Iar bobârnac internațional

Gazeta poporului, an I, 1895, nr. 240, 25 noiembrie/7 decembrie, p. 1. Nesemnat.
12154Iar bobârnac internaționalIon Luca Caragiale

Sub titlul Un bobîrnac internațional, am publicat ieri o depeșă din Pesta, prin care se spune ca oficiosul Budapester Correspondenz dezminte pretenția d-lui A. Lahovary, exprimată la Orfeu, în întrunire publică, cum că grație d-sale ar fi fost grațiați condamnații de la Cluj.

Numaidecît s-a dat acestor rînduri următoarele răspun­suri.

Întîiul, din partea Epocii. Iată ce zice organul sarcastic:

„Ca o mică răsplată a serviciilor aduse de d. Dim. Sturdza guvernului unguresc, Budapester Correspondenz din Pesta dezminte azi știrea ziarului Timpul, după care d. Al. Lahovary ar fi zis în întrunirea de la Orfeu că d-sale se datorește grațierea românilor condamnați în procesul Memorandumului.

Ziarul oficios unguresc ar fi trebuit să știe că d. Lahovary a zis la întrunirea de la Orfeu că grațierea românilor se datorește înțelepciunii și atitudinii corecte a guvernului conservator – nu d-sale personal!”

Al doilea răspuns îl dă grava l'Independance Roumaine:

Agenția română ne comunică o depeșă din Pesta, care acuză pe d. AI. Lahovary, fost ministru al afacerilor străine, că a voit, cu scop de reclamă electorală, să exploateze grațierea condamnatilor de la Cluj.

Aceasta este o simplă manoperă electorală din partea guvernului, asupra căreia vom avea ocazia să revenim. Spu­nem deocamdată că d. Al. Lahovary nu a pronunțat cu­vintele ce i le atribuie depeșa, și că dupa faimoasele declarațiuni făcute la Iași, d. Dim. Sturdza nu face cuminte să ridice o discuție asupra chestiei române”.

Care va să zică – d. Lahovary nu a spus cele ce i se atribuie? nu și-a atribuit d-sale meritul grațierii de care e vorba?

Dar Timpul? Să vedem ce ne-a spus Timpul a doua zi după întrunirea de la Orfeu, din 12 noiembrie.

Reproducem după organul personal al fostului ministru de externe, următorul pasaj din discursul stenografiat al acestuia:

„... noi de cîte ori am putut face cu mare demnitate un bine românilor din Transilvania, l-am făcut, și sunt fericit, că cel din urmă act al meu, la ministerul de externe, a fost grațierea românilor, pe cari minciunile colectiviștilor îi duseseră la pușcărie (Aplauze repetate)”.

Care va să zică, d. Al. Lahovary a zis; căci așa zice c-a zis, prin organul d-sale personal; însă alte două organe con­servatoare zic că d-sa n-a zis...

Asta e curat vorba jidanului: „Las'să zică el!”

Dumnezeu să înțeleagă pe diplomații conservatori, că ei nu se înțeleg deloc.