Rondelul sfârșitului

Rondelul sfârșitului de Alexandru Macedonski

Omenirea e ca moartă.
Vii sunt numai flori și plante.
Ea-și deschise neagra poartă
Ce clădită-a fost de Dante.

Stema ei de diamante
Nimicită-a fost de soartă.
Omenirea e ca moartă.
Vii sunt numai flori și plante.

Spre-ale visului ghirlante
Nici-o aripă n-o poartă;
Obosit e chiar Atlante,
De povara ce tot poartă. --
Omenirea e ca moartă.

Poema rondelurilor (1927), de Alexandru Macedonski

• Rondelurile pribege - Lucrurilor - Orașului mic - de aur - Lunii - Crinilor - Țiganilor - Cercetașilor - Plecării - Orașului din Indii - Morii - Contemporanilor - Meu
• Rondelurile celor patru vânturi - Cupei de Murano - Privighetoarei - Trecutului - Oglindei - Domniței - Orașului de altădată - Orelor - Ajungerii la cer - Ctitorilor - Coroanelor nepieritoare
• Rondelurile rozelor - Rozelor ce mor - Lui Saadi - Rozelor din Cișmegi - Marilor roze - Beat de roze - Cascadelor de roze - Privighetoarei între roze - Rozelor de august - Rozei ce înflorește - Lui Saadi ieșind dintre roze
• Rondelurile rozelor de azi și de ieri - Rozelor de azi și de ieri - Nopții argintate
• Rondelurile Senei - Înecaților - Florilor de lună - Parisului iad - Dezastrului mondial - Uriașului - Ticăloșilor - Înălțimilor - Franței burgheze - Duminicilor de la Bellevue - Sfârșitului
• Rondelurile de porțelan - Lui Tsing-Ly-Tsi - Podului de onix - Pagodei - Apei din ograda japonezului - Muzmeiei - Opiumului - Mării Japoneze - Crizantemei - Ioshiwarei - Chinezilor din Paris - Epigraf final