Poezii deosebite sau cântece de lume/Cum nu socotești vr-o dată

 

Cum nu socotești vr-o dată
Că ești și judecată.
Carea-n treabă pă ori cine,
De a făcut rău, sau bine.
Și gândind la răsplătire,
Să-și vii singură-n simsire.
Și să lași atâta rele,
Care faci inimii mele,
De gândești că n-o să-ți vie,
Câte mi le faci tu mie,
Vei vedea vr-o dinioară
Cât de mult o să te doară,
Ale mele toate zise,
Ce le numeri tot drept vise,
Și drept basne așa nume,
Ai greală, lasă glume,
Și înțelege, te deșteaptă,
Că judecata t-așteaptă,
Unde n-or să fie jocuri,
Câte-mi dai dureri și focuri,
Vrei să dai răspuns la toate,
Câte una când l-oi scoate,
Arătând din ce pricină,
Mai căznit ne având vină,
De aceia de-țe teamă,
De dreptate bagă seamă,
Nu vărsa în zadar sânge
Ce atunci te poate plânge,
Ci îți vin-o în simțire
Și cunoaște că din fire,
Nu poți face strâmbătate
Unde vezi numai dreptate.