Tăcerea

 

Sunt unele calități — esențe neîntrupate,
Ce au o dublă viață, creată după tipul
Acelei entități geamăn înfiripate,
Ce iese din materie — și din lumină — cu chipul
Văzut: solid și umbră. E o dublă Tăcere
A corpului și-a sufletului, a țărmului și-a mării.
Una-n locuri ascunse crește într-o adiere
A ierbii cu fir fraged; pe ea știința visării
Legendele în lacrămi, omenești afectări, (și tu o poți afla)
O fac fără primejdie: se cheamă «Nimic altceva».
Ea e tăcerca-întrupată. De ea nu ai a te teme!
Nicio putere nefastă nu poartă în ea anume;
Dar dacă te paște soarta (fir tors înainte de vreme)
Să întâlnești umbra ei (elfă ce n-are nume
Și cutreeră locuri unde pășește foarte
Rar un picior de om), gătește-te de moarte.

1840.