Noaptea de mai (Iosif)

Noaptea de mai
de Ștefan Octavian Iosif


Plăsmuiri din basme
M-au împresurat?
Aripi de fantasme
Poate-au scuturat

Aur peste ele?
Cine dete, oare,
Strai de sărbătoare
Gândurilor mele?

Stau încremenit —
Parcă niciodată
N-am mai pomenit
Noapte-așa-nstelată,

Floare de cireș
Mai strălucitoare,
Tril mai fără greș,
De privighetoare!
Luna iese-acum

Și-n albastra noapte
Ninge-argint pe drum,
Umple tot de șoapte;

Adâncite-n vis
Florile grădinii,
Gingașul narcis,
Iasomia, crinii,
Trandafirii-nvolți,

Sub catapeteasma
Uriașei bolți,
Își unesc mireasma;
Taine din povești

Murmură-n fântână...
Unde zăbovești,
Dulcea mea stăpână?
Tremură de dor

Gândurile mele:
Nu te-nduri de ele
Tu, stăpâna lor,
Care-n orice floare

Pui un curcubeu —
Tu, surâzătoare
Rază-n plânsul meu?