tul sănătos, pe care l-a dat acum vreo douăzeci de ani un om cu o cultură superioară, cunoscător desăvârșit al literaturilor clasice și el însuși un scriitor de mâna întâi, Odobescu. Scriind pentru cei de astăzi, am folosit limba de astăzi. Am ales o limbă, în care n’am dat drumul decât la câteva neologisme pe cari le întrebuințează însă literatura cea bună. De arhaisme de asemenea ne-am ferit; întrebuințate în mare număr, strică mai totdeauna: dau stilului o înfățișare zbârlită și țepoasă și, fiindcă mare parte din ele sunt căzute în uitare, îngreuie înțelesul. Numai când sunt puține și bine alese, cernute cu scumpătate prin sita cea mai deasă a limbei, atunci prind și dau întradevăr stilului o melancolică culoare de toamnă, o duioasă mireazmă de busuioc.
Fiindcă această ediție se indreaptă în primul rând cătră tinerimea școlară, am ales textul întrebuințat astăzi mai în toate școlile noastre și care e întradevăr de-o rară scrupulozitate critică, de-o bogăție fără seamăn în adnotații și explicări de tot felul: al d-lui Jules Duvaux, tipărit la Ch. Delagrave. Acole unde înțelesul era controversat, am urmat îndeobște părerea adnotatorului; unde ne-am abătut însă dela explicația dată de d-sa, am arătat-o în note.
Pentruca această admirabilă operă a marelui scriitor latin să poată însă pătrunde și’n publicul cel mare, care nu trebue ținut departe de aceste lucrări și hrănit numai cu autori moderni — adesea de mâna a treia — am făcut tot ce ne-a stat prin putință ca frumoasa epopee a poetului din Mantua să fie înțeleasă și gustată de toți. Intru acest scop am pus în fruntea cărții trei articole, dintre cari unul — Religia și Patria la cei vechi — după admirabila carte a lui Fustel de Coulanges, La Cité Antique, iar celalt — Războiul Troiei — după Seignobos. Mulțumită acestora și cititorul, care n’a făcut studii clasice, va avea la îndămână elementele trebuitoare, spre a-și lămuri ceeace-i poate fi mai străin în această epopee: concepțiile religioase ale celor vechi, atât de deosebite de ale noastre, cu deprinderile ce decurg din ele, cum și legătura dintre faptele povestite in Eneida cu cele din Iliada. Pe lângă asta, am dat în note toate lămuririle trebui-
