Templul bogăției
de Alexandru Macedonski


Colos enorm de piatră, maiestuos, splendid,
Cu zece porți înalte, ce-n fața-i se deschid,
Ai crede că încape printr-însele oricine,
Și-n grabă ca să intre o-ntreagă lume vine,
Dar când ajungi la scara palatului de morți,
În găuri se preschimbă înaltele lui porți,
Și intră numai omul ce-ndoaie-a sa spinare,
Având să se târască mai multă-ndemânare!