Omul nopții

 

■ "Omu Nopții se arată șchiop și mare, înalt cu căput negru, lung și cu păr pe obraz. Îi tare hâd" (P. Bilțiu, de la Marta Tămaș, 1996, în Izvorul fermecat, p. 173, t. 165).

■ "Omu Nopții sare într-un picior ca și iepurele când merge. Și umblă pe dealuri și pe păduri. Pe Fata Pădurii o ia și o pune pe foc. Îi face capătul. Nu-i bine să te întâlnești cu el. Dacă îl vezi, nu-i bine a zice către el nimic" (P Bilțiu, de la Ioan Ivănciuc, 54 ani, Cornești - Marmaureș, 1995, în Izvorul…, p. 173, t. 166).

■ "Tată-meu o fo’ pribeag mare, șî venea la el Fata Pădurii șî trecea șî să ducea. După ceea o zinit Omu Nopțî. Da o-ntrebat:
– Na-i văzut pă Ileana Sân-Ziana?
Da’ zice pribeagu că n-o văzut-o. Omu Nopții zicea că <eu mă duc după ea să o găsăsc>.
Dară, să ducea după ea
Șî o găsea,
Țâțele i le tăia,
Pădurea după ea zdera
Și tătă că o rupea".
(T. Papahagi, de la Ileana Codrea (Fundeasa), 41 ani, Vadul Izei - Maramureș, 1922, în Graiul…, 1925, t. DII).