Istoria fondărei orașului București/Capitolul 11

 

Despre comersanți și comerț. În piața Capitalei se aflau mai mulți bancheri onorabili, atât din străini, cât și din pământeni, ca: Hagi Moscu, Pondichi, Temelie, Polizache, Sachelarie, Spiru Gazoti, Pencovici, Algiu, Cociu, Băltărețu, Hilel, Vlasto, Jipaliotu, Privilegio, Andrei Papazoglu — părintele meu —, baronul Meitani, Halfon și Hagi Ianuș; dintre zarafi: Nedelcovici, S. Coen, Stoianovici, Hagi Tudorache și Hagi Pândele; apoi: marchitani, brașoveni, lipscani, ciaprazari, căldărari, lumânărari, cavafi, cojocari groși și subțiri, plăpumari, cizmari, pantofari, fierari, căciulari, abagii, dogari, ișlicari, cum și alți speculanți români. Onoarea acestor comersanți români a fost constatată adesea în toate piețele Europei.

Toate mărfurile de manufactură europeană și orientală se aflau cu abundență în piețele Capitalei, mașinării și orice obiecte artistice. De două ori pe săptămână, marțea și vinerea, se fac târguri de vite mari: cai, boi, bivoli, toate de diferite calități și rase, în Câmpia Moșilor, ce-i zice și la Obor, despărțirea [sectorul] culoarei de Negru. Acolo se vând: fânuri, orzuri, mei, porumb, paie, grâu. În Capitală sunt deosebite piețe, în centrul târgului, la biserica Sf. Gheorghe Nou și la gura pieții Sf. Anton; la piața Amzii; la piața Șuțu; Dobroteasa și Sf. Vineri, în care se vând la cele dintâi, manufacturile românești cele brute, precum: rogojini, papure, coșuri, donițe, hârdaie, scaune de lemn, scări, roabe, olării, funii de tei, fierării și alte trebuincioase pentru menajul casnic și locuitorii din țară. Acestea sunt lucrate de săteni, atât în partea cea munteană, cât și în partea cea dunăreană; asemenea și fierăriile, curelăriile, păturile, ștreangurile și lăzile aduse din Brașov.

Industria pământeană a fost în vigoarea ei în timpurile trecute până astăzi, când este cu totul căzută și părăsită. În piața cea de a doua sunt numai precupeți și zarzavagii, căci industriașii sunt nemți, unguri și o mulțime de ovrei, cari au înăbușit industria pământeană. Românii au năvălit cu cereri de posturi și alții s-au făcut cărăuși, căruțași, iaurgii și precupeți. Sculptorii de marmoră, mașine de cărămidari, curățitori de haine, argintari, frezeri, poleitori, giuvaergii, ceasornicari, săpători, tâmplari, strungari, vopsitori, lampagii, hăinari, clopotari, pălărieri, mănușari, clavieriști, legători de cărți și curelari sunt numaistrăini.