Spitalul amorului (1852)/1/Luni veniră Marți veniră
Luni veniră, Marți veniră,
Miercuri și Joi mă pețiră,
Sâmbăta mă logodiră,
Dumineca mă pârliră:
Cu Ciumpui mă cununară,
Danțuri vesele jucară
Și di vie mă băgară
Întru a Iadului nară.
Mă dădură după unul
Ceia ce are tot bunul
E poroclit: căscăunul,
Și este și tiz cu nunul.
Frumusețea-i cea mai multă
Este fața-i cea ca turtă,
Statu-i de măsura scurtă
Și crescut mai multîn nurtă.
Dar nu-mi plâng dintr-asta vacul,
Nici mi-e jalea nici neplacul,
Aibă fața chiar ca Dracul,
Nu-mi ar fi urât, săracul!
Ci în lumemi este focul
De îmi blestem nenorocul
Că bea Vin cu Bolobocul
Pănă când nu-l ține locul.
Când se ia de băutură
Ține-te săracă gură,
Vadra e a lui măsură,
Oh! vai ochi-mi ce văzură
Ia Borcanul de mănușă
Și ca întro găletușă
Toarnă vinul tot pe gușă,
Par c-azvârlă pa o ușă
Într-o zi dacă muncește
El într-alta prăpădeṣte
De nimic nu îngrijește,
Cârciumile tot năzește
Noaptea bea pănă-ntârzie,
N-are un soroc eă vie,
Masa ni mi se mai știe,
Casa par ca-mi e pustie.
Tot scurgând mereu la oale
Nu mai are straie, țoale,
A rămas cu vine goale
Și cu Zeghea fără poale.
De rușine fața-mi pică
Că-ntepură toți că-i zică:
„Cu-n papuc și c-o opincă,
„Lipa, lipa nea Stănică.
Of! când mi-l arăt vecine
Cărăui pe drum cănd vine,
Par c-atuncea, de rușine,
Cade Cerul peste mine.
Nici nu vine ca tot beatul,
Ci cu chiot ca turnatul,
Câinii-l petrec cu lătratul,
Ese-n gura lui tot satul.
Unde-l văz cu fața beată,
Cu hainuța lăbărțată,
Cingătoarea răzmățată,
Of! să mor îmi vine-ndată!
Dacă și în casă vine
Nauz un cuvânt cu bine,
Ci cu gura stă pe mine,
De arțag eă sparge-n sine.
Când de mine stă aproape,
Of! mai bine să mă-ngroape
Că din gură un fum scoate
Nasu să-l sufere nu poate.
Mult mi-e și de dânsul milă,
Că l-am luat de copilă.
Dar of! mult mi-e de el silă,
Mă lipesc ca de o pilă!
O să caz la rugăciune
Cu posturi cu-nchinăciune
Ș-în genunchi cu plecăciune,
Ca să scap de un tăciune.
De mi s-ar trece cuvântul,
De m-ar scăpa de el sfântul
I-aș săpa eu chiar marmântul
Ș-aș trag-asupră-i pământul.