Biblia(Biblia de la București)/Testamentul Vechi/Iisus Navi

 

CAP 1

Domnul întăreaște pe Iisus Navi în chemarea sa.

1. Și fu după moartea lui Moisi, robul Domnului, și zise Domnul lui Iisus, feciorul lui Navi, slugii lui Moisi, zicând:

2. „Moisi, sluga mea, au murit. Dirept aceaea, sculându-te, treci Iordanul tu și tot nărodul acesta, la pământul carele eu dau lor.

3. Tot locul pre carele veț sui cu urma picioarelor voastre, voao vă-l voiu da pre dânsul, în ce chip am grăit lui Moisi:

4. Pustiiul și Andilivanul, până la râul cel mare, râul Efrathului, și până la marea cea de apoi, despre apusul soarelui, vor fi hotarăle voastre.

5. Și nu va sta om împotrivă înaintea voastră, în toate zilele vieții tale, și în ce chip eram cu Moisi, așa voiu fi și cu tine, și nu te voiu lăsa, nici te voiu treace cu vedearea.

6. Întăreaște-te și te vitejaște, pentru că tu vei împărți nărodului acestuia pământul carele am jurat părinților voștri să le dau lor.

7. Întăreaște-te dară, și te vitejaște foarte, să păzești și să faci după cum au poruncit Moisi, sluga mea, și să nu te abați de la ei în direapta au în stânga, pentru ca să pricepi întru toate carele vei face.

8. Și nu să va lipsi Cartea legii aceștiia den rostul tău, și vei cugeta întru dânsa ziua și noaptea, pentru ca să pricepi să faci toate ceale scrise, căci atuncea te vei îndirepta, și vei îndirepta căile tale, și atuncea vei priceape.

9. Iată că-ț poruncescu ție: Întăreaște-te și te vitejaște, să nu te spământezi, nici să te spari, căce cu tine e Domnul Dumnezăul tău la toate, ori unde vei mearge“.

10. Și au poruncit Iisus cărturarilor nărodului, zicând:

11. „Întrați pren mijlocul taberei nărodului și porunciț nărodului, zicând: ‘Gătiț de mâncat, că, încă trei zile, voi veți treace Iordanul acesta, întrându să apucaț pământul carele Domnul Dumnezăul vostru dă voao’“

12. Și lui Ruvin, și lui Gad, și la jumătate de feliul lui Manasii, zise Iisus:

13. „Aduceți-vă aminte de cuvântul Domnului, carele au poruncit voao Moisi, robul Domnului, zicând: ‘Domnul Dumnezăul vostru v’au odihnit pre voi și v’au dat voao pământul acesta’.

14. Fămeile voastre și copiii voștri și dobitoacele voastre lăcuiască în pământul care au dat voao, iară voi veț treace sprinteni mai înainte decât frații voștri, tot cela ce poate, și vă veț bate împreună cu ei

15. Până unde va odihni Domnul Dumnezeul vostru pre frații voștri, ca și pre voi, și vor moșteni și aceștea pământul carele Domnul Dumnezeul nostru dă lor și veț mearge fieștecarele la moștenirea lui care au dat voao Moisi decindea de Iordan, despre răsarita soarelui“.

16. Și răspunzându lui Iisus, ziseră: „Toate câte vei porunci noao vom face și la tot locul unde ne vei trimite pre noi vom mearge.

17. După toate câte am ascultat pre Moisi, vom asculta pre tine, numai fie Domnul Dumnezeul nostru împreună cu tine, în ce chip era cu Moisi.

18. Iară omul carele nu te va asculta și carele nu va auzi cuvintele tale după cum vei porunci lui, să moară, numai întăreaște-te și te vitejaște“.

CAP 2

Iscoadele lui Iisus Navi scapă la Raav.

1. Și au trimis Iisus, feciorul lui Navi, de la Sattin doi tineri să iscodească, zicându: „Suiți-vă și vedeți pământul și pre Ieriho!“ Și mergându cei doi tineri, veniră la Ieriho și întrară la casă de fămeaie curvă, căriia numele Raav, și odihniră acolo.

2. Și să spuse împăratului de Ieriho: „Iată, oamenii au întrat aicea dentru fiii lui Israil ca să să iscodească pământul“.

3. Și au tremis împăratul Ierihonului și au zis cătră Raav zicându: „Scoate pre oamenii pre ceia ce au întrat în casa ta noaptea, pentru căci au venit să iscodească pământul“.

4. Și luând muiarea pre cei doi oameni, au ascunsu pre ei, și zise cătră ei zicând: „Întrat-au la mine oameni și nu știu de unde era.

5. Și când să închidea poarta la întunearec, oamenii au ieșit; nu știu unde s’au dus, goniți dupre dânșii de-i veți ajunge pre ei“.

6. Și ea sui pre ei în podul casii și i-au ascunsu pre ei în znopi de in gătit ei deasupra casii.

7. Și oamenii goniră dupe dânșii calea ceaea despre Iordan, pre la trecători, și poarta s’au închis. Și fu după ce au ieșit ceia ce goniia după dânșii,

8. Și ei mai înainte decât a dormi ei, și ea s’au suit cătră ei deasupra casii

9. Și zise cătră ei: „Știu cum au dat Domnul pământul voao, pentru căci au căzut frica voastră pre noi, și au căzut toți ceia ce lăcuiescu pământul de cătră voi,

10. Pentru că am auzit cum au uscat Domnul Dumnăzău Marea Roșie de cătră fața voastră când ieșiiați de la pământul Eghipetului și câte ați făcut la cei doi împărați ai amoreilor carii era decindea de Iordan, lui Sion și lui Og, pre carii i-ați surpat de tot pre ei.

11. Și auzind noi, ne-am turburat cu inima noastră și n’au mai stătut încă duhul în nice unul de cătră fața voastră, căci Domnul Dumnezăul vostru – Dumnezău în ceriu sus și pre pământ jos.

12. Și acum jurați mie pre Domnul Dumnezău, căci eu fac voao milă, și să faciți și voi milă întru casa tătâni-mieu, și dați mie semnu adevărat

13. Și prindeți vie pre casa tătâni-meu, și pre mumă-mea, și pre frații miei, și pre surorile meale, și toate câte au ei, și scoateți sufletul mieu dentru moarte“.

14. Și ziseră ei oamenii: „Sufletul nostru – pentru voi la moarte“. Și ea zise: „Și va fi după ce va da Domnul voao cetatea, faciți cătră mine milă și adevăr“.

15. Și i-au slobozit pre ei cu o fune pre fereastră, căci casa ei era la zidu și în zidu ea lăcuia,

16. Și zise lor: „La munte meargeți, pentru ca să nu vă întimpine pre voi ceia ce gonescu, și vă veți ascunde acolo trei zile până să vor întoarce ceia ce gonescu după voi, și după aceaea vă veți duce la calea voastră“.

17. Și zise cătră ea oamenii: „Nevinovați sântem cu acest jurământ al tău.

18. Iată, noi vom întra la o parte a cetății, și vei pune semnul, funișoara cea roșie aceasta vei lega la fereastră, pren carea ne-ai pogorât pre noi prentr’însa, iară pre tată-tău și pre mumă-ta și pre frații tăi și toată casa tătâni-tău să-i aduni pre dânșii la casa ta.

19. Și va fi tot carele va ieși afară den ușa casii tale, vinovat va fi singuru-ș, iară noi – curați cu jurământul tău acesta; iară câți vor fi împreună cu tine în casa ta, noi vinovați vom fi de să va atinge mână de el.

20. Iară de ne va năpăstui pre noi cineva și va descoperi cuvintele noastre aceastea, vom fi nevinovați jurământului tău acestuia cu carele ne-ai jurat pre noi“.

21. Și zise lor: „După cuvântul vostru, așa să fie!“ Și i-au trimis pre ei și s’au dus, și au legat semnul cel roșu la fereastră.

22. Și au mers și au venit la munte și au așteptat acolo trei zile până s’au întors ceia ce goniia, și au cercat ceia ce goniia toate căile, și n’au aflat.

23. Și s’au întors cei doi tineri și s’au pogorât den munte și au trecut la Iisus, fiiul lui Navi, și au povestit lui câte li s’au întâmplat lor.

24. Și zisără cătră Iisus că: „Au dat Domnul Dumnezăul nostru tot pământul în mâna noastră și s’au spământat tot cela ce lăcuiaște pământul acela de cătră noi“.

CAP 3

Trecerea Iordanului.

1. Și să mânecă Iisus dimeneața și să rădicară de la Sattin și veniră până la Iordan, el și toți fiii lui Israil, și au poposit acolo mai înainte de trecut.

2. Și fu după trei zile, au trecut cărturarii pren tabără

3. Și au poruncit norodului, zicând: „Când veți vedea chivotul făgăduinții Domnului Dumnezăului vostru și pe preoții voștri și pre leviți rădicând pre el, să vă rădicați den locurile voastre și veți mearge după dânsul.

4. Însă departe să fie întru mijlocul vostru și al lui, câtu doao mii de coți să stați, să nu vă apropiați de el, pentru ca să știți calea care meargeți pre ea, pentru căci n’ați mers calea de ieri și de alaltaieri“.

5. Și zise Iisus norodului: „Curățiți-vă de mâine, căci mâine va face Domnul întru voi minuni“.

6. Și zise Iisus preoților: „Rădicați chivotul făgăduinții Domnului și meargeți înaintea norodului!“ Și au rădicat preoții chivotul făgăduinții Domnului și mergea înaintea nărodului.

7. Și zise Domnul cătră Iisus: „În ziua aceasta încep a te înălța pre tine denaintea a toți fiii lui Israil, pentru ca să cunoască cum, în ce chip eram cu Moisi, așa voiu fi și cu tine.

8. Și porunceaște preoților celora ce rădică chivotul făgăduinții, zicând: ‘După ce veți întra pre o parte de apa Iordanului, și în Iordan veț sta’“.

9. Și zise Iisus fiilor Israil: „Apropiați-vă aicea și ascultaț cuvântul Domnului Dumnezeului vostru.

10. Întru aceasta veț cunoaște căci Domnul viu între voi și surpându va surpa de cătră fața voastră pre hananeu și pre heteu și pre ferezeu și pre eveu și pre ghergheseu și pre amoreu și pre evuseu.

11. Iată, chivotul făgăduinței Domnului a tot pământul treace Iordanul.

12. Aleageți-vă voao doisprăzeace oameni dentru fiii lui Israil, unul den fieștecare feliu.

13. Și va fi după ce vor sta pe picioarele preoților cărora rădică chivotul făgăduinții Domnului a tot pământul în apa Iordanului, apa Iordanului va lipsi, iară apa cea ce pogoară va sta“.

14. Și fu după ce s’au rădicat nărodul den lăcașurile lor ca să treacă Iordanul, iară preoții au rădicat chivotul făgăduinței Domnului mai înainte decât nărodul.

15. Și deaca întrară preoții ceia ce rădica chivotul făgăduinței Domnului în Iordan, și picioarele preoților celora ce rădica chivotul făgăduinței Domnului s’au muiat la partea apei Iordanului, iară Iordanul să împlea pre toată matca lui ca în zilele seacerii grâului.

16. Și statură apele ceale ce cura den sus, stătură o închegare, fiind depărtate foarte, foarte, de la Adami cetatea până la partea de la Cariathiarim, iară ceaea ce să pogorâia s’au pogorât la Marea Araviei, Marea Sărilor, până s’au fârșit de tot.

17. Și nărodul sta împotriva Ierihonului, și stătură preoții ceia ce rădica chivotul făgăduinței Domnului pre uscat în mijlocul Iordanului, și toț fiii lui Israil trecea pre uscat până au săvârșit tot nărodul trecând Iordanul.

CAP 4

Pietri de amintire pentru trecerea Iordanului.

1. Și de vreame ce au săvârșit tot nărodul trecând Iordanul, zise Domnul lui Iisus zicând:

2. „Ia oameni doisprăzeace den nărodu, câte un om den tot neamul,

3. Și porunceaște lor, zicându: ‘Luaț voao den mijlocul Iordanului, gata doaosprăzeace pietri, și pre aceastea aducându-le împreună cu voi sânguri, veț pune pre eale în locul taberei voastre unde veț tăbărî acolo noaptea’“.

4. Și chemându Iisus doisprăzeace oameni den cei slăviț den fiii lui Israil, câte unul den fieștecare fealiu, zise lor:

5. „Aduceți înaintea mea înaintea feații Domnului, în mijlocul Iordanului, și, luându, să rădice de acolo câte o piatră fieștecarele pre umerele sale, după numărul neamurilor fiilor lui Israil,

6. Pentru ca să fie voao aceastea întru sămnu zicându pururea ca, când te va întreba feciorul tău mâine, zicând: ‘Ce sânt aceastea pietri noao?’,

7. Și tu vei arăta fiiului tău, zicând: ‘Căci au lipsit râul Iordanului de cătră fața chivotului făgăduinței Domnului a tot pământul, cându trecea pre el, și săcă apa Iordanului’. Și vor fi voao pietrile aceastea pomenire fiilor lui Israil până în veaci“.

8. Și au făcut așa fiii lui Israil, în ce chip au poruncit Domnul lui Iisus, și luându doaosprăzeace pietri den mijlocul Iordanului, în ce chip au poruncit Domnul lui Iisus la săvârșitul treacerei fiilor lui Israil, și au adus împreună cu ei la tabără și au pus pre ei acolo.

9. Și au pus Iisus și alte doaosprăzeace pietri în Iordanul acesta în locul ce s’au făcut cel de supt picioarele preoților celora ce rădica chivotul făgăduinței Domnului, și sânt acolo până în ziua de astăzi.

10. Și sta preoții ceia ce rădica chivotul făgăduinței Domnului în Iordan până au săvârșit Iisus toate câte au poruncit Domnul lui Iisus ca să spuie nărodului, după toate câte au poruncit Moisi lui Iisus, și grăbi nărodul și trecu.

11. Și fu după ce au săvârșit tot nărodul a treace, și trecu chivotul făgăduinței Domnului și preoții înaintea lor.

12. Și au trecut fiii lui Ruvin și fiii lui Gad și cei jumătate de neamul lui Manasii gătiț înaintea fiilor lui Israil, în ce chip au poruncit lor Moisi.

13. Patruzeci de mii sprintine de războiu au trecut înaintea Domnului la bătaie cătră cetatea Iereho.

14. În ziua aceaea au adaos Domnul pre Iisus înaintea a tot neamul lui Israil, și să temea de el cum să temea de Moisi câtă vreame trăiia.

15. Și zise Domnul lui Iisus zicând:

16. „Porunceaște preoților celora ce rădică chivotul făgăduinții mărturiei Domnului să iasă afară den Iordan“.

17. Și porunci Iisus preoților, zicând: „Ieșiți afară den Iordan“

18. Și fu după ce ieșiră preoții ceia ce rădica chivotul făgăduinții Domnului den mijlocul Iordanului și puseră picioarile pre uscat, și să porni apa Iordanului pre loc și mergea ca și ieri și alaltaieri pren toată matca.

19. Și norodul să sui den Iordan la al zeacelea zi al lunii cei dentâiu și s’au tăbărât fiii lui Israil la Galgala, despre o parte despre răsărita soarelui despre Ieriho.

20. Și ceale 12 pietri aceastea carele au luat de la Iordan le-au pus Iisus la Galgala

21. Și au zis cătră fiii lui Israil zicând: „Când vor întreba pe voi fiii voștri, zicând: ‘Ce sânt pietrile aceastea?’,

22. Veți povesti fiilor voștri că pre uscat au trecut Israil Iordanul,

23. Uscând Domnul Dumnezăul vostru apa Iordanului pre denaintea lor până ce au trecut, în ce chip au făcut Domnul Dumnezăul vostru Marea Roșie, pre carea au uscat-o Domnul Dumnăzăul vostru înaintea voastră până ce am trecut,

24. Pentru ca să conoască toate limbile pământului că putearea Domnului mare iaste și pentru ca voi să vă închinați Domnului Dumnezăului vostru în toată vreamea“.

CAP 5

Obrezuirea și serbarea Paștelor în pământul făgăduinții.

1. Și fu după ce au înțeles împărații amoreilor, carei era decindea de Iordan, și împărații finicii, carii era lângă mare, cum au săcat Domnul Dumnezău râul lui Iordan denaintea fiilor lui Israil când au trecut ei, și li să pogorâră cugetele lor și să cutremurară și nu era întru ei nici o înțelepciune de cătră fața fiilor lui Israil.

2. Iară supt aceasta vreame, zise Domnul lui Iisus: „Fă ție cuțite de piatră, den piatră colțurată, și, șăzând, obrezuiaște pre fiii lui Israil de al doilea rând“.

3. Și-ș făcu lui Iisus cuțite de piatră ascuțite la margine și au obrezuit pre fiii lui Israil la locul ce să cheamă Dealul Neobrezuiților-la-margine.

4. Iară în ce chip au curățit Iisus pre fiii lui Israil, câți oarecând s’au născut pre cale

5. Și câți oarecând au fost neobrezuiți den ceia ce au ieșit de la Eghipet, pre toți aceștea au obrezuit Iisus.

6. Pentru că 40 și 2 de ani s’au învârtit Israil în pustia Magdaritului, pentru aceaea neobrezuiți era cei mai mulți dentru dânșii, den cei de războiu, den ceia ce au ieșit den pământul Eghipetului, carei, neascultând poruncile Domnului Dumnezău, cărora au și orânduind Domnul lor ca să nu vază ei pământul carele au jurat Domnul părinților lor să dea noao pământ care cură lapte și miare.

7. Și pentru aceștea au pus la loc pre fiii lor pre carii Iisus i-au obrezuit, pentru că acoperiți era la margine, căci s’au născut ei pre cale, neobrezuiți.

8. Și obrezându-i-se toată limba, liniște avea acolo, șezând în tabără până s’au vindecat.

9. Și zise Domnul lui Iisus: „În ziua de astăzi am rădicat ponosul Eghipetului de la voi“. Și numi numele locului aceluia Galgala până în ziua de astăzi.

10. Și să tăbărâră fiii lui Israil la Galgala, și făcură fiii lui Israil Paștile în 14 zile a lunii, de cu sară, de cătră apusul Ieriho la câmpu.

11. Și au mâncat den grâul pământului a doua zi de Paște azime și noua.

12. În ziua aceasta lipsi mana a doua zi după ce au mâncat ei den grâul pământului și nu mai era fiilor lui Israil mană și au luat Țara Finicilor în anul acela.

13. Și fu când era Iisus la Ierihon, și căutând cu ochii lui văzu un om stând înaintea lui și sabia lui goală în mâna lui, și apropiindu-se Iisus, zise lui: „Al nostru ești, au dentru vrăjmaș?“

14. Iară cela zise lui: „Eu, mai marele voievod puterii Dompului, acuma am venit“. Și Iisus au căzut pre fața lui la pământ și să închină lui și zise: „Stăpâne, ce poruncești robului tău?“

15. Și zise voievodul Domnului cătră Iisus: „Dezleagă încălțămintea de la picioarele tale, pentru că locul pre carele tu stai preste el sfânt iaste“. Și făcu Iisus așa.

CAP 6

Cuprinderea și dărâmarea Ierihonului.

1. Și Ieriho, încuiată și întărită de cătră fața fiilor lui Izrail, și nimeni nu ieșiia dentr’însa, nice întra înlăuntru.

2. Și zise Domnul cătră Iisus: „Iată, eu dau ție supt mâna ta Ierihonul și pre împăratul ei care iaste într’însa, tare în vârtute.

3. Și încunjuraț cetatea toți oamenii de războiu împrejurul cetății o dată; așa să faceți 6 zile.

4. Și 7 preoți vor lua 7 buciune al lui Iovil înaintea chivotului, și în ziua a șaptea veț încunjura cetatea de 7 ori, și preoții vor buciuna cu buciunii,

5. Și va fi după ce veț trâmbița cu trâmbița lui Iovil, auzind voi glasul buciunului, să strige tot norodul și, strigând ei, vor cădea singure zidurile cetății și va întra tot nărodul cela ce s’au pornit, fieștecarele după față-ș, în cetate“.

6. Și întră Iisus, fiiul lui Navi, cătră preoți, și zise lor: „Luați chivotul făgăduinții și 7 preoți vor lua 7 buciune ale lui Iovil den fața chivotului Domnului“.

7. Și zise lor zicând: „Porunciț nărodului să umble premprejur și să încunjure cetatea și cei de războiu să meargă pe aproape, înarmaț, înaintea Domnului“.

8. Și fu după ce zise Iisus cătră norod: „Și 7 preoți având 7 trâmbițe sfinte să treacă așijdirea înaintea Domnului, meargă pe aproape și să trâmbițeaze tare, și chivotul făgăduinții Domnului meargă pre urmă,

9. Iară cei de războiu să meargă pe aproape înainte, și preoții trâmbițând cu buciunele, și cei den coada oștii denapoia chivotului făgăduinții Domnului, mergând și trâmbițând cu buciunele“,

10. Iară nărodului porunci Iisus, zicând: „Nu strigaț, nice să auză nime glasul vostru, nu va treace den rostul vostru cuvânt până la ziua ce el va porunci să strigați, și atuncea strigați“.

11. Și umblând împrejur chivotul făgăduinții lui Dumnezeu cetatea pemprejur, îndată să duse la tabără și rămase acolo.

12. Și în ziua a doua să sculă Iisus dimeneața și râdicară preoții chivotul făgăduinții Domnului.

13. Și cei 7 preoți carii purta ceale 7 trâmbițe mergea pe aproape înaintea Domnului, și preoții au trâmbițat cu trâmbițele; și ceaealaltă gloată toată și cei de războiu mergea după aceia, și ceaealaltă gloată, dendărătul chivotului făgăduinții Domnului, mergând și trâmbițând cu buciunele, și preoții au trâmbițat cu trâmbițele ceale de cornuri.

14. Și ceaealaltă gloată au încunjurat cetatea în ziua a doua pe aproape, și să duse iarăș la tabără; așa făcu în 6 zile.

15. Și fu în ziua a șaptea, să sculară foarte de demeneață și au încunjurat cetatea după judecata aceasta: de 7 ori numai în ziua aceaea au încunjurat cetatea de 7 ori.

16. Și fu la încunjurarea a șaptea, au trâmbițat preoții cu trâmbițele, și zise Iisus cătră fiii lui Israil: „Strigați, pentru că au dat voao Domnul cetatea.

17. Și va fi cetatea aceasta anathema, ea și toate câte sânt într’însa, Domnului puterilor, fără numai pre Raav curva să o cruțați, pre dânsa și toate câte sânt în casa ei, pentru căci au ascuns pre solii carii i-am trimis.

18. Iară voi feriți-vă foarte de anathema, pentru ca să nu vă aduceți aminte să luati voi den anathema, și veț face tabăra fiilor lui Israil anathema și ne veț surpa pre noi.

19. Și tot argintul și aurul și toată arama și hierul, sfânt va fi Domnului, la visteria Domnului se va aduce înlăuntru“.

20. Și chiuiră norodul și trâmbițară cu trâmbițele preoții, și deca auzi norodul glasul trâmbițelor, au chiuit tot norodul cu chiot mare și tare, și au căzut tot zidul dupe ’mprejur și să sui tot norodul, fieștecarele în cetate în preajma lui, și au luat cetatea.

21. Și o anathematisi pre ea Iisus și pre câte era în cetate, den bărbat până în fămeaie, den tânăr și până la bătrân, și până la vițel, și până la oaie, și înjugătoriu, întru ascuțitul sabiei.

22. Și celor doi tineri ce au iscodit pământul zise Iisus: „Întrați la casa muierii curvei și o scoateț pre ea de acolo și toate câte sânt ale ei, în ce chip aț jurat ei“.

23. Și au întrat cei doi tineri ceia ce au iscodit cetatea în casa muierii și au scos pre Raav curva și pre tatăl ei și pre muma ei și pre frații ei și toată rudenia ei și toate câte era la ea, și au pus-o pre ea afară den tabăra lui Israil.

24. Și cetatea au ars cu foc cu toate câte era într’însa, afară den argint și aur și den toată arama și hierul – au dat la Casa Domnului, să să aducă Domnului.

25. Și pre Raav curva și toată casa ei cea de moșie și toate ale ei le-au luat vii Iisus și au lăcuit întru Israil până în ziua de astăzi, pentru căci au ascuns pre ceia ce au iscodit, pre carii i-au trimis Iisus să iscodească Ierihonul.

26. Și jură Iisus a ziua aceaea înaintea Domnului, zicând: „Blestemat omul înaintea Domnului, carele va râdica și va zidi cetatea aceaea Ierihonul, întru cel dentâiu al lui născut va pune temelia ei, și întru cel mai mic al lui va pune porțile ei“.

27. Și așa au făcut Azan cel de la Vethil întru Aviron, cel dentâiu al lui născut, au pus temelia ei, și întru cel mai mic ce au scăpat au pus porțile ei.

28. Și era Domnul cu Iisus, și era numele lui preste tot pământul.

CAP 7

Pedeapsa lui Ahar.

1. Și au greșit fiii lui Israil greșală mare, și au osebit de la anathema, și au luat Ahar, feciorul lui Harmi, feciorul lui Zamvri, feciorul lui Zara, den neamul Iudei, de la anathema, și s’au mâniat Domnul cu urgie pre fiii lui Israil.

2. Și au trimis Iisus oameni de la Ierihon la Ghe, carea iaste despre Vithavi cătră răsăritul lui Vethil, și zise lor zicând: „Suindu-vă, iscodiț pământul!“ Și s’au suit oamenii și au iscodit pre Ghe.

3. Și s’au întors cătră Iisus și au zis cătră el: „Să nu se suie tot norodul, fără numai ca la 2 000 sau 3 000 de oameni să să suie și să bată cetatea; să nu duci acolo tot norodul, pentru că puțini sânt“.

4. Și să suiră den norod acolo ca vreo 3 000 de oameni și au fugit de cătră fața oamenilor Ghe.

5. Și au ucis dentru dânșii oamenii den Ghe ca vreo 36 de oameni, și au gonit pre ei de la poartă până i-au înfrânt pre ei la vale, și să spământă inima norodului și să făcu ca o apă.

6. Și-ș rupse Iisus hainele lui și căzu Iisus pre pământ preste fața lui înaintea Domnului până în sară, el și cei bătrâni ai lui Israil, și au pus țărână pre capetele lor.

7. Și zise Iisus: „Rogu-mă, Doamne, Doamne, pentru căce au trecut robul tău nărodul acesta preste Iordan, ca să-l dai pre el amoreului ca să piarză pre noi? Și de-am fi rămas și să fim lăcuit lângă Iordan întru mine, Doamne.

8. Și ce voiu zice, în vreame ce au întors Israil grumazii înaintea vrăjmașului lui?

9. Și auzind hananeul și toți ceia ce lăcuiescu pământul, ne vor încunjura pre noi și ne vor fărâma de pe pământ, și ce vei face numelui tău celui mare?“

10. Și zise Domnul cătră Iisus: „Scoală-te, pentru căci aceasta tu ai căzut preste fața ta?

11. Greșit-au norodul și au călcat făgăduința mea carea am pus cătră ei și au luat den anathema, și furând au mențit și au pus întru vasele lor.

12. Și nu vor putea fiii lui Israil să stea înaintea feații vrăjmașilor lor, grumazii vor întoarce înaintea vrăjmașilor lor, căci s’au făcut anathema, nu voiu mai adaoge încă a fi împreună cu voi de nu veț râdica anathema dentru voi singuri.

13. Sculându-te, curățeaște norodul și le zi: ‘Curățiți-vă pre mâine, căci aceastea zice Domnul Dumnezeul lui Israil: ‘Anathema iaste întru voi, Israil! Nu veți putea să stați împotriva vrăjmașilor voștri până veți rădica anathema dentru voi singuri.

14. Și să vă strângeți toți dimineață după fealiuri, și va fi feliul carele va arăta Domnul, veți aduce după noroade, și norodul carele va arăta Domnul veți aduce după casă, și casa care va arăta Domnul veți aduce după om.

15. Și carele să va arăta întru anathema să să arză cu focu, și toate câte sânt ale lui, căce că au călcat făgăduința Domnului și au făcut fărădeleage întru Israil’“.

16. Și mânecă Iisus dimeneața și aduse norodul după neamurile lui și să arătă feliul Iudei.

17. Și să aduse după noroduri și să arătă norodul lui Zarai, și să aduse norodul lui Zarai după case și să arătă casa lui Zamvri.

18. Și să aduse casa lui după bărbat și să arătă Ahar, feciorul lui Harmi, feciorul lui Zamdi, feciorul lui Zara, den feliul Iudei.

19. Și zise Iisus lui Ahar: „Fătul mieu, dă mărire Domnului Dumnezăului lui Israil astăzi și dă lui ispovedania și povesteaște mie ce ai făcut, și să nu ascunzi de cătră mine“.

20. Și răspunse Ahar lui Iisus și zise: „Adevărat, eu am greșit înaintea Domnului Dumnezeului lui Israil, așa și așa am făcut:

21. Văzut-am la pradă o îmbrăcăminte împistrită bună și 200 de didrahme de argint și o limbă de aur, cincizeci de didrahme trasul ei, și, pohtindu pre eale, am luat și, iată, aceastea sânt ascunse în pământu în cortul mieu, și argintul iaste ascuns supt dânsăle“.

22. Și trimise Iisus slugi și alergară la cortu la tabără, și aceastea era ascunse în cortul lui, și argintul supt dânsele.

23. Și le-au scos pre aceastea den cortu și le-au adus pre eale cătră Iisus și cătră toți bătrânii lui Israil și le-au pus pre eale înaintea Domnului.

24. Și luo Iisus pre Ahar, feciorul lui Zara, și argintul și îmbrăcămintea și limba cea de aur, și pre feciorii lui și featele lui, și vițeii lui, și înjugătorii lui, și oile lui, și cortul lui, și toate unealtele lui, și tot Israilul împreună cu el, și-l suiră pre el la Emecahor.

25. Și zise Iisus cătră Ahar: „Căce ne-ai surpat pre noi? Surpe-te de tot Domnul în ce chip și astăzi“. Și-l ucisără pre el cu pietri tot Israilul, și le arseră pre eale cu foc, și uciseră pre ei cu pietri.

26. Și puseră pre el grămadă de pietri mare, până în ziua de astăzi, și s’au potolit Domnul de mânia urgiii lui; pentru aceaea au numit pre aceaea „Emecahor“, până în ziua de astăzi.

CAP 8

Încunjurarea și cuprinderea cetății Ghei.

1. Și zise Domnul cătră Iisus: „Să nu te temi, nice să te spământezi; ia împreună cu tine pre toți bărbații cei de războiu și, sculându-te, pasă la Ghe; iată că am dat în mânile tale pre împăratul den Ghe, și pre norodul lui, și cetatea lui, și pământul lui.

2. Și vei face pre Ghei și împăratului ei în ce chip ai făcut Ierihonului și împăratului lui, și prada ei și dobitoacelor ei vei prăda ție, și pune ție strajă cetății dendărătul ei“.

3. Și să sculă Iisus și tot norodul cel de războiu ca să să suie la Ghe, și au ales Iisus 30 000 de oameni tari în vârtute și i-au trimis pre ei noaptea

4. Și le-au poruncit lor, zicând: „Căutați voi, ascundeți-vă dendărătul cetății, nu vă duceți departe de cetate foarte, și veți fi toți gata.

5. Și eu și tot norodul carele iaste împreună cu mine ne vom apropia cătră cetate; și va fi după ce vor ieși ceia ce lăcuiescu în Ghe întru întimpinarea noastră ca și întâiu, și vom fugi den naintea feații lor.

6. Și după ce vor ieși denapoia noastră, îi vom trage pre ei de la cetate și vor zice: ‘Fug aceștea de cătră fața noastră în ce chip și mai nainte’.

7. Și vom fugi de cătră ei, iară voi vă veți scula den pândeală și veți întra în cetate și veți fărâma cetatea și o va da pre ea Domnul Dumnezăul nostru în mânile noastre.

8. Și va fi după ce veți lua cetatea, o veți arde pre dânsa cu focu; după cuvântul acesta să faceți, iată, poruncescu voao!“

9. Și i-au trimis pre ei Iisus și au mersu la ascunsoare și au șăzut între mijlocul lui Vethil și între mijlocul Ghe, de la marea Gheii, și au mas Iisus noaptea aceaea în mijlocul norodului.

10. Și mânecându dimeneața Iisus, au socotit norodul și s’au suit el și cei mai bătrâni ai lui Israil despre fața nărodului asupra Gheii, și tot nărodul cel de războiu împreună cu el s’au suit.

11. Și mergând, au venit den preajma cetății despre răsărit, și pânditorii cetății – despre mare, și s’au tăbărât de cătră miazănoapte la Ghe și valea între mijlocul lui și a Gheii.

12. Și au luat vreo 5 000 de oameni și i-au pus pre ei de pază între mijlocul Vethil și a Gheii, marea Gheii.

13. Și puse nărodul toată tabăra carea era de cătră miazănoapte cetății, și marginele ei la marea cetății, și mearse Iisus în noaptea aceaea în mijlocul văii.

14. Și fu după ce văzu împăratul Gheii, și sârgui și mânecă și ieșâră oamenii cetății întru întimpinarea lor dirept la războiu, el și tot nărodul lui, la vreame, de cătră fața ascunșilor, și el nu știia că ascunș sânt lui dendărătul cetății.

15. Și văzu și să deade în laturi Iisus și tot nărodul de cătră fața lor și fugi calea pustiiului.

16. Și să întări tot nărodul a goni dendărătul lor și goniră dendărătul fiilor lui Israil.

17. Și ei să depărtară de cetate, n’au rămas nimeni în Ghei și în Vethil carele n’au gonit dendărătul lui Israil, și lăsară cetatea deșchisă și goniră dendărătul lui Israil.

18. Și zise Domnul cătră Iisus: „Întinde mâna ta cu darda care iaste în mâna ta asupra cetății, pentru că întru mâinele tale am datu-o pre ea, și ascunșii să vor scula degrabă den locul lor“. Și-ș rădică Iisus mâna lui cu darda asupra cetății.

19. Și ascunșii s’au sculat degrabă den locul lor și ieșiră când întinse mâna și întrară în cetate și o luară pre ea și, grăbindu, aprinsără cetatea cu foc.

20. Și căutându ceia ce lăcuiescu în Ghei îndărătul lor, vedeau fumul suindu-se den cetate în ceriu, și nu mai avea unde fugi încoace au încolea, și nărodul cela ce fugiia în pustie s’au întorsu asupra celora ce goniia.

21. Și Iisus și tot Israilul au văzut că au luat pânditorii cetatea și căci s’au suit fumul cetății în ceriu și, întorcându-să, au lovit pre oamenii Gheii.

22. Și ceia au ieșit den cetate în timpinarea lor și să făcură între mijlocul taberei lui Israil, aceștea de o parte, și ceia de alta.

23. Și i-au lovit pre ei până unde n’au rămas den ei mântuit și scăpat, și pre ’mpăratul Gheii l-au prinsu viu și au adus pre el cătră Iisus.

24. Și fu după ce părăsiră fiii lui Israil omorând pre toți pre cei den Ghei și pre cei den câmpi și den muntele pogorârei, unde i-au gonit pre ei, și au căzut toț în gură de sabie dentr’însa până în săvârșit și să întoarse Iisus la Ghe și o lovi pre ea cu gură de sabie.

25. Și să făcură toț ceia ce au căzut în ziua aceaea, de la bărbat până la fămeaie, 12 mii toț ceia ce lăcuia în Ghe.

26. Și Iisus nu ș’au întors mâna lui care au întinsu-o cu darda, până au anathematisit pre toți ceia ce lăcuia în Ghe.

27. Afară den dobitoace și den prăzi ce era în cetatea aceaea, toate au prădat lor fiii lui Israil după porunca Domnului, în ce chip au rânduit Domnul lui Iisus.

28. Și au aprins Iisus cetatea cu foc, lut nelăcuit au pus pre ea în veac, până în ziua aceasta.

29. Și pre ’mpăratul Gheii l-au spânzurat pre un lemnu geamăn și era pre lemnu până la vreame de sară și, apuindu soarele, porunci Iisus și pogorâră trupul lui de pe lemnu și l-au aruncat pre el în groapă lângă poarta cetății și au pus preste el grămadă de pietri mare, până în ziua de astăzi.

30. Atunce au zidit Iisus jârtăvnic Domnului Dumnezeului Israil, în muntele Gheval,

31. În ce chip au poruncit Moisi, robul Domnului, fiilor lui Israil, în ce chip iaste scris în leagea lui Moisi: jârtăvnic de pietri întregi cu totul, preste carele nu s’au pus pre eale hier, și au suit acolo ardere-de-tot Domnului și jârtva mântuirii.

32. Și au scris Iisus a doao leage pre pietri, leagea lui Moisi, carea au scrisu-o înaintea fiilor lui Israil.

33. Și tot Israilul, și bătrânii lor, și judecătorii lor, și cărturarii lor, mergea pe aproape, pre de o parte și pre de alta în preajma chivotului, și preoții leviții au rădicat chivotul făgăduinței Domnului, și cel nemearnic și cel de pământ era jumătate dentru ei aproape de muntele Garezin și jumătate de ei aproape de muntele Gheval, în ce chip au poruncit Moisi, robul Domnului, să blagoslovească pre nărodul lui Israil dentâiu.

34. Și după aceasta citi Iisus toate cuvintele legii aceștiia, blagosloveniile și blestemele, după toate ceale scrise în leagea lui Moisi.

35. Nu era cuvânt dentru toate carele au poruncit Moisi lui Iisus, carele n’au citit Iisus la urechile a toată adunarea fiilor lui Israil, bărbaților și muierilor, și copiilor, și nemearnicilor celora ce mergea împreună cu Israil.

CAP 9

Gavaoniteanii cu ficleșug fac pace.

1. Iară după ce auziră toți împărații amoreilor, cei decindea de Iordan, cei den munte, și cei den câmpie, și cei den toată marginea Mării cei Mari, și cei de lângă Andilivan, heteii, și amoreii, și ghergheseii, și hananeii, și ferezeii, și eveii, și evuseii,

2. Și să adunară într’un loc ca să să bată cu Iisus și cu Israil, odată toți.

3. Și cei ce lăcuia la Gavaonnul au auzit toate câte au făcut Domnul Ierihonului și Gheii.

4. Și au făcut și ei cu înșălăciune și mearseră de grijiră de mâncat și să gătiră și, luând saci vechi pre măgarii lor și foi de vin vechi și rupți legați,

5. Și căputele cizmelor lor și călțunii lor, vechi și cârpăcite în picioarele lor, și hainele lor vechi asupra lor, și pâinele lor de mâncat s’au făcut uscate și mucede și mâncate,

6. Și veniră la Iisus la tabăra lui Israil până la Galgala și au zis cătră Iisus și cătră tot Israilul: „Den pământ departe am venit și acum puneți noao făgăduințe“.

7. Și ziseră fiii lui Israil cătră eveu: „Caută să nu lăcuiești întru mine, și cum să puiu ție făgăduință?“

8. Și ziseră cătră Iisus: „Robii tăi sântem“. Și zise cătră ei Iisus: „De unde sânteți? Și de unde ați venit?“

9. Și ziseră cătră el: „Den pământ departe foarte au venit slugile tale, întru numele Domnului Dumnezăului tău, pentru căce am auzit numele lui și toate câte au făcut la Eghipet

10. Și toate câte au făcut celor doi împărați ai amoreilor carii era decindea de Iordan, lui Sion, împăratul Esevon, și lui Og, împăratul Vasan, carele lăcuia la Astaroth și la Edrain.

11. Și auzind, au zis cătră noi cei bătrâni ai noștri și toți ceia ce lăcuiescu pământul nostru, zicând: ‘Luaț voao de hrană pre cale și meargeți în timpinarea lor și veți grăi cătră ei: ‘Robii voștri sântem; și acum puneți noao făgăduință’.

12. Aceastea pâinele noastre, calde le-am luat pre eale de cale de la casa noastră în zio care am ieșit să venim cătră voi, iară acum, iată, s’au uscat și s’au făcut mâncate.

13. Și aceștea-s foii vinului, pre carii i-am împlut noi, și aceștea s’au ruptu, și aceastea-s hainele noastre și încălțămintele noastre, s’au vechit de calea cea multă foarte“.

14. Și au luat boiarii bucatele lor, și pre Domnul nu l-au întrebat.

15. Și făcu Iisus pace cu ei și puse cătră ei făgăduințe ca să-i mântuiască pre ei, și li s’au jurat lor boiarii adunării.

16. Și fu după trei zile după ce au pus cătră ei făgăduință, au înțeles cum de aproape sânt lor și cum între ei lăcuiesc.

17. Și să rădicară fiii lui Israil și veniră la cetățile lor a treia zi, și cetățile lor – Gavaon și Chefira și Virot și cetățile Iarim.

18. Și nu i-au bătut pre ei fiii lui Israil, pentru căci au jurat lor toț boiarii adunării pre Domnul Dumnezăul lui Israil, și au gâlcevit toată adunarea pre boiari.

19. Și ziseră toți boiarii a toată adunarea: „Noi ne-am jurat lor pre Domnul Dumnezăul lui Israil, și acum nu vom putea să ne atingem de ei.

20. Aceasta vom face lor: să-i prindem pre ei vii și-i vom feri pre ei, și nu va fi asupra noastră urgie pentru jurământul carele ne-am jurat lor“.

21. Și ziseră lor boiarii: „Trăi-vor, și vor fi purtători de leamne și purtători de apă la toată adunarea“. În ce chip au zis lor boiarii,

22. Și chemă pre ei Iisus și zise lor zicând: „Pentru care lucru m’ați scos den cuvânt, zicând: ‘Departe de tine sântem foarte’, iară voi sânteț de loc den ceia ce lăcuiescu între noi?

23. Și acum, blestemați să fiți, să nu lipsească dentru voi robu, nici tăietori de leamne, nici purtători de apă, mie și Dumnezăului mieu!“

24. Și răspunseră lui Iisus, zicând: „Căci cu povestire ni s’au povestit noao câte au rânduit Domnul Dumnezăul tău lui Moisi, slugii lui, să dea voao pământul acesta și să ne surpați pre noi și pre toți ceia ce lăcuiesc preste el de cătră fața voastră, și ne-am spământat foarte pentru sufletele noastre de cătră fața voastră și am făcut lucrul acesta.

25. Și acuma, iată, noi – supuși voao; după cum vă place voao și după cum vă pare voao, faceți noao“.

26. Și le făcură lor așa, și-i scoase pre ei Iisus în ziua aceaea den mâna fiilor lui Israil și nu i-au ucis pre ei.

27. Și i-au pus pre ei Iisus în ziua aceaea tăietori de leamne și purtători de apă la toată adunarea și la jârtăvnicul Domnului, pentru aceaea s’au făcut ceia ce lăcuia în Gavaon tăietori de leamne și purtători de apă jârtăvnicului lui Dumnezău, până în ziua de astăzi, și la locul carele va aleage Domnul.

CAP 10

Iisus biruiaște pre amoniți cu minune.

1. Iară deca auzi Adonevezec, împăratul Ierusalimului, că au luat Iisus pre Ghe și au surpat pre ea, în ce chip au făcut Ierehonului și împăratului lui, așa au făcut și Gheii și împăratul ei, și cum au mersu de bună voie ceia ce lăcuia în Gavaon cătră Iisus și cătră Israil și să făcură în mijlocul lor și căci aceasta iaste mai mare decât Ghe,

2. Să temură întru sine foarte, pentru că știia că cetatea era mare Gavaon, ca una den mitropolii, și toți oamenii ei tari,

3. Și trimise Adonevezec, împăratul Ierusalimului, cătră Elam, împăratul Hevronului, și cătră Fidon, împăratul Erimuthului, și cătră Ietha, împăratul Lahis, și cătră Davri, împăratul Odolam, zicând:

4. „Veniți de vă suiți cătră mine și ajutați mie, și să batem pre Gavaon, pentru căce s’au închinat cătră Iisus și cătră fiii lui Israil“.

5. Și să adunară și să suiră cei cinci împărați ai evuseilor, împăratul Ierusalimului și împăratul Hevronului și împăratul Erimuthului și împăratul Lahisului și împăratul Aglonului, ei și tot norodul lor, și șăzură împrejurul lui Gavaon și o bătea pre ea.

6. Și trimisără ceia ce lăcuia în Gavaon cătră Iisus, în tabăra lui Israil, la Galgala, zicând: „Nu slobozi mânile tale de cătră robii tăi, sui-te cătră noi degrabă și ne ajută noao și ne mântuiaște pre noi, pentru căce sânt adunați asupra noastră toți împărații amoreilor ceia ce lăcuiescu în munte“.

7. Și să sui Iisus de la Galgala, el și tot norodul cel de războiu împreună cu el, tot cel tare întru vârtute.

8. Și zise Domnul cătră Iisus: „Să nu te temi de ei, pentru că în mânile tale i-am dat pre dânșii; nu va sta dentru dânșii nimene înaintea voastră“.

9. Și în vreame ce au sosit Iisus asupra lor fără veaste, toată noaptea au mers Iisus de la Galgala.

10. Și au spământat pre ei Domnul de cătră fața lui Israil și au surpat pre ei Domnul surpare mare la Gavaon și i-au gonit pre ei calea ceaea a suișului Vithoron și-i tăia pre ei până la Azica și până la Machida.

11. Și când fugiia ei de cătră fața fiilor lui Israil la pogorâșul Vithoron, și Domnul au aruncat preste ei pietri mari de smidă den ceriu până la Azica, și să făcură mai mulți ceia ce au murit de pietrile smizii decât ceia ce au ucisu cu sabiile fiii lui Israil la războiu.

12. Atuncea au grăit Iisus cătră Domnul, în ziua care au dat Domnul Dumnezău pre amoreu supus fiilor lui Israil, când i-au înfrânt pre ei la Gavaon și să surpară de fața fiilor lui Israil, și zise Iisus: „Să stea soarele despre Gavaon și luna despre valea Allon!“

13. Și stătu soarele și luna cu stare până au izbândit Domnul pre vrăjmașii lor. Au nu iaste aceasta scrisă în Cartea celui dirept? Și stătu soarele la mijlocul ceriului unde mergea înainte la apus la săvârșitul unii zile.

14. Și nu fu zi ca aceasta nici mai înainte, nice mai pre urmă, ca să asculte Dumnezău așa glasul omenescu, căce Domnul au bătut împreună cu Israil.

15. Și să întoarse Iisus și tot Israilul împreună cu el la tabără la Galgala.

16. Și fugiră acești cinci împărați și să ascunsără în peștera de la Machida.

17. Și spuseră lui Iisus, zicând: „Aflatu-s’au cei cinci împărați ascunși în peștera de la Machida“.

18. Și zise Iisus: „Tăvăliți pietri mari la gura peșterii și puneți preste eale oameni ca să păzească pre ei.

19. Iară voi nu stați acii, ce goniți dendărătul vrăjmașilor voștri și apucați coada lor și nu vă fie milă de ei și nu-i lăsați pre dânșii să între în cetățile lor, pentru că i-au dat Domnul Dumnezăul nostru în mânile noastre“.

20. Și fu după ce s’au așăzat Iisus și tot norodul tăind pre ei tăiare mare foarte până în săvârșit, și ceia ce să mântuia să mântuiră dentru ei și întrară în cetățile ceale tari.

21. Și să întoarsără tot norodul la tabără cătră Iisus la Machida sănătoși și n’au crâcnit nimea cu limba den fiii lui Israil.

22. Și zise Iisus: „Deșchideți peștera și scoateț pre cei cinci împărați den peșteră“.

23. Și făcură așa și scoasără pre cei cinci împărați den peșteră, pre împăratul Ierusalimului și pre împăratul Hevronului și pre împăratul Erimuthului și pre împăratul Lahis și pre împăratul Aglon.

24. Și în vreame ce i-au scos pre ei cătră Iisus, au chemat Iisus pre tot omul Israil și pre ceia ce încep războiul, ceia ce mergu cu el, zicând cătră ei: „Păsaț înainte și puneț picioarele voastre preste grumazii lor“. Și mergându, au pus picioarele lor preste grumazii lor.

25. Și zise Iisus cătră ei: „Să nu vă teameț de ei, nici să vă spământaț, vitejâțî-vă și vă întăriț, că așa va face Domnul tuturor vrăjmașilor voștri, pre carii voi bateț pre ei“.

26. Și-i ucise pre dânșii Iisus după aceasta și-i omorî pre ei și-i spânzură pre ei pre cinci leamne, și era spânzuraț pre leamne până seara.

27. Și fu cătră apusul soarelui, și porunci Iisus și-i pogorâră pre ei de pe leamne, și-i aruncară pre ei în peșteră în care au fost fugit acolo, și au răsturnat pietri mari pre peșteră, până în ziua de astăzi.

28. Și pre Machida au luat în ziua aceaea și au omorât-o pre ea cu gură de sabie și pre ’mpăratul ei și au surpat-o pre ea și tot viul ce era într’însa și n’au rămas nimea întru ea scăpat și mântuit, și au făcut împăratului Machidii în ce chip au făcut împăratului Ierihonului.

29. Și să duse Iisus, și tot Israilul împreună cu el, de la Machida la Levna și bătea pre Levna.

30. Și au dat-o Domnul și pre ea în mânile lui Israil și au luat-o pre ea și pre împăratul ei și au omorât-o pre ea cu gură de sabie și tot suflătoriul dentr’însa; n’au rămas într’însa nici unul mântuit sau scăpat, și au făcut împăratului ei în ce chip au făcut împăratului Ierihonului.

31. Și să duse Iisus și tot Israilul împreună cu el de la Levna la Lahis și șăzu prejur ea și o bătea pre ea.

32. Și deade Domnul pre Lahis în mânile lui Israil și o luo pre ea a doua zi și o omorî pre ea cu gură de sabie și o surpă pre ea în ce chip au făcut Levnii.

33. Atuncea s’au suit Oram, împăratul Gazerului, să ajute lui Lahis, și l-au lovit pre el Iisus cu gură de sabie și pre nărodul lui, până unde n’au lăsat lui mântuit și scăpat.

34. Și să duse Iisus și tot Israilul împreună cu el de la Lahis la Aglon și au șăzut prejur ea și au bătut-o pre dânsa,

35. Și o deade pre ea Domnul în mânile lui Israil și o luo pre ea în ziua aceaea. Și o ucise pre ea cu gură de sabie și tot ce sufla într’însa au omorât în ziua aceaea în ce chip au făcut lui Lahis.

36. Și să duse Iisus și tot Israilul împreună cu el de la Eglon la Hevron și au șăzut prejur ea.

37. Și au luat pre ea și au lovit pre ea cu gură de sabie, și pre împăratul ei, și toate satele ei, și toate ceale cu răsuflare câte era într’însa, nu era scăpat, în ce chip au făcut Eglonului, au surpat-o pre ea și toate câte era într’însa.

38. Și să întoarse Iisus și tot Israilul împreună cu el la Daver și, șăzându prejur ea, o luară pre dânsa

39. Și pre împăratul ei și toate satele ei, și loviră pre ea cu gură de sabie și au surpat-o pre ea și tot ce răsuflă într’însa și n’au lăsat nici pre unul scăpat, în ce chip au făcut Hevronului și împăratului ei, așa au făcut și Davirei și împăratului ei, în ce chip au făcut Lemnii și împăratului ei.

40. Și au lovit Iisus tot pământul den munte și pre Naghev și câmpia și pre Asidoth și pre toț împărații ei, n’au lăsat într’însa scăpat, și tot suflătoriul de viață den ea au sfărâmat, în ce chip au poruncit Domnul Dumnezeul lui Israil,

41. Și i-au omorât pre ei Iisus de la Cadis Varni până la Gaza. Tot pământul Gosom până la Gavaon

42. Și pre toț împărații aceștea și pre pământul lor au luat Iisus odată, pentru că Domnul Dumnezeul lui Israil bătea războiu împreună cu Israil.

43. Și să întoarse Iisus la Galgala.

CAP 11

Stârpirea hananeilor.

1. Iară deaca auzi Iavin, împăratul Asorului, au trimis la Iovav, împăratul Madon, și cătră împăratul Semeronului și cătră împăratul Ahiav

2. Și cătră împărații de cătră Sidonul cel mare, la munte la Ravath den preajma Chenerethului, și la câmpu, și la Nefedor,

3. Și la cei de la marginea mării, hananeii de la răsărit. Și la cei de la marginea mării, amoreii și heteii și ferezeii și ievuseii, pre cei den munte, și pre evei și pre cei pre supt Aermon, la pământul Masifa.

4. Și ieșiră ei și împărații lor împreună cu ei, nărod mult ca năsipul de pe marginea mării mulțimea, și cai și cară multe foarte.

5. Și s’au împreunat toț împărații aceștea și veniră și să tăbărâră la un loc la apa Meron, să bată pre Israil.

6. Și zise Domnul cătră Iisus: „Să nu te temi de cătră fața lor căci mâine în ceasul acesta eu voi da pre toți răniț pre ei înaintea lui Israil, caii’ lor le vei tăia vinele, și carăle lor le vei arde cu foc“.

7. Și veni Iisus și tot norodul cel de războiu împreună cu el asupra lor la apa Meron fără de veaste și căzură preste ei în munte.

8. Și-i deade pre ei Domnul supuș supt mâna lui Israil și, tăind pre ei, îi goniră până la Sidonul cel Mare și până la Masrefothmaim și până la câmpii Masifa despre răsărit, și i-au tăiat până n’au rămas dentr’înșii mântuit și scăpat.

9. Și au făcut lor Iisus în ce chip au poruncit lui Domnul: cailor lor le-au tăiat vinele și carăle lor le-au ars cu foc.

10. Și să întoarse Iisus în vreamea aceaea și au luat pre Asor, și pre împăratul ei l-au ucis cu sabie, și era Asor mai înainte stăpânind tuturor împăraților acestora.

11. Și omorî tot ce sufla întru ea cu gură de sabie și i-au surpat pre toți și n’au rămas într’însa tot răsuflătoriul, și pre Asor au arsu-o cu foc.

12. Și toate cetățile a împăraților acestora și pre toți împărații lor i-au prins Iisus și i-au ucis cu gură de sabie și au surpat pre ei în ce chip au rânduit Moisi, sluga Domnului.

13. Iară toate cetățile ceale șănțuite nu le-au ars Israil, fără numai pre Asor singur au arsu-o Iisus.

14. Și toate prăzile ei și dobitoacele le-au prădat lor fiii lui Israil, iară pre ei i-au surpat pre toți cu gură de sabie până i-au pierdut pre ei, n’au lăsat dentru ei nimică răsuflătoriu.

15. În ce chip au poruncit Domnul lui Moisi, slugii lui, și în ce chip au poruncit Moisi lui Iisus, așa au făcut Iisus, n’au ieșit nimică den toate care au poruncit Domnul lui Moisi.

16. Și au luat Iisus tot pământul acesta den munte și tot pământul Naghev și tot pământul Gosom, și câmpul și cel de cătră apus, și muntele Israilului și câmpiile ceale de cătră munte, de la muntele Alac,

17. Și care suie la Siira și până la Valagad și câmpul Livanului supt muntele Aermon, și pre toți împărații lor au prinsu și i-au ucis și i-au omorât.

18. Și zile multe au făcut Iisus cătră toți împărații aceștea războiul.

19. Și nu era cetate carea n’au datu-o fiilor lui Israil; afară den eveu ce lăcuia în Gavaon, pre toți i-au luat cu războiu,

20. Căci că pren Domnul s’au făcut să să întărească inima lor să să timpine cu războiu cătră Israil, ca să-i surpe pre toți, pentru ca să nu li se dea lor milă, ce pentru ca să-i surpe în ce chip au zis Domnul cătră Moisi.

21. Și veni Iisus în vreamea aceaea și surpă pre enachimi de la munte de la Hevron, și de la Davir, și de la Anovu, și den tot muntele lui Israil, și den tot muntele Iudei, împreună cu cetățile lor, și i-au surpat pre ei Iisus.

22. N’au rămas lui Enachim den fiii lui Israil, fără numai la Gaza și la Geth și la Asidoth au rămas.

23. Și au luat Iisus tot pământul în ce chip au poruncit Domnul lui Moisi, și i-au dat pre ei Iisus întru moștenire lui Israil, întru împărțeala lor după fealiurile lor, și pământul să odihni războindu-să.

CAP 12

Învingerea împăraților.

1. Și aceștea-s împărații pământului pre carii i-au ucis Moisi și fiii lui Israil și au moștenit pământul lor decindea de Iordan, de la răsărita soarelui, de la valea Arnon până la muntele Aermon, și toată arăpimea de cătră răsărit.

2. Pre Sion, împăratul amoreilor, carele lăcuia la Esevon, domnind de la Aroir, carea iaste la margine la valea Arnon, de o parte de vale, și jumătate de Galaad până la Iavoc al pârâului, hotarăle feciorilor lui Amon.

3. Și arăpimea până la Marea Henereth despre răsărit și până la Marea Arăpească, Marea Sărilor de la răsărit, calea cea despre Vitsimoth, și de la Theman ceaea de supt Asidoth Fasga.

4. Și Og, împăratul Vasanului, au rămas den uriași, cela ce lăcuia la Astaroth și la Edrain,

5. Domnu de la muntele Aermon și de la Selha, și tot pământul Vasan până la hotarăle Ghesuri, șî Mahathi, și jumătate de Galaad, hotarăle lui Sion, împăratului Esevonului.

6. Moisi, sluga Domnului, și fiii lui Israil au omorât pre ei, și au dat pre el Moisi, sluga Domnului, întru moștenire lui Ruvin și lui Gad și la jumătate de fealiul lui Manasi.

7. Și aceștea-s împărații amoreilor pre carii au ucis Iisus și fiii lui Israil decindea de Iordan lângă Marea Valagad, la câmpul Livanului, și până la muntele lui Aloc, suindu-să la Siir, și au dat pre el Iisus fealiurilor lui Israil moștenire după sorțul lor,

8. În munte și în câmpu, și la arăpime, și la Asidoth, și în pustiiu, și la Naghev, pre heteu și pre amoreu și pre hananeu și pre ferezeu și pre eveu și pre ievuseu.

9. Pre împăratul Ierehonului și pre împăratul Gheii, carea iaste aproape de Vethil,

10. Împăratul Ierusalimului, împăratul Hevronului,

11. Împăratul Ierimuth, împăratul Lahis,

12. Împăratul Eglom, împăratul Gazer,

13. Împăratul Davir, împăratul Gadiru,

14. Împăratul Erma, împăratul Aredu,

15. Împăratul Levna, împăratul Odolam,

16. Împăratul Machida, împăratul Vethil,

17. Împăratul Apfu, împăratul Ofer,

18. Împăratul Afec, împăratul Hesarom,

19. Împăratul Madon, împăratul Azor,

20. Împăratul Samvron, Maron, împăratul Ahsaf,

21. Împăratul Thanah, împăratul Maghedon,

22. Împăratul Chedes, împăratul Iecomna al lui Hermel,

23. Împăratul Addor al lui Nafathdor, împăratul Goim al lui Ghelghel,

24. Împăratul Thersa, toți aceștea împărați, 30 și 1.

CAP 13

Împărțirea pământului.

1. Și Iisus – bătrân îndălungat de zile, și zise Domnul cătră Iisus: „Tu ai îmbătrânit, ai îndălungat zilele, și pământul au rămas mult foarte la moștenire.

2. Și acesta e pământ rămas: toate hotarăle Filistiimului și tot Ghesuri și Hananeul,

3. De la cea nelăcuită, cea de cătră fața Eghipetului, până la hotarăle Acaron den stânga hananeilor, se socoteaște ceale cinci domnii a filistiimilor, la Gazeu și la azoteani și la ascaloniteani și la Ghettheu și la acaroniteani

4. Și eveului de la Themani, și la tot pământul Hanan dempotrivă de la Gaza, și sidoneanii până la Afeca, până la hotarăle amoreilor,

5. Și tot pământul Gamvli Filistiim, și tot Livanul, de la răsăritul soarelui, de la Galgala, supt muntele Airmon, până la întrarea Emathului.

6. Tot cela ce lăcuiaște muntele, de la Livan până la Masireth Memfomaim, pre toți sidoneanii, eu pre ei voi surpa de tot de cătră fața fiilor lui Israil, ce-l împarte pre el cu sorțu lui Israil, în ce chip am poruncit ție.

7. Și acum, împarți pământul acesta întru moștenire la ceale noao fealiuri și la jumătate de feliul al lui Manasi: de la Iordan până la Marea cea Mare despre apusul soarelui vei da pre el, Marea cea Mare va hotărî,

8. Iară la ceale doao fealiuri și la jumătate de fealiu lui Manasi. Celor ce-s cu el, lui Ruvin și lui Gad, au luat moștenirea lor care le-au dat lor Moisi decindea de Iordan, despre răsărita soarelui. Au dat lor Moisi, sluga Domnului,

9. De la Aroir, carele iaste pre țărmurile pârâului Arnon, și cetatea ceia den mijlocul văii, și toată Misor, de la Medavan până la Divon,

10. Și toate cetățile lui Sion, împăratului amoreilor, carele au împărățit la Esevon, până la hotarăle feciorilor lui Amon,

11. Și Galadita, și hotarăle Ghesuri, și lui Mahathi, tot muntele Aermon, și toată Vasanita până la Elha,

12. Toată împărăția lui Og, la Vasanitida, carele au împărățit Astaroth și la Edrain; acesta au rămas den rămășița uriașilor, și lovi pre el Moisi și-l surpă pre el.

13. Și n’au surpat fiii lui Israil pre Ghesuri și pre Mahathi și pre hananeu, și lăcuia împăratul Ghesuri și Mahathi întru fiii lui Israil până în ziua aceasta.

14. Fără de numai fealiul lui Levi nu s’au dat moștenire; Domnul Dumnezăul lui Israil, El – moștenirea lor, în ce chip au zis lor Domnul; și aceasta iaste împărțeala care o au împărțit-o Moisi fiilor lui Israil la Aravoth Moav, decindea de Iordan, despre Ieriho.

15. Și au dat Moisi fealiului fiilor lui Ruvin după noroadele lor.

16. Și să făcu lor hotarăle de la Aroir, care iaste de cătră fața văii Arnon, și cetatea cea den valea Arnon, și toată Misor, până la Medava,

17. Esivon și toate cetățile lor ceale ce sânt la Misor și la Devor și Vamoth Vaal și casele lui Velmon

18. Și Iasa și Chedimoth și Mifaathi

19. Și Cariiathaim și Sevama și Sarthu și Sior, în muntele Enac,

20. Și Vethfogor și Asidoth Fasga și Vitsimuth

21. Și toate cetățile lui Misor și toată împărăția lui Sion, împăratul amoreilor, carele au împărățit la Esivon, pre carele au ucis Moisi pre el și pre povățuitorii lui Madiam și pre Evi și pre Rocom și pre Sur și pre Ur și pre Revec, boiarii lui Sion, pre aceia ce lăcuia pământul.

22. Și pre Valaam al lui Veor vrăjitoriul l-au ucis fiii lui Israil cu sabie la înfrângere.

23. Și să făcu hotarăle fiilor lui Ruvin Iordanul hotar. Aceasta e moștenirea fiilor lui Ruvin, după noroadele lor, cetățile și odăile lor.

24. Și au dat Moisi fiilor lui Gad după noroadele lor.

25. Și li s’au făcut lor hotarăle Iazir, toate cetățile Galaad și jumătate de pământul fiilor lui Amon

26. Până la Aroir, carea iaste de cătră fața Ravathi, și de la Esevon până la Ramothi, cătră Masfa și Votanin, și Manain până la hotarăle Davir,

27. Și la Enemec Vitharam, și Vithnamra, și Sohoth, și Sofon, și ceaealaltă împărăție a lui Sion, împăratul Esevon, Iordanul va hotărî până la partea Mării Henereth, decindea de Iordan, despre răsărit.

28. Aceasta e moștenirea feciorilor lui Gad, după noroadele lor, după cetățile lor și după satele lor.

29. Și deade Moisi la jumătate de fealiul lui Manasi și să făcu acei jumătate de fealiul fiilor lui Manasi, după noroadele lor.

30. Și li să făcu hotarăle lor de la Manaim, și toată împărăția Vasan, și toată împărăția lui Og, împăratul lui Vasan, și toate satele Iair, carele sânt la Vasanitida, 60 de cetăți.

31. Și jumătate de Galaad, și la Astaroth, și la Edrain, cetățile împărăției lui Og, la Vasanitida, și s’au dat fiilor Mahir, fiiu lui Manasi, și la jumătate fiilor Mahir, după noroadele lor.

32. Aceștea-s pre carii i-au moștenit de tot Moisi la Aravoth Moav, decindea de Iordan, despre Iereho, de la răsărit.

33. Și fealiul lui Levi n’au dat Moisi moștenire; Domnul Dumnezăul lui Israil, El – moștenirea lor, în ce chip au grăit lor.

CAP 14

Moștenirea lui Halev.

1. Și aceștea-s ceia ce au moștenit de tot den fiii lui Israil în pământul lui Hanaan, cărora le-au moștenit lor Eleazar preotul și Iisus al lui Navi și boiarii neamurilor fealiurilor fiilor lui Israil.

2. După sorți s’au moștenit, în ce chip au poruncit Domnul în mâna lui Iisus la ceale noao fealiuri, și la jumătate de fealiu,

3. Pentru că au dat Moisi moștenirea la ceale doao fealiuri și jumătate de fealiul lui Manasi, decindea de Iordan, și leviților n’au dat sorțu între ei;

4. Căce era fiii lui Iosif doao fealiuri, Manasi și Efraim, și nu s’au dat parte în pământul leviților, fără numai cetăți a lăcuirea, și ceale osebite lor dobitoacelor lor, și dobitoacele lor.

5. În ce chip au poruncit Domnul lui Moisi, așa au făcut fiii lui Israil și au împărțit pământul.

6. Și au venit fiii Iudei cătră Iisus la Galgala și au zis cătră el: „Halev al lui Iefoni Chenezeul, tu știi cuvântul carele au grăit Domnul cătră Moisi, omul lui Dumnezău, pentru mine și pentru tine, la Cadis Varni.

7. Pentru că eram de patruzeci de ani când m’au trimis Moisi, robul Domnului, de la Cadis Varni să iscodescu pământul, și au răspunsu lui cuvânt după gândul lor.

8. Frații miei ceia ce s’au suit împreună cu mine au mutat cugetul norodului, iară eu m’am adaos ca să urmezu Domnului Dumnezăului mieu.

9. Și s’au jurat Moisi în ziua aceaea, zicând: ‘Pământul pre care te-ai suit, ție va fi în sorțu, și fiilor tăi în veaci, pentru căce te-ai adaos a urma denapoia Domnului Dumnezăului nostru’.

10. Și, iată, acuma m’au hrănit Domnul în ce chip au zis, acesta al patruzecilea și cinci de ani de când au grăit Domnul cuvântul acesta cătră Moisi, și au mersu Israil în pustie și acum, iată, eu astăzi sânt de 85 de ani.

11. Încă sânt astăzi cu vârtute, ca și când m’au trimis Moisi, așa pociu și acum a întra și a ieși la războiu.

12. Și acum ceru de la tine muntele acesta, în ce chip au zis Domnul în ziua aceaea, căce tu ai auzit cuvântul acesta în ziua aceaea, iară acum enachimi sânt acolo, cetăți mari și tari, deci de va fi Domnul cu mine, voiu surpa pre ei în ce chip au zis mie Domnul“.

13. Și blagoslovi pre el Iisus. Și deade pre Hevron lui Halev, feciorul lui Efoni Chinezeului, în sorțu;

14. Pentru aceaea să făcu Hevron lui Halev al lui Efoni Chenezeului cu sorțu până în ziua aceasta, pentru căci el au urmat porunca Domnului Dumnezăului lui Israil.

15. Iară numele lui Hevron era mai înainte cetatea Arvo, mitropolia celor den Enachim aceasta; și pământul încetă de războiu.

CAP 15

Hotarăle și cetățile seminției lui Iuda.

1. Și să făcură hotarăle fealiului fiilor Iudei, după noroadele lor, de la hotarăle Idumeii, de la pustiiul lui Sin de cătră amiazăzi până la Cadis de cătră răsărit.

2. Și să făcură lor hotarăle de la amiazăzi până la partea Mării ceii Sărate, de cătră piscul ce vine cătră amiazăzi

3. Și mearge den preajma a suiriei Acravim și iase afară la Sena și suie de cătră apus la Cadis Varni și iase la Eron și să suie la Adara, și mearge cea despre apus Cadis, și mearge spre Acarche,

4. Și mearge la Asemona și iase până la valea Eghipetului, și va fi lui ieșirea hotarălor la mare, aceastea-s lor hotarăle de cătră amiazăzi.

5. Și hotarăle de cătră răsărit: toată Marea cea Sărată până în partea Iordanului, și hotarăle lor la miazănoapte, și de la piscul mării, și den partea Iordanului,

6. Să suie hotarăle pre Vethagla și mearge pre aproape de miazănoapte spre Vethara, și să suie hotarăle preste pietrile Veor, feciorul lui Ruvin.

7. Și să suie hotarăle de la Davirah a văii Ahor și să pogoară spre miazănoapte pre Galgala, carele iaste den preajma apropierii Adamin, carele iaste despre răsărit cu valea, și iase hotarul pre apa Izvorului Soarelui, și va fi lui ieșirea izvorul Roghil.

8. Și să suie hotarăle la valea Enom despre răsărita lui Evus de la amiazăzi, aceasta iaste Ierusalimul, și pren hotarăle pre vârful muntelui carele iaste de cătră fața văii Enom cătră mare, care iaste dentr’o parte a pământului Rafain despre miazănoapte.

9. Și treace hotarul den vârful muntelui pre izvorul apei Natho și treace la satele muntelui Efron și va scoate hotarul la Vaal, aceasta e cetatea Iarim.

10. Și va treace hotarul de la Vaal la mare și va treace la muntele Siir și va treace spre răsărit cetatea Iarim la miazănoapte, aceasta iaste Hasalon, și să va pogorî la Cetatea Soarelui și va treace la amiazăzi.

11. Și va treace hotarul despre răsăritul Acaron spre miazănoapte și va treace hotarăle la Sacharona și va treace muntele pământului Vaala și iase la Iavnil și va fi ieșirea hotarălor la mare, și hotarăle lor de la mare, Marea cea Mare va hotărî.

12. Aceastea-s hotarăle fiilor Iudei demprejur, după noroadele lor.

13. Și lui Halev, feciorul lui Efoni, i-au dat parte în mijlocul feciorilor Iudei, pren porunca lui Dumnezău, și i-au dat lui Iisus cetatea lui Arve, tată lui Enac, aceasta iaste Hevron.

14. Și i-au surpat de acolo Halev, feciorul lui Efoni, pre cei 3 feciori ai lui Enac, pre Siseu și pre Ahima și pre Tholmai, nașterile lui Enac.

15. Și s’au suit de acolo Halev la ceia ce lăcuiau Davir, și numele lui Davir mai înainte era Cetatea Cărților.

16. Și zise Halev: „Carele va lua Cetatea Cărților și o va stăpâni pre ea, și voiu da lui pre Ashan, fata mea, lui muiare“.

17. Și au luat-o pre ea Gothoniil, feciorul lui Chenez, fratele lui Halev cel mai tânăr, și deade lui pre Ashan, fata lui, fămeaie.

18. Și fu când ieșiia ea, și să sfătui cu el, zicând: „Ceare-voiu tătâne-meu țarină“. Și strigă de pe măgariu și zise ei Halev: „Ce-ț iaste ție?“

19. Și-i zise lui: „Dă-m blagoslovenie, pentru că la pământul despre răsărit m’ai dat pre mine, dă-m mie pre Golathmaim“. Și i-au dat ei Halev pre Golathmaim cea de sus și pre Golath cea de jos.

20. Aceasta e moștenirea fealiului fiilor Iudii, după noroadele lor.

21. Și să făcură cetățile lor cetăți cătră fealiul fiilor Iudei la hotarăle Edomului la pustiiu: Cavoseilu și Edrai și Iagur

22. Și China și Dimona și Adada

23. Și Chedes și Ethina

24. Zif și Telem și Valoth

25. Și Asor cea Noao și cetățile Esron, aceasta e Asor,

26. Amam și Seme și Thamaa și Moldada și Asarsu

27. Și Asergada și Asemon și Vithelef

28. Și Asarsula și Versavie și Evezthie, și orașele lor și satele lor,

29. Vaala și Evim și Asem

30. Și Eltholad și Hesel și Erma

31. Și Sechiileg și Medimina și Sansana

32. Și Alvol și Seleim și Ail și Remon, toate cetățile, doaozeci și noao, și orașăle lor.

33. La câmpie, Esthaol și Saara și Asna

34. Și Zana și Ongonim și Thafuoa și Enaim

35. Și Ierimuth și Odolam și Soho și Azica

36. Și Saraim și Adiaghiathim și Gadira, și satele lor și cetățile, 40, și orașăle lor.

37. Sănan și Adasa și Magdalgad

38. Și Dalaam și Masefa și Ehthail

39. Și Lahis și Vascathi și Aglon

40. Și Havai și Lamas și Hathalis

41. Și Gadiroth și Vithagon și Naama și Machida, cetăți 16, și orășele lor.

42. Levna și Ather și Asan

43. Și Etha și Asena și Mesiv

44. Și Chielaiu și Ahziv și Marisa, cetăți noao, și orașăle lor.

45. Acaron și orașăle ei și satele ei.

46. De la Acaron și la marea Iamnai, și toate câte sânt aproape de Esdodu, și orașăle lor.

47. Esdodu și orașăle ei și satele ei; Gaza și orașăle ei și satele ei, până la pârâul Eghipetului, și Marea cea Mare hotăraște.

48. Și la muntele: Safir și Iether și Soho

49. Și Rena și Cetatea Cărților, aceasta iaste Davir,

50. Și Anav și Esthemo și Anev

51. Și Gosom și Hiluon și Ghilo, cetăți unsprăzeace, și orașăle lor.

52. Erev și Ruma și Asan

53. Și Ianom și Vithapfuth și Afaca

54. Și Amata și cetatea Sarvo, aceasta iaste Hevron, și Sior, cetăți noao, și orașăle lor.

55. Maon și Hiermel și Zif și Eta

56. Și Ezrael și Ecdaam și Zanoachiem

57. Și Gavaa și Thamna, cetăți zeace, și orașăle lor.

58. Elul și Vethsur și Hiedur

59. Și Maaroth și Vethanot și Elthichien, cetăți șase, și orașăle lor.

60. Theco și Efratha, aceasta iaste Vithleaem, și Fagor și Etaam și Colon și Tatami și Soris și Carem și Galem și Vithir și Manoho, cetăți unsprăzeace, și orașăle lor.

61. Cariathvaal, aceasta e cetatea Iarim, și Areva, cetăți doao, și orașăle lor, și satele lor.

62. La pustiiul: Vitharava și Madon și Ohoran

63. Și Nifsan și Cetățile Sării și Ingadi, cetăți șase, și orașăle lor.

64. Și evuseul lăcuia în Ierusalim, și n’au putut fiii Iudei să piarză pre ei, și au lăcuit evuseul cu fiii Iudei la Ierusalim până în ziua de astăzi.

CAP 16

Cetățile fiilor lui Efraim.

1. Și să făcură hotarăle fiilor lui Iosif, de la Iordan, despre Iereho, de la răsărit, pustiiul, și să va sui de la Iereho la munte la Vethil.

2. Și va ieși de la Vethil la Luza și va treace la hotarăle lui Ahiataroth.

3. Și va treace de la mare la hotarăle lui Iefleti, până la hotarăle Vetheronului celui de Jos și până la Gazer, și va fi ieșirea lor la mare.

4. Și au moștenit fiii lui Iosif, Efraim și Manasi,

5. Și s’au făcut hotarăle fiilor lui Efraim, după noroadele lor. Și s’au făcut hotarăle moștenirii lor, de la răsărita Atharoth Adaru până la Vetharom cea de Sus și Gazara.

6. Și vor treace hotarăle la mare la Mahthoth, de la miazănoapte, și vor treace la răsărit la Thinath Silo, și va treace pre acesta de la răsărit la Ianoha.

7. Și să va pogorî de la Ianoha la Ataroth și Naratha și orașăle lor, și va treace la Iereho și va ieși la Iordan.

8. Și de la Dafuth vor treace hotarăle la mare la pârâul Cana, și va fi ieșirea lor la mare, aceasta e moștenirea fealiului fiilor lui Efraim, după noroadele lor;

9. Și cetățile ceale ce s’au osebit fiilor lui Efraim, pren mijlocul moștenirii fiilor lui Manasi, toate cetățile și orașăle lor.

10. Și n’au pierdut Efraim pre hananeu, cela ce lăcuiaște în Gazer, și lăcuia hananeul întru Efraim până în ziua aceasta, și s’au făcut birnici robi până s’au suit Faraon, împăratul Eghipetului, și au luat cetatea și au arsu-o cu foc pre ea, și pre hananei și pre ferezei și pre ceia ce lăcuia în Gazer i-au junghiat, și au datu-o pre ea Farao în zestre featii lui.

CAP 17

Moștenirea jumătății seminției lui Manasi.

1. Și s’au făcut hotarăle fealiului fiilor Manasi, pentru că acesta e născutul întâiu al lui Iosif; lui Mahir, cel dentâiu născut lui Manasi, tatăl lui Galaad, pentru că om de războiu era, întru Galaaditida și întru Vasanitida.

2. Și să făcu fiilor Manasi celor rămaș, după noroadele lor, fiilor Ahiezer și fiilor Elec și fiilor Erziil și fiilor Ehem și fiilor Efer și fiilor Simiraei, aceștea sânt fiii lui Manasi, fiiul lui Iosif, bărbații, după năroadele lor.

3. Și la Salpaadu, feciorul lui Efer, feciorul lui Galad, feciorul lui Mahir, feciorul lui Manasi, nu era lui feciori, ce feate; și aceastea sânt numele featelor lui Salpaad: Malaa și Nua și Egla și Melha și Thersa.

4. Și au stătut înaintea lui Eliazar preotul și înaintea lui Iisus, feciorul lui Navi, și înaintea boiarilor, zicând: „Dumnezeu au poruncit pren mâna lui Moisi să ni se dea noao moștenire în mijlocul fraților noștri“. Și li s’au dat lor moștenire, pren porunca Domnului, sorțu întru frații tătâne-său.

5. Și căzu funea lor de la Anasa, câmpul Lavad, den pământul Galaad și al Vasanului, carele iaste decindea de Iordan,

6. Căci featele feciorilor lui Manasi au moștenit moșie între mijlocul fraților lor, iară pământul Galaad s’au făcut feciorilor lui Manasi celor rămaș.

7. Și s’au făcut hotarăle fiilor Manasi de la Asir Mahthoth Idanath, carea iaste despre partea Sihem, și merg hotarăle de la Iamen și Iasim, la izvorul Thatho.

8. Lui Manasi va fi pământul Thapfu; și Thapfu, la hotarăle Manasii, feciorilor lui Efraim.

9. Și se vor pogorî hotarăle la valea Cane spre miazăzi spre valea lui Iair,

10. Terevinthul lui Efraim între mijlocul cetăților lui Manasi; și hotarăle lui Manasi spre miazănoapte, la pârâu, și va fi lui ieșirea marea. De cătră miazăzi lui Efraim, și la miazănoapte lui Manasi; și va fi marea hotarăle lor; și pre Asir să vor împreuna la miazănoapte, și lui Isahar despre răsărit.

11. Și va fi Manasi întru Isahar și în Asir Vethsan și orașăle lor, și ceale Iavlaam și featele ei, și pre ceia ce lăcuiescu în Dor și orașăle ei, și pre ceia ce lăcuiescu în Tanah și satele ei, și pre ceia ce lăcuiescu în Machidoh și satele ei, și a treia Nafetha și orașăle ei.

12. Și n’au putut feciorii lui Manasi să surpe cetățile aceastea și au început hananeul a lăcui întru pământul acesta.

13. Și fu în vreame ce să întăriră fiii lui Israil și au făcut pre hananei supuși, iară cu surpare pre ei n’au surpat.

14. Și priciră fiii lui Iosif lui Iisus, zicând: „Pentru căci ai moștenit pre noi o moșie și o parte? Și eu nărod mult sânt și Dumnezeu m’au blagoslovit“.

15. Și zise lor Iisus: „De ești tu nărod mult, suie-te la pădure și curățeaște ție acolo la pământul ferezeului și al lui Rafain, de ți-e – strâmtu muntele Efraim“.

16. Și au zis fiii lui Iosif: „Nu ne place noao muntele Efraim; și călărime aleasă și hiară – la tot hananeul ce lăcuiaște întru mine la Vethsan și întru satele ei și la valea Iezrael“.

17. Și zise Iisus fiilor lui Iosif, lui Efraim și lui Manasi, zicând: „De ești nărod mult și vârtute mare ai, nu va fi ție o moșie,

18. Că pădurea va fi ție, căci pădure iaste, și vei curăți pre ea și va fi ție ieșirile lor când vei surpa pre hananeu; căci călărime aleasă iaste la el și tare iaste, iară tu îl vei treace cu vârtutea pre el“.

CAP 18

Cetățile seminției lui Veniamin.

1. Și să adună toată adunarea fiilor lui Israil la Silo și au întins acolo cortul mărturiei și pământul s’au stăpânit de cătră ei.

2. Și au rămas fiii lui Israil, carii n’au moștenit moștenirea lor, șapte neamuri.

3. Și zise Iisus fiilor lui Israil: „Până când voi veți lenevi să întraț să moșteniți pământul carele au dat voao Domnul Dumnezăul părinților voștri?

4. Dați dentru voi trei oameni dentr’un fealiu, și voi trimite pre ei și, sculându-să, să umble pământul și să-l scrie pre el înaintea mea, în ce chip vei putea să împarți pre el“.

5. Și au venit cătră el, și au împărțit lor șapte părți: Iuda va sta lor hotar de cătră miazăzi, și fiii lui Iosif vor sta la hotarul lor despre miazănoapte.

6. „Iară voi împărțiț pământul șapte părți și aduceț aicea cătră mine și voi scoate voao sorțu aicea înaintea Domnului Dumnezeului nostru.

7. Pentru că nu iaste parte fiilor lui Levi întru voi, căci preoția Domnului – partea lor, și Gaadu și Ruvin și jumătate de feliul lui Manasi au luat moștenirea lor decindea de Iordan la răsărit, carea le-au dat lor Moisi, sluga Domnului“.

8. Și sculându-să oamenii, au mersu, și au poruncit Iisus oamenilor celora ce mergea să umble pământul, zicându: „Treaceț și umblaț pământul și călcaț pre el și veniț aicea cătră mine, și voi scoate voao aicea sorțu înaintea Domnului, la Silo“.

9. Și au mersu oamenii și au trecut pre pământ, și au călcat pământul și au văzut pre el, și au scris pre el după cetățile lui, șapte părți intr’o carte și au adus cătră Iisus la tabără la Silo.

10. Și le-au pus lor Iisus sorțu la Silo înaintea Domnului și au împărțit acolo Iisus pământul fiilor lui Israil după împărțealele lor.

11. Și ieși sorțul fealiului fiilor lui Veniamin întâiu, după noroadele lor, și au ieșit hotarăle moșiii lor întru mijlocul fiilor Iudei și în mijlocul fiilor lui Iosif.

12. Și li să făcu lor hotarăle de la miazănoapte, de la Iordan, și se va sui hotarul den dosul lui Ieriho spre miazănoapte și să va sui pren munte pre mare și va fi lui ieșirea Madmaritina Vethain,

13. Și vor treace de acolo hotarăle Luza, denapoia lui Luza, de la spatele ei, aceasta iaste Vethil, și se vor pogorî hotarăle de la Ataroth Edar la munte, carele iaste cătră miazăzi lui Vetheron cea de Jos,

14. Și vor treace hotarăle și vor încunjura despre partea ce caută la marea de la miazăzi, de la munte de cătră fața Vethiron amiazăzi, și va fi lui ieșirea la Cariath Vaal, aceasta iaste Cariathiarim, cetatea fiilor Iudei; aceasta iaste partea de cătră mare.

15. Și partea despre amiazăzi, despre partea Cariath Vaal, și vor treace hotarăle mării la Gain și vor ieși la izvorul apei Natho

16. Și vor pogorî hotarăle pre partea muntelui carele iaste despre fața crângului fiiului Enom, carele iaste despre partea Emec Rafain despre miazănoapte, și să va pogorî la Ghienom denapoia lui Evusude la miazăzi și să va pogorî la izvorul Roghil

17. Și va treace la miazănoapte și va treace la izvorul Same și va treace la Galiloth, carea iaste den preajmă cătră suirea Edonim, și va pogorî pre piatra Vaan fiilor lui Ruvim

18. Și va treace pre dendărătul Vetharava de la miazănoapte și să va pogorî la Arava

19. Și vor treace hotarăle pre dendărătul Vithagla de la miazănoapte și va fi trecerea hotarălor pre piscul Mării Sărilor de la miazănoapte la partea Iordanului de la miazăzi. Aceastea-s hotarăle de la miazăzi, și Iordanul va hotărî pre el despre partea răsăritului.

20. Aceasta e moștenirea fiilor lui Veniamin, hotarăle lor împrejur, după noroadele lor.

21. Și s’au făcut cetățile fealiului fiilor lui Veniamin, după noroadele lor, Ieriho și Vithagla și Amecasis

22. Și Vetharara și Semrim și Vethil

23. Și Avim și Ofra și Afratha

24. Și lăcașul lui Amona și pre Afni și Gavaa, cetăți 12, și orașăle lor.

25. Gavaon și Rama și Viroth

26. Și Masfa și Hefira și Mosa

27. Și Rechem și Erfail și Therala

28. Și Silalef și Ievus, aceasta e Ierusalimul, și Gavaath și cetățile Iarim, 13, și satele lor, aceasta e moștenirea fiilor lui Veniamin, după noroadele lor.

CAP 19

Moștenirea celorlalte șase seminții și a lui Iisus Navi.

1. Și ieși sorțul al doilea lui Simeon, fealiul fiilor lui Simeon, după noroadele lor. Și fu moștenirea lui întru mijlocul sorțului fiilor Iudei

2. Și s’au făcut moștenirea lor: Virsavie și Savee și Molada

3. Și Asersual și Voia și Asom

4. Și Elthulaad și Vathul și Erma

5. Și Sechiila și Vethmar și Hazuvoth și Asersula

6. Și Vivlavath și țarinile lor, cetăți 13, și orașăle lor.

7. Ain și Remon și Ether și Asaan, cetăți 4, și orașăle lor.

8. Și toate satele carele sânt împrejurul cetăților acestora, până la Valith Viramoth mergând spre amiazăzi, aceasta e moștenirea fealiului fiilor lui Simeon, după noroadele lor.

9. De la moșia Iudei moștenirea fealiului fiilor Simeon, căci s’au făcut partea fiilor Iudei mai mare decât a lor și au moștenit fiii lui Simeon în mijlocul moșiei lor.

10. Și au ieșit sorțul al treilea lui Zavulon, după noroadele lor, și vor fi hotarăle moștenirea lor până la Sarid.

11. Și să sui hotarăle lor la mare și la Marila și să vor împreuna la Davasthe și să vor întimpina la valea care iaste de cătră fața Iecnaam

12. Și să va întoarce de la Saredu den preajmă de la răsăritul Sames la hotarăle Ihasaloth Thavor și va treace la Davarath și să va sui la Afiia

13. Și de acolo va treace pren preajmă la răsărit pre Gothaetha la cetatea Casim și va treace la Remona Amathanu Drinuah

14. Și vor încunjura hotarăle la miazănoapte la Enavoth și va fi ieșirea lor la Ghierthail

15. Și Catath și Naloth și Semron și Iadila și Vithleaim, cetăți 12, și orașăle lor.

16. Aceasta e moștenirea feliului fiilor lui Zavulon, după noroadele lor, cetățile lor și satele lor.

17. Și Iui Isahar au ieșit sorțul al patrulea, fiilor lui Isahar, după rudeniile lor.

18. Și s’au făcut hotarăle lor Iesrael și Ahaseloth și Sunim

19. Și Aferarim și Sion și Renath și Anareth

20. Și Ravoth și Chiseon și Aame

21. Și Ramai și Inganim și Innada și Vethasi

22. Și se vor împreuna hotarăle la Thavor și la Sasima și Vethsamis, cetăți 16, și orașăle lor, și va fi ieșirea hotarălor Iordanul.

23. Aceasta e moștenirea fealiului fiilor lui Isahar, după noroadele lor, și cetățile și satele lor.

24. Și ieși sorțul al cincilea fealiului fiilor Asir, după noroadele lor.

25. Și s’au făcut hotarăle lor Helcath și Ooli și Vatne și Ahsaf

26. Și Alimeleh și Amad și Masal, și se va împreuna cu Carmilul despre mare și la Sior și la Vanathu

27. Și se va întoarce de la răsăritul soarelui Vithdagon și se va împreuna cu Zavulon și la Ghe, Ethail despre miazănoapte, Vithaemec și Nail, și va mearge la Havol den na stânga,

28. Și Agraan și Roovu și Amon și Canail, până la Sidonul cel Mare,

29. Și se vor întoarce hotarăle la Rama și până la Cetatea Tăriei Tăriilor, și se vor întoarce hotarăle la Osa, și va fi lui ieșirea marea de ’mpărțeala Ahziv,

30. Și Ama și Afec și Roov, cetăți 22, și orașăle lor.

31. Aceasta e moștenirea fealiului fiilor Asir, după noroadele lor, cetățile lor și orașăle lor.

32. Și lui Neftalim au ieșit sorțul al șaselea, fiilor Neftalim, după noroadele lor.

33. Și să făcură hotarăle lor Meelef și Melom și Vesenanim și Arme și Nachiev și Iavne, până la Gropi, și s’au făcut ieșirea lor Iordanul.

34. Și se vor întoarce hotarăle despre Marea Azanoth Thavor și va treace de acolo la Icoc și se va împreuna cu Zavulon de cătră răsărit, și cu Asir se va împreuna despre mare, și cu Iuda, Iordanul, de cătră răsărita soarelui.

35. Și cetățile zidite ale tirilor: Asidem Tiros și Amath și Recath și Hanereth

36. Și Adami și Rama și Asor

37. Și Chedes și Edrai și izvoarăle Asor

38. Și Eron și Magdaliil Oran și Vethanath și Thasmus, cetăți 19 și satele lor.

39. Aceasta e moștenirea fealiului fiilor Neftalim, după rudenia lor, cetățile și satele lor.

40. Și fealiului fiilor lui Dan au ieșit sorțul al 7.

41. Și li s’au făcut hotarăle lor Saraa și Esthaol și cetatea Sames

42. Și Salavim și Evalon și Iethla

43. Și Elon și Thamna și Acaron

44. Și Eltheco și Gavathon și Valoth

45. Și Ioth și Vanivarac și Ghiethremon,

46. Și de la Marea Eracon și Iericon hotar, aproape de Iopa.

47. Și au ieșit hotarului fiilor Dan, și au mersu fiii lui Dan și au bătut pre Lesen și au luat pre ea și au lovit pre ea cu gură de sabie și au moștenit pre ea și au lăcuit pre ea, și au numit numele lui Lesen Dan, după numele lui Dan, tatăl lor.

48. Aceasta e moștenirea fealiului fiilor lui Dan, după noroadele lor, cetățile lor și orașăle lor.

49. Și au săvârșit a împărți cu sorți pământul la hotarăle lui, și au dat fiii lui Israil moșie lui Iisus, feciorul lui Navi, întru ei,

50. Pren porunca Domnului; și au dat lui cetatea carea au cerșut, Tamnath Sarai, care iaste în muntele Efraim, și au zidit cetatea și lăcuia întru ea.

51. Aceastea sânt împărțirile carele au împărțit cu sorțu Eliazar preotul și Iisus al lui Navi și boiarii moșteniilor întru fealiurile lui Israil după sorți, la Silom, înaintea Domnului, lângă ușâle cortului mărturiei, și au mers să lăcuiască pământul.

CAP 20

Cetățile de scăpare.

1. Și grăi Domnul lui Iisus, zicând:

2. „Grăiaște fiilor lui Israil, zicând: ‘Dați cetățile pribeagilor, carele am zis cătră voi pren Moisi,

3. Scăparea ucigașului celuia ce va ucide suflet fără de voia lui, fără de nici un gându mai înainte, și vor fi cetățile voastre scăpare, și nu va muri ucigașul de cela ce să rudeaște cu sângele, până va veni înaintea adunării la judecată.

4. Și va fugi la una den cetățile aceastea și va sta la poarta ușii cetății lui și va grăi întru urechile bătrânilor cetății aceiia cuvintele lui și-l vor întoarce pre el adunarea de cătră ei și vor da lui loc și va lăcui împreună cu ei.

5. Și când va goni cela ce să rudeaște cu sângele după dânsul, și nu vor ucide pre cela ce au ucis cu mâna lui, pentru că neștiindu au lovit pe aproapele lui și nu urând el pre dânsul de ieri și de alaltaieri.

6. Și va lăcui în cetatea aceaea până va sta înaintea adunării la judecată, până va muri preotul cel mare carele va fi în zilele acealea, atuncea să va întoarce cela ce au ucis și va întra în cetatea lui și la casa lui și la cetatea de unde au fugit de acolo’“.

7. Și au osebit pre Chiedes la Galilea la muntele lui Neftalim, și Sehem în muntele lui Efrem, și cetatea Arvo, aceasta e Hevron, la muntele Iudei.

8. Și decindea de Iordanul, Ieriho, de cătră răsărit, au dat pre Vosor în pustiiu în câmpu den feliul lui Ruvin, și pre Ramoth la Galaad den fealiul lui Gad, și pre Golan la Vasanitida den fealiul lui Manasi.

9. Aceastea era cetățile ceale numite la toți fiii lui Israil și la cel nemearnic ce șade întru ei, să fugă acolo tot cela ce loveaște suflet fără de voie, pentru ca să nu moară de mâna celuia ce se rudeaște cu sângele, până va sta înaintea adunării la judecată.

CAP 21

Cetățile leviților.

1. Și au venit căpeteniile neamurilor fiilor lui Levi cătră Eliazar preotul și cătră Iisus al lui Navi și cătră căpeteniile feliurilor den neamurile fiilor lui Israil

2. Și au zis cătră ei în Silo, la pământul lui Hanaan, zicând: „Poruncit-au Domnul în mâna lui Moisi să ne dea noao cetăți să lăcuim, și pemprejurile lor, dobitoacelor noastre“.

3. Și au dat fiii lui Israil leviților, când moșteniia ei pren porunca Domnului, cetățile aceastea și pemprejurile lor.

4. Și ieși sorțul nărodului lui Caath și să făcu fiilor lui Aron, preoților leviților, de la neamul Iudei și de la neamul lui Simeon și de la neamul lui Veniamin, sorțite cetăți treisprăzeace.

5. Și fiilor lui Caath celor rămaș, de la neamul lui Efraim și de la neamul lui Dan și den jumătate de fealiul lui Manasi, sorțite cetăți zeace.

6. Și fiilor Gherson, den rudenia neamului lui Isahar și de la neamul lui Asir și de la neamul lui Neftalim și den jumătate den feliul lui Manasi, la Vasan, sorțite cetăți treisprăzeace.

7. Și fiilor lui Merari, după năroadele lor, de la neamul lui Ruvin și de la neamul lui Gaad și de la neamul lui Zavulon, sorțite cetăț doaosprăzeace.

8. Și au dat fiii lui Israil leviților cetățile aceastea și pemprejurile lor, în ce chip au poruncit Domnul lui Moisi, cu sorțu.

9. Și au dat fealiul fiilor Iudei și fealiul fiilor lui Simeon și den fealiul fiilor lui Veniamin cetățile aceastea.

10. Și s’au chemat fiilor lui Aaron, după nărodul lui Caath, feciorilor lui Levi, căci acestora li s’au făcut sorțul cel dentâiu.

11. Și le-au dat lor pre Cariatharvoc, scaunul lui Enac, aceasta iaste Hevron, în muntele Iudei, iară pemprejurile ei ceale de prejur ea.

12. Și țarinile cetății și satele ei le-au dat Iisus lui Halev, feciorul lui Iefoni, întru țineare lui.

13. Și fiilor lui Aaron preotului au dat cetatea – scăparea celula ce va ucide – pre Hevron și ceale ce sânt osebite cătră dânsa și pre Levna și ceale osebite ce sânt cătră dânsa

14. Și pre Iether și ceale osebite cătră dânsa și pre Iethezmo și ceale osebite cătră ea

15. Și pre Ilo și ceale osebite cătră dânsa și pre Davir și ceale osebite cătră dânsa

16. Și pre Ain și ceale osebite cătră dânsa și pre Ietga și ceale ce sânt osebite cătră dânsa și pre Vethsamis și ceale osebite cătră dânsa, cetăți noao, de la aceste doao neamuri.

17. Și de la fealiul lui Veniamin, pre Gavaon și ceale osebite ce-s cătră dânsa și pre Gave și ceale osebite ce-s cătră dânsa

18. Și pre Anathoth și ceale osebite ce-s cătră ea și pre Amo și ceale osebite ce-s cătră ea, cetăți patru.

19. Toate cetățile fiilor lui Aaron, preoților, cetăți 13, și ceale după împrejurul lor.

20. Și noroadelor fiilor lui Caath, leviților celor rămași de la fiii lui Cath, și s’au făcut cetatea hotarălor lor, de la fealiul lui Efraim.

21. Și le-au dat lor cetatea scăpării celui ce ucide, pre Sihem, și ceale osebite ce-s cătră dânsa și Gazer și ceale osebite ce-s cătră dânsa

22. Și pre Cafsain și ceale osebite ce-s cătră dânsa și pre cea de sus Vitheron și ceale osebite ce-s cătră dânsa, cetăți 4.

23. Și den fealiul lui Dan, pre Eltheco și ceale osebite ce-s cătră dânsa și pre Gavethon și ceale osebite ce-s cătră dânsa

24. Și pre Elon și ceale osebite ce-s cătră dânsa și pre Ghethremon și ceale osebite ce-s cătră dânsa, cetăți 4.

25. Și de la jumătate de fealiul lui Manasi, pre Thanaah și ceale osebite ce-s cătră ea și pre Vethsan și ceale osebite ce-s cătră dânsa, cetăți 2.

26. Toate cetățile, 10, și ceale osebite ce-s cătră eale, noroadelor fiilor lui Caath celor rămași.

27. Și fiilor lui Gherson, celor ce să rudesc cu leviții, den jumătate de fealiul lui Manasi, cetățile ceale osebite celora ce au ucis, pre Golan la Vasanitida și ceale osebite ce-s cătră dânsa și pre Vesthra și ceale osebite ce-s cătră dânsa, cetăți 2.

28. Și den fealiul lui Isahar, pre Chision și ceale osebite ce-s cătră dânsa și pre Davath și ceale osebite ce-s cătră dânsa

29. Și pre Iermoth și ceale osebite ce-s cătră dânsa și Izvorul Cărților și ceale osebite ce-s cătră dânsul, cetăți 4.

30. Și den fealiul lui Asir, pre Masaal și ceale osebite ce-s cătră dânsa și pre Avdo și ceale osebite ce-s cătră dânsa

31. Și pre Helcaath și ceale osebite ce-s cătră dânsa și pre Roav și ceale osebite ce-s cătră dânsa, cetăți 4.

32. Și den neamul lui Neftalim, cetatea cea osebită celui ce au ucis, pre Chiedes, în Galilea și ceale osebite ce-s cătră dânsa și pre Emathdor și ceale osebite ce-s cătră dânsa și pre Carthan și ceale osebite ce-s cătră dânsa, cetăți 3.

33. Toate cetățile lui Gherson, după noroadele lor, cetăți 13, și ceale osebite ce-s cătră dânsele.

34. Și norodul fiilor lui Merari, leviților celor rămași den fealiul fiilor lui Zavulon, pre Iecnaam și premprejurile ei și pre Cartha și premprejurile ei

35. Și pre Damna și premprejurile ei și pre Dalol și premprejurile ei, cetăți 4.

36. Și decindea de Iordan, despre Ieriho, den fealiul lui Ruvin, au dat cetatea – scăparea celui ce au ucis – pre Vosor și premprejurile ei, pre Misor și premprejurile ei și pre Iazer și premprejurile ei

37. Și pre Ghedson și premprejurile ei și pre Masfa și premprejurile ei, cetăți 5.

38. Și den fealiul lui Gad, cetatea cea de scăparea celuia ce au ucis, pre Ramoth la Galaad și premprejurile ei și pre Manaim și premprejurile ei

39. Și pre Esevon și premprejurile ei și pre Iazir și premprejurile ei, toate cetățile 4.

40. Toate cetățile fiilor lui Merari, după noroadele lor, celor rămași den fealiul lui Levi, și li să făcu hotarăle lor, cetăți 12.

41. Toate cetățile leviților în mijlocul ținerii fiilor lui Israil, 40 și 8 de cetăți și pemprejurile lor prejur cetățile aceastea cetăți. Și cetăți și împrejurile prejur cetate, așa la toate cetățile aceastea.

42. Și săvârși Iisus împărțind pământul întru hotarăle lui și au dat fiii lui Israil partea lui Iisus

43. Pren porunca Domnului; au dat lui cetatea carea au cerșut, pre Thamna Sahar i-au dat lui, în muntele Efraim, și zidi Iisus cetatea carea au cerșut și au lăcuit întru ea.

44. Și au luat Iisus cuțitele ceale de piatră cu care au obrezuit pre fiii lui Israil, pre ceia ce s’au născut pre cale în pustie, căci nu s’au obrezuit în pustiiu, și le-au pus pre eale la Thamna Sahar.

45. Și au dat Domnul tot pământul lui Israil, carele au jurat să dea părinților lor, și au moștenit pe el și au lăcuit într’însul.

46. Și i-au așăzat Domnul pre ei după împrejur, în ce chip s’au jurat părinților lor, nu s’au sculat nimea înaintea lor dentru toți vrăjmașii lor, pre toți vrăjmașii lor i-au dat lor Domnul în mânile lor.

47. N’au căzut cuvânt den toate cuvintele ceale bune carea au grăit Domnul fiilor lui Israil, toate s’au isprăvit.

CAP 22

Întoarcerea seminției lui Ruvim, Gad și jumătate din seminția lui Manasi peste Iordan.

1. Atuncea au chemat Iisus pre fiii lui Ruvim și pre fiii lui Gad și cea jumătate de fealiul lui Manasi și zise lor:

2. „Voi ați auzit toate câte au poruncit voao Moisi, sluga Domnului, și ați ascultat glasul mieu după toate câte am poruncit voao.

3. Nu ați lăsat pre frații voștri întru aceastea zile și mai mulți, până în ziua de astăzi, ați păzit porunca Domnului Dumnezeului vostru.

4. Iară acuma au odihnit Domnul Dumnezăul vostru pre frații voștri, în ce chip au zis lor; acum dară, întorcându-vă, meargeți la casele voastre și la pământul ținerii voastre carele au dat voao Moisi, sluga Domnului, decindea de Iordan.

5. Ce vă păziți foarte să faceți poruncile și leagea carea au poruncit voao Moisi, sluga Domnului, să iubiți pre Domnul Dumnezăul vostru și să meargeți în toate căile lui, să păziți poruncile lui și să vă lipiți lângă el și să-i slujiți lui den toată inema voastră și den tot sufletul vostru“.

6. Și blagoslovi pre ei Iisus și i-au trimis pre ei și au mersu la casele lor.

7. Și la jumătate de fealiul lui Manasi au dat Moisi la Vasan și celor jumătate au dat Iisus împreună cu frații lor pre lângă Iordan lângă mare. Și când i-au trimis pre ei la casele lor și au blagoslovit pre ei,

8. Cu bani mulți au mersu la casele lor și dobitoace multe foarte și argint și aur și arama și hier și haine multe foarte și au împărțit prada vrăjmașilor împreună cu frații lor.

9. Și s’au întors și au mersu fiii lui Ruvin și fiii lui Gad și cea jumătate de fealiul lui Manasi de la fiii lui Israil la Silon, den pământul lui Hanaan să meargă la pământul lui Galaad, la pământul ținerii lor, carele au moștenit pre el pren porunca Domnului în mâna lui Moisi.

10. Și au venit la Galilothul Iordanului carele iaste în pământul lui Hanaan și au zidit fiii lui Ruvin și fiii lui Gad și cea jumătate de fealiul lui Manasi acolo jârtăvnic la Iordan, jârtăvnic mare de văzut,

11. Și au auzit fiii lui Israil zicând: „Iată, au zidit fiii lui Ruvin și fiii lui Gad și cea jumătate de fealiul lui Manasi jârtăvnic la hotarăle pământului Hanaan, la Galiothul Iordanului, decindea de fiii lui Israil“.

12. Și au auzit fiii lui Israil și s’au adunat toți fiii lui Israil la Silon ca să să suie să-i bată pre ei.

13. Și au trimis fiii lui Israil cătră fiii lui Ruvin și cătră fiii lui Gad și cătră cea jumătate de fealiul lui Manasi, la pământul lui Galaad, pre Finees, feciorul lui Eliazer, feciorul lui Aron preotul;

14. Și zeace den boiari împreună cu el, câte un boiariu den casa neamului den toate fealiurile lui Israil, oameni boiari a caselor de moșii sânt preste mii a lui Israil.

15. Și au mersu cătră fiii lui Ruvin și cătră fiii lui Gaad și la cea jumătate de fealiul lui Manasi, la pământul lui Galaad, și au grăit cătră ei, zicând:

16. „Aceastea zice toată adunarea Domnului: ‘Ce iaste păcatul acesta carele ați greșit înaintea Domnului Dumnezăului lui Israil, să vă întoarceți astăzi de la Domnul Dumnezăul lui Israll, zidind voao jârtăvnic, să vă faceți voi ficleani astăzi de la Domnul?

17. Au doară mic iaste voao păcatul Fogor, căce nu ne-am curățit de el până în ziua de astăzi și s’au făcut rană întru adunarea Domnului?

18. Și voi să vă întoarceți astăzi de la Domnul, și va fi de vă veți osebi astăzi de la Domnul, și mâine preste tot Israilul va fi urgia Domnului.

19. Și acum, de iaste voao puțin pământul ținutului vostru, treaceți voi la pământul ținutului Domnului, unde lăcuiaște acolo cortul Domnului, și moșteniți întru noi, și nu vă faceți osebiți de cătră Domnul și de la noi nu vă osebiți, pentru căci ați făcut voi jârtăvnic afară den jârtăvnicul Domnului Dumnezăului nostru.

20. Nu, iată, Ahar al lui Zara cu greșală au greșit de la anathema, și peste toată adunarea lui Israil s’au făcut urgia? Și acesta unul singur era, au doară acesta n’au murit întru păcatul lui?’“

21. Și au răspunsu fiii lui Ruvin și fiii lui Gaad și cea jumătate de fealiul lui Manasi și au grăit celor preste mii ai lui Israil, zicând:

22. „Dumnezău Dumnezău Domnu iaste și Dumnezău Dumnezău Domnul El știe, și Israil; El va cunoaște de am greșit noi întru osebire denaintea Domnului, să nu ne mântuiască pre noi în ziua aceasta.

23. Și de am zidit jârtăvnic noao ca să ne osebim noi de la Domnul Dumnezăul nostru sau ca să suim noi preste el jârtvă de ardere-de-tot sau ca să facem peste el jârtva mântuirii, Domnul sângur să cerce.

24. Ce pentru frica cuvântului am făcut aceasta, zicând: ‘Pentru ca nu mâine să zică feciorii voștri feciorilor noștri: ‘Ce – voao și Domnului Dumnezăului Israil?’

25. Și hotară au pus Domnul între mijlocul vostru și al nostru, fiii lui Ruvin și fiii lui Gad, pre Iordan, și nu iaste voao partea Domnului și vor înstreina fiii voștri pre fiii noștri pentru ca să nu se închine Domnului.

26. Și am zis: ‘Să facem așa ca să zidim jârtăvnicul acesta, nu pentru aduceri, nici pentru jârtve,

27. Ce pentru ca să fie mărturie aceasta între noi și între voi, și în mijlocul fiilor noștri după noi, ca să slujască slujbă Domnului înaintea lui cu aducerile noastre și cu jârtvele noastre și cu jârtvele mântuirei noastre, și nu vor zice fiii voștri fiilor noștri mâine: ‘Nu iaste voao partea Domnului!’

28. Și am zis: ‘De se vă face vreodănăoară și vor grăi cătră noi au cătră semențiile noastre mâine și vor zice: ‘Vedeț asămănarea jârtăvnicului Domnului, carele au făcut părinții voștri nu pentru aduceri, nici pentru jârtvă, ce mărturie iaste întru mjlocul nostru și întru mijlocul vostru și întru mijlocul feciorilor noștri’.

29. Să nu să facă, dară, noao să ne osebim de la Domnul întru ziua de astăzi, ca să ne întoarcem de la Domnul ca să zidim noao jârtvă aducerilor și jârtvelor salamin și jârtvei mântuirelor, afară den jârtăvnicul Domnului Dumnezeului nostru, carele iaste denaintea cortului lui“.

30. Și auzind Finees preotul și toț boiarii adunării și cei preste mii ai lui Israil care era cu ei cuvintele carele au grăit fiii lui Ruvim și fiii lui Gad și cea jumătate de fealiul lui Manasi, și le-au plăcut lor.

31. Și zise Finees, fiiul lui Eliazar preotul, fiilor lui Ruvin și fiilor lui Gad și la cea jumătate de fealiul lui Manasi: „Astăzi am conoscut cum cu noi e Domnul, căci n’aț greșit înaintea Domnului greșala aceasta și căci ați mântuit pre fiii lui Israil den mâna Domnului“.

32. Și s’au întorsu Finees, feciorul lui Eliazar preotul, și boiarii neamurilor de la fiii lui Ruvin și de la fiii lui Gad și de la jumătate de fealiul lui Manasi, den pământul lui Galaad la pământul lui Hanaan, cătră fiii lui Israil și au răspuns lor cuvintele.

33. Și au plăcut cuvântul fiilor lui Israil și bine au cuvântat pre Dumnezeul fiilor lui Israil și au grăit cătră fiii lui Israil și au zis să nu se mai suie cătră ei războiu ca să surpe pământul fiilor lui Ruvin și fiilor lui Gad și a jumătate de fealiul lui Manasi, și au lăcuit pre el.

34. Și au numit Iisus jârtăvnicul lui Ruvin și lui Gad și a jumătate de fealiul lui Manasi și zise căci: „Mărturie iaste între mijlocul lor că Domnul Dumnezeu, Dumnezeul lor iaste“.

CAP 23

Sfătuire pentru paza legii Domnului. Amenințare cu nenorociri călcătorilor ei.

1. Și fu după zile multe după ce au odihnit Domnul Dumnezeu pre Israil de cătră toț vrăjmașii lui de ’mprejur, și Iisus – bătrân îndelungat cu zile,

2. Și au chemat Iisus pre toț fiii lui Israil și bătrânimea lor și pre boiarii lor și pre judecătorii lor și cărturarii lor și zise lor: „Eu am îmbătrânit și m’am îndelungat cu zilele,

3. Iară voi aț văzut toate câte au făcut Domnul Dumnezăul vostru la toate limbile aceastea de cătră fata voastră, căci Domnul Dumnezeul vostru, acesta e ce s’au bătut pentru voi.

4. Vedeț cum am aruncat voao limbile ceale rămase voao aceastea în sorți întru fealurile voastre, de la Iordan toate limbile le-am surpat, și de la Marea cea Mare va hotărî la apusul soarelui.

5. Iară Domnul Dumnezeul vostru, el va surpa pre dânșii de cătră fața voastră până vor pieri și va tremite lor jâganiile ceale sălbatice până va surpa pre ei și pre ’mpărații lor de cătră fața voastră și veți moșteni de tot pământul lor, în ce chip au grăit Domnul Dumnezeul vostru voao.

6. Întăriți-vă dară, foarte să păziț și să faceț toate ceale scrise în Cartea Legii lui Moisi, pentru ca să nu vă abateți de la ea în direapta au în stânga,

7. Pentru ca să nu întraț în limbile aceaste rămase împreună cu voi și numele dumnezeilor lor să nu se numească între voi și să nu vă juraț, nici să vă închinaț lor, nici să slujiț lor,

8. Fără numai la Domnul Dumnezeul vostru să vă lipiț, în ce chip aț făcut până în ziua de astăzi.

9. Și au surpat Domnul pre ei de cătră fața voastră, limbi mari și tari, și voao nimea n’au stătut împotrivă denaintea voastră până în ziua de astăzi.

10. Un om dentru voi au gonit pre o mie, că Domnul Dumnezeul vostru, acesta se bate împreună cu voi, în ce chip au zis voao.

11. Și să vă păziț foarte, cu sufletele voastre să iubiț pre Domnul Dumnezeul vostru.

12. Că de vă veț întoarce și veț adaoge la ceale ce au rămas limbile aceastea împreună cu voi și veț face cuscrie cătră ei și vă veț amesteca împreună cu ei și ei cu voi,

13. Cu cunoștință să cunoașteț că nu va adaoge Domnul Dumnezeul vostru ca să surpe limbile aceastea de cătră fața voastră și vor fi voao întru lațuri și întru piadici și întru cuie în călcâile voastre și întru lovituri în ochii voștri, până unde veț pieri de la pământul cel bun acesta carele au dat Domnul Dumnezăul vostru voao.

14. Iară eu alerg astăzi calea, în ce chip și toți ceia de pre pământ, și veț cunoaște cu toată inima voastră și cu tot sufletul vostru și căci n’au căzut un cuvânt den toate cuvintele ceale bune carele au zis Domnul Dumnezăul vostru cătră voi, toate au venit voao, unul nu se-au lipsit dentru eale.

15. Și va fi, în ce chip vine pre voi toate cuvintele ceale bune carele au grăit Domnul Dumnezăul vostru preste voi, așa va aduce Domnul pre voi toate cuvintele ceale reale, până va surpa pre voi de pre pământul cel bun acesta, carele au dat voao Domnul Dumnezăul vostru.

16. Când veț călca voi făgăduința Domnului Dumnezăului vostru carea au poruncit voao și mergând vă veț închina la dumnezăi streini și vă veț închina lor, și se va mânia cu mânie Domnul întru voi și te va întoarce degrabă de la pământul cel bun carele au dat Domnul voao“.

CAP 24

Moartea lui Iisus Navi.

1. Și au adunat Iisus toate fealiurile lui Israil la Sihem și au chemat pre cei bătrâni ai lui Israil și pre boiarii lor și pre judecătorii lor și pre cărturarii lor și au stătut denaintea Domnului Dumnezău.

2. Și zise Iisus cătră tot norodul: „Aceastea zice Domnul Dumnezăul lui Israil: ‘Decindea de râu au lăcuit părinții voștri de ’nceput, Thara, tatăl lui Avraam și tatăl lui Nahor, și au slujit la alți dumnezăi.

3. Și am luat pre tatăl vostru, pre Avraam, de de ceaea parte de râu, și l-am povățuit pre el întru tot pământul Hanaan, și i-am înmulțit sămânța lui și am dat lui pre Isaac.

4. Și am dat lui Isaac pre Iacov și pre Isaaf; și am dat lui Isaaf muntele lui Siir moștenire lui, și Iacov și fiii lui s’au pogorât la Eghipet și să făcură acolo întru limbă mare și multă și tare și chinuiră pre ei eghipteanii.

5. Și am trimis pre Moisi și pre Aaron și au lovit Domnul Eghipetul cu seamnele care au făcut întru ei.

6. Și după aceasta au scos pre părinții voștri de la Eghipet și aț întrat în mare și au gonit eghipteanii denapoia părinților voștri cu cară și cu cai la Marea cea Roșie’.

7. Și am strigat cătră Domnul și au dat nor și negură între mijlocul nostru și între mijlocul eghipteanilor și au adus preste ei marea și au acoperit pre ei și au văzut ochii voștri câte au făcut Domnul în pământul Eghipetului și aț fost în pustiiu zile multe.

8. Și v’am adus pre voi la pământul amoreilor celora ce lăcuiescu decindea de Iordan și au ieșit la războiu înaintea voastră și au dat pre ei Domnul în mâinile voastre și aț moștenit pământul lor și aț surpat pre ei de cătră fața voastră.

9. Și s’au sculat Valac al lui Sepfor, împăratul Moav, și au stătut cu oaste împotriva lui Israil și trimițând au chemat pre Valaam, feciorul lui Veor, să vă bleasteme pre voi.

10. Și n’au vrut Domnul Dumnezău să bleasteme pre tine, și cu blagoslovenie v’au blagoslovit pre voi și v’au scos pre voi den mâinile lor și i-au dat pre ei.

11. Și aț trecut Iordanul și aț mers la Ierihon și au dat războiu voao ceia ce lăcuia în Ierihon, amoreul și ferezeul și hananeul și heteul și ghergheseul și eveul și evuseul, și au dat pre ei Domnul în mâinile voastre.

12. Și au trimis mai nainte de voi viaspea și au scos pre ei de cătră fața voastră, doi împărați ai amoreilor, nu cu sabia ta, nice cu arcul tău.

13. Și au dat voao pământul pre carele n’aț ostenit preste el și cetăț carele n’aț zidit și aț lăcuit întru eale, și vii și maslini, pre carele n’aț răsădit, voi aț mâncat.

14. Și acum teameți-vă de Domnul și-i slujiț lui cu direptate și cu nestrâmbătate și scoateț pre dumnezeii cei streini cărora au slujit părinții voștri decindea de râu și la Eghipet, și să slujiț Domnului.

15. Iară de nu va plăcea voao să slujiț Domnului, aleageți voao singuri astăzi cui veț sluji, au dumnezăilor părinților voștri, celor decindea de râu, au dumnezăilor amoreilor întru carii voi lăcuiț pre pământul lor, iară eu și casa mea vom sluji Domnului, căci sfânt iaste“.

16. Și răspunzând norodul, zise: „Să nu să facă noao să lăsăm pre Domnul ca să slujim la dumnezăi streini,

17. Că Domnul Dumnezăul nostru acesta iaste Dumnezău, acesta ne-au scos pre noi și pre părinții noștri den pământul Eghipetului, den casa robimei, și câte au făcut noao seamnele ceale mari aceastea și ne-au păzit pre noi în toată calea unde am mers întru ea și în toate limbile pren carele am trecut prin eale.

18. Și au scos Domnul toate limbile, și pre amoreu, pre cela ce lăcuia pământul, de cătră fața noastră, iară și noi să slujim Domnului, pentru că acesta iaste Dumnezăul nostru“.

19. Și zise Iisus cătră norod: „Nu veți putea să slujiți Domnului Dumnezău, căci Dumnezău sfânt iaste, și râvnind, acesta nu va lăsa păcatele voastre și fărădelegile voastre.

20. Când veți lăsa pre Domnul și veț sluji la dumnezăi streini, și venind va chinui pre voi și va piarde pre voi, pentru căci v’au făcut bine voao“.

21. Și zise norodul cătră Iisus: „Nu, ce Domnului vom sluji“.

22. Și zise Iisus cătră norod: „Mărturie voi asupra voastră, că voi ați ales voao Domnului să-i slujiți“. Și ziseră: „Marturi“.

23. „Și acum râdicați pre dumnezăii cei striini care sânt întru voi și vă îndireptați inema voastră cătră Domnul Dumnezăul lui Israil“.

24. Și zise norodul cătră Iisus: „Domnului Dumnezăului nostru vom sluji și glasul lui vom asculta“.

25. Și au pus Iisus făgăduință cătră norod în ziua aceaea și i-au dat lui leage și judecată la Sihem, înaintea cortului Dumnezăului lui Israil.

26. Și au scris cuvintele aceastea în Cartea legii lui Dumnezău, și au luat Iisus piatră mare și au pus-o pre dânsa supt terevinthul cel denaintea Domnului.

27. Și zise Iisus cătră tot norodul: „Iată, piatra aceasta va fi voao întru mărturie, că ea au auzit toate câte s’au grăit de Domnul, câte au grăit cătră voi astăzi, și aceasta va fi între voi întru mărturie la zilele ceale de apoi, când veț menți Domnului Dumnezăului vostru“.

28. Și au slobozit Iisus norodul, pre fieștecarele la locul lui.

29. Și fu după acealea, și muri Iisus, fiiul lui Navi, robul Domnului, de 100 și zeace ani.

30. Și l-au îngropat pre el lângă hotarăle sorțului lui, la Thamna Sahar, la muntele lui Efraim, despre miazănoaptea muntelui Galaad.

31. Și au pus acolo împreună cu el, la grobnițe unde l-au îngropat pre el acolo, cuțitele ceale de piatră cu carele au obrezuit pre fiii lui Israil, la Galgala, Iisus, când i-au scos pre ei de la Eghipet, în ce chip au poruncit Domnul, și acolo sânt până în ziua de astăzi.

32.Și au slujit Israil Domnului toate zilele lui Iisus și toate zile celor bătrâni câți au tras vacul după Iisus și câți au fost văzut toate faptele Domnului câte au făcut lui Israil.

33. Și oasele lui Iosif le-au scos fiii lui Israil de la Eghipet și le-au astrucat pe eale la Sichima, în partea țarinei unde au cumpărat Iacov de la amoreii ceia ce lăcuia la Sichima, dirept mioare 100, și o au dat-o pre ea lui Iosif în parte.

34. Și Eleazar, fiiul lui Aaron preotul, au murit și s’au îngropat la Gavaath al lui Finees, fiiului lui, care i-au dat lui la muntele Efraim.

35. În ziua aceaea, luând fiii lui Israil chivotul făgăduinței Domnului, îl purta între ei, și Finees au preoțit pentru Eleazar, tatăl lui, până au murit și s’au îngropat la Gavaath al lui.

36. Iară fiii lui Israil au mers fieștecarele la locul lor și la cetatea lor.

37. Și să închina fiii lui Israil la Astarti și la Astaroth și a dumnezăii limbilor cei după împrejurul lor, și au dat pre ei Domnul pre mâinile lui Eglom, împăratul Moav, și au stăpânit lor ani 18.

▲ Începutul paginii.