ezec 3.18; Evr 13.17
991. Ezec 34.2 8
992. Ezec 30.3; Ioel 2.2
993. Isa 65.9 10; Ier 23.3; Ezec 28.25; 36.24; 37.21 22
994. Ps 23.2
995. Ier 33.12
996. Ezec 34.4; Isa 40.11; Mica 4.6; Mat 18.11; Marc 2.17; Luca 5.32
997. Isa 10.16; Amos 4.1
998. Ier 10.24
999. Ezec 20.37 38; 34.20 22; Zah 10.3; Mat 25.32 33
1000. Ezec 34.17
1001. Ezec 34.17
1002. Isa 40.11; Ier 23.4 5; Ioan 10.11; Evr 13.20; 1 Pet 2.25; 5.4
1003. Ier 30.9; Ezec 37.24 25; Osea 3.5
1004. Exod 29.45; Ezec 34.30; Ezec 37.27
1005. Ezec 37.22; Luca 1.32 33
1006. Ezec 37.26
1007. Lev 26.5; Isa 11.6-9; 35.9; Osea 2.18
1008. Ier 23.6; Ezec 34.28
1009. Isa 56.7; Ezec 20.40
1010. Gen 12.2; Isa 19.24; Zah 8.13
1011. Lev 26.4
1012. Ps 68.9; Mal 3.10
1013. Lev 26.4; Ps 85.12; Isa 4.2
1014. Lev 26.13; Ier 2.20
1015. Ier 25.14
1016. Ezec 34.8; Ezec 36.4
1017. Ier 30.10; 46.27; Ezec 34.25
1018. Isa 11.1; Ier 23.5
1019. Ezec 36.3 6 15
1020. Ezec 34.24; Ezec 37.27
1021. Ps 100.3; Ioan 10.11
1022. Ezec 6.2
1023. Deut 2.5
1024. Ier 49.7 8; Ezec 25.12; Amos 1.11; Obad 10
1025. Ezec 6.14
1026. Ezec 35.9
1027. Ezec 25.12; Obad 10
1028. Ps 137.7; Ezec 21.25 29; Dan 9.24; Obad 11
1029. Ps 109.17
1030. Iuda 5.6; Ezec 29.11
1031. Ezec 31.12; 32.5
1032. Ier 49.17 18; Ezec 35.4; Ezec 25.13; Mal 1.3 4
1033. Ezec 6.7; 7.4 9; 36.11
1034. Ps 83.4 12; Ezec 36.5; Obad 13
1035. Ps 48.1 3; 132.13 14; Ezec 48.35
1036. Mat 7.2; Iac 2.13
1037. Ps 9.16; Ezec 6.7
1038. 1 Sam 2.3; Apoc 13.6
1039. Isa 65.13 14
1040. Obad 12,15
1041. Ezec 35.3 4
1042. Ezec 6.2 3
1043. Ezec 25.3; 26.2
1044. Deut 32.13
1045. Ezec 35.10
1046. Deut 28.37; 1 Împ 9.7; Plâng 2.15; Dan 9.16
1047. Ezec 34.28
1048. Ps 79.4
1049. Deut 4.24; Ezec 38.19
1050. Ezec 35.10 12
1051. Ps 123.3 4; Ezec 34.29; 36.15
1052. Ezec 20.5
1053. Isa 58.12; 61.4; Ezec 36.33; Amos 9.14
1054. Ier 31.27; 33.12
1055. Ezec 35.9; 37.6 13
1056. Obad 17
1057. Ier 15.7
1058. Num 13.32
1059. Ezec 34.29
1060. Lev 18.25 27 28; Ier 2.7
1061. Lev 15.19
1062. Ezec 16.36 38; 23.37
1063. Ezec 22.15
1064. Ezec 7.3; 18.30; 39.24
1065. Isa 52.5; Rom 2.24
1066. Ezec 20.9 14
1067. Ps 106.8
1068. Ezec 20.41; 28.22
1069. Ezec 34.13; 37.21
1070. Isa 52.15; Evr 10.22
1071. Ier 33.8
1072. Ier 32.39; Ezec 11.19
1073. Ezec 11.19; 37.14
1074. Ezec 28.25; 37.25
1075. Ier 30.22; Ezec 11.20; 37.27
1076. Mat 1.21; Rom 11.26
1077. Ps 105.16
1078. Ezec 34.29
1079. Ezec 34.27
1080. Ezec 16.61 63; Lev 26.39; Ezec 6.9; 20.43
1081. Deut 9.5; Ezec 36.22
1082. Ezec 36.10
1083. Isa 51.3; Ezec 28.13; Ioel 2.3
1084. Ezec 17.24; 22.14; 37.14
1085. Ezec 14.3; 20.3 31
1086. Ezec 36.10
1087. Ezec 1.3
1088. Ezec 3.14; 8.3; 11.24; Luca 4.1
1089. Deut 32.39; 1 Sam 2.6; Ioan 5.21; Rom 4.17; 2 Cor 1.9
1090. Ps 104.30; Ezec 37.9
1091. Ezec 6.7; 35.12; Ioel 2.27; 3.17
1092. Ps 104.30; Ezec 37.5
1093. Apoc 11.11
1094. Ps 141.7; Isa 49.14
1095. Isa 26.19; Osea 13.14
1096. Ezec 36.24; 37.25
1097. Ezec 36.27
1098. Num 17.2
1099. 2 Cron 11.12 13 16; 15.9; 30.11 18
1100. Ezec 37.22 24
1101. Ezec 12.9; 24.19
1102. Zah 10.6
1103. Ezec 37.16 17
1104. Ezec 12.3
1105. Ezec 36.24
1106. Isa 11.13; Ier 3.18; 50.4; Osea 1.11
1107. Ezec 34.23 24; Ioan 10.16
1108. Ezec 36.25
1109. Ezec 36.25
1110. Ezec 36.28 29; Isa 40.11; Ier 23.5; 30.9; Ezec 34.23 24; Osea 3.5; Luca 1.32
1111. Ezec 37.22; Ioan 10.16
1112. Ezec 36.27
1113. Ezec 36.28
1114. Ezec 37.24; Ioan 12.34
1115. Isa 60.21; Ioel 3.20; Amos 9.15
1116. Ps 89.3; Isa 55.3; Ier 32.40; Ezec 34.25
1117. Ezec 36.10 37
1118. 2 Cor 6.16
1119. Lev 26.11 12; Ezec 43.7; Ioan 1.14
1120. Ezec 11.20; 14.11; 36.28
1121. Ezec 36.23
1122. Ezec 20.12
1123. Ezec 39.1
1124. Ezec 35.2 3
1125. Apoc 20.8
1126. Ezec 32.26
1127. 2 Împ 19.28; Ezec 29.4; 39.2
1128. Ezec 23.12
1129. Gen 10.2
1130. Ezec 27.14
1131. Isa 8.9 10; Ier 46.3 4 14; 51.12
1132. Gen 49.1; Deut 4.30; Ezec 38.16
1133. Isa 29.6
1134. Ezec 38.12; Ezec 34.13
1135. Ezec 36.1 4 8
1136. Ier 23.6; Ezec 28.26; 34.25 28; 38.11
1137. Isa 28.2
1138. Ier 4.13; Ezec 38.16
1139. Ier 49.31
1140. Ezec 38.8
1141. Ezec 36.34 35
1142. Ezec 38.8
1143. Ezec 27.22 23
1144. Ezec 27.15 20
1145. Ezec 27.12
1146. Ezec 19.3 5
1147. Isa 4.1
1148. Ezec 38.8
1149. Ezec 39.2
1150. Ezec 38.6
1151. Ezec 38.9
1152. Ezec 38.8
1153. Exod 14.4; Ezec 36.23; 39.21
1154. Ezec 36.5 6; 39.25
1155. Ps 89.46
1156. Hag 2.6 7; Apoc 16.18
1157. Osea 4.3
1158. Ier 4.24; Naum 1.5 6
1159. Ps 105.16
1160. Ezec 14.17
1161. Iuda 7.22; 1 Sam 14.20; 2 Cron 20.23
1162. Isa 66.16; Ier 25.31
1163. Ezec 5.17
1164. Ps 11.6; Isa 29.6; 30.30
1165. Ezec 13.11; Apoc 16.21
1166. Ezec 36.23
1167. Ps 9.16; Ezec 37.28; 39.7; 38.16
1168. Ezec 38.2 3
1169. Ezec 38.15
1170. Ezec 38.21; 39.17
1171. Ezec 33.27
1172. Ezec 38.22; Amos 1.4
1173. Ps 72.10
1174. Ezec 39.22
1175. Lev 18.21; Ezec 20.39
1176. Ezec 38.16 23
1177. Apoc 16.17; 21.6
1178. Ezec 38.17
1179. Isa 14.2
1180. Deut 21.23; Ezec 39.14 16
1181. Ezec 28.22
1182. Ezec 39.12
1183. Ezec 39.12
1184. Apoc 19.17
1185. Isa 18.6; 34.6; Ier 12.9; Țef 1.7
1186. Ezec 39.4
1187. Apoc 19.18
1188. Deut 32.14; Ps 22.12
1189. Ps 76.6; Ezec 38.4
1190. Apoc 19.18
1191. Ezec 38.16 23
1192. Exod 7.4
1193. Ezec 39.7 28
1194. Ezec 36.18-20 23
1195. Deut 31.17; Isa 59.2; Lev 26.25
1196. Ezec 36.19
1197. Ier 30.3 18; Ezec 34.13; 36.24
1198. Ezec 20.40; Osea 1.11
1199. Dan 9.16
1200. Lev 26.5 6
1201. Ezec 28.25 26
1202. Ezec 36.23 24; 38.16
1203. Ezec 34.30; 39.22
1204. Isa 54.8
1205. Ioel 2.28; Zah 12.10; Fapte 2.17
1206. Ezec 33.21
1207. Ezec 1.3
1208. Ezec 8.3
1209. Apoc 21.10
1210. Ezec 1.7; Dan 10.6
1211. Ezec 47.3
1212. Apoc 11.1; 21.15
1213. Ezec 44.5
1214. Ezec 43.10
1215. Ezec 42.20
1216. 1 Împ 6.4
1217. Apoc 11.2
1218. 1 Împ 6.5
1219. Ezec 45.5
1220. Ezec 40.21 25 33 36
1221. Lev 4.2 3
1222. Lev 5.6; 6.6; 7.1
1223. 1 Cron 6.31
1224. Lev 8.35; Num 3.27 28 32 38; 18.5; 1 Cron 9.23; 2 Cron 13.11; Ps 134.1
1225. Num 18.5; Ezec 44.15
1226. 1 Împ 2.35; Ezec 43.19; 44.15 16
1227. 1 Împ 6.3
1228. 1 Împ 7.21
1229. 1 Împ 6.20; 2 Cron 3.8
1230. 1 Împ 6.5 6
1231. 1 Împ 6.8
1232. Ezec 40.5
1233. Ezec 40.16; 41.26
1234. 1 Împ 6.29
1235. Ezec 1.10
1236. Exod 30.1
1237. Ezec 44.16; Mal 1.7 12
1238. Exod 30.8
1239. 1 Împ 6.31-35
1240. Ezec 40.16; 41.16
1241. Ezec 41.12 15
1242. Ezec 41.16
1243. Ezec 42.4
1244. Lev 6.16 26; 24.9
1245. Lev 2.3 10; 6.14 17 25 29; 7.1; 10.13 14; Num 18.9 10
1246. Ezec 44.19
1247. Ezec 40.5
1248. Ezec 45.2
1249. Ezec 10.19; 44.1; 46.1
1250. Ezec 11.23
1251. Ezec 1.24; Apoc 1.15; 14.2; 19.1 6
1252. Ezec 10.4; Apoc 18.1
1253. Ezec 1.4 28; 8.4
1254. Ier 1.10
1255. Ezec 1.3; 3.23
1256. Ezec 10.19; 44.2
1257. Ezec 3.12 14; 8.3; 1 Împ 8.10 11; Ezec 44.4
1258. Ezec 40.3
1259. Ps 99.1
1260. 1 Cron 28.2; Ps 99.5
1261. Exod 29.45; Ps 68.16; 132.14; Ioel 3.17; Ioan 1.14; 6.16
1262. Ezec 39.7
1263. Lev 26.30; Ier 16.18
1264. 2 Împ 16.14; 21.4 5 7; Ezec 8.3; 23.39; 44.7
1265. Ezec 43.7
1266. Ezec 43.7
1267. Ezec 40.4
1268. Ezec 40.2
1269. Ezec 40.5; 41.8
1270. Exod 20.26
1271. Lev 1.5
1272. Ezec 44.15
1273. Exod 29.10 12; Lev 8.14 15; Ezec 45.18 19
1274. Exod 29.14
1275. Evr 13.11
1276. Lev 2.13
1277. Exod 29.35 36; Lev 8.23
1278. Lev 9.1
1279. Iov 42.8; Ezec 20.40 41; Rom 12.1; 1 Pet 2.5
1280. Ezec 43.1
1281. Ezec 43.4
1282. Gen 31.54; 1 Cor 10.18
1283. Ezec 46.2 8
1284. Ezec 3.23; 43.5
1285. Ezec 1.28
1286. Ezec 40.4
1287. Ezec 2.5
1288. Ezec 45.9; 1 Pet 4.3
1289. Ezec 43.8; 44.9; Fapte 21.28
1290. Lev 22.25
1291. Lev 26.41; Deut 10.16; Fapte 7.51
1292. Lev 21.6 8 17 21
1293. Lev 3.16; 17.11
1294. Lev 22.2
1295. Ezec 44.7
1296. 2 Împ 23.8; 2 Cron 29.4 5; Ezec 48.11
1297. 1 Cron 26.1
1298. 2 Cron 29.34
1299. Num 16.9
1300. Isa 9.16; Mal 2.8
1301. Ps 106.26
1302. Num 18.3; 2 Împ 23.9
1303. Ezec 32.30; 36.7
1304. Num 18.4; 1 Cron 23.28 32
1305. Ezec 40.46; 43.19
1306. 1 Sam 2.35
1307. Ezec 44.10
1308. Deut 10.8
1309. Ezec 44.7
1310. Ezec 41.22
1311. Exod 28.39 40 43; 39.27 28
1312. Exod 28.40 42; 39.28
1313. Ezec 42.14; 46.20; Exod 29.37; 30.29; Lev 6.27; Mat 23.17 19
1314. Lev 21.5
1315. Lev 10.9
1316. Lev 21.7 13 14
1317. Lev 10.10 11; Ezec 22.26; Mal 2.7
1318. Deut 17.8; 2 Cron 19.8 10
1319. Ezec 22.26
1320. Lev 21.1
1321. Num 6.10; 19.11
1322. Ezec 44.17
1323. Lev 4.3
1324. Num 18.20; Deut 10.9; 18.1 2; Ios 13.14 33
1325. Lev 6.18 29; 7.6
1326. Lev 27.21 28; Num 18.14
1327. Exod 13.2; 22.29 30; 23.19; Num 3.13; 18.12 13
1328. Num 15.20; Neem 10.37
1329. Prov 3.9 10; Mal 3.10
1330. Exod 22.31; Lev 22.8
1331. Ezec 47.22
1332. Ezec 48.8
1333. Ezec 42.20
1334. Ezec 48.10
1335. Ezec 45.1; Ezec 48.10
1336. Ezec 48.13
1337. Ezec 40.17
1338. Ezec 48.15
1339. Ezec 48.21
1340. Ier 22.17; Ezec 22.27; 46.18
1341. Ezec 44.6
1342. Ier 22.3
1343. Lev 19.35 36; Prov 11.1
1344. Exod 30.13; Lev 27.25; Num 3.47
1345. Lev 1.4
1346. Lev 16.16
1347. Ezec 43.20
1348. Lev 4.27
1349. Exod 12.18; Lev 23.5 6; Num 9.2 3; 28.16 17; Deut 16.1
1350. Lev 4.14
1351. Lev 23.8
1352. Num 28.15 22 30; 29.5
1353. Ezec 46.5 7
1354. Lev 23.34; Num 29.12; Deut 16.13
1355. Ezec 44.3; 46.8
1356. Ezec 45.17
1357. Ezec 45.24; 46.7 11
1358. Ezec 46.2
1359. Exod 23.14-17; Deut 16.16
1360. Ezec 46.5
1361. Ezec 44.3; 46.2
1362. Exod 29.38; Num 28.3
1363. Lev 25.10
1364. Ezec 45.8
1365. 2 Cron 35.13
1366. Lev 2.4 5 7
1367. Ezec 44.19
1368. Ezec 46.20
1369. Ioel 3.18; Zah 13.1; 14.8; Apoc 22.1
1370. Ezec 40.3
1371. Ezec 47.12; Apoc 22.2
1372. Num 34.6; Ios 23.4; Ezec 48.28
1373. Ezec 47.7
1374. Iov 8.16; Ps 1.3; Ier 17.8
1375. Apoc 22.2
1376. Gen 48.5; 1 Cron 5.1; Ezec 48.4 5
1377. Gen 12.7; 13.15; 15.7; 17.8; 26.3; 28.13; Ezec 20.5 6 28 42
1378. Ezec 48.29
1379. Ezec 48.1
1380. Num 34.8
1381. Num 34.8
1382. 2 Sam 8.8
1383. Num 34.9; Ezec 48.1
1384. Num 20.13; Deut 32.51; Ps 81.7; Ezec 48.28
1385. Efes 3.6; Apoc 7.9 10
1386. Rom 10.12; Gal 3.28; Col 3.11
1387. Ezec 47.15
1388. Ezec 45.1-6
1389. Ezec 44.15
1390. Ezec 44.10
1391. Exod 22.29; Lev 27.10 28 33
1392. Ezec 45.6
1393. Ezec 42.20
1394. Ezec 45.6
1395. Ezec 45.7
1396. Ezec 48.8 10
1397. Ezec 47.19
1398. Ezec 47.14 21 22
1399. Apoc 21.12
1400. Ier 33.16
1401. Ier 3.17; Ioel 3.21; Zah 2.10; Apoc 21.3; 22.3